39 matches
-
ceva neașteptat: corpurile lor/ au intrat în reacție cu întunericul și s-au modificat./ din îngeri au devenit demoni? aveau aripi/ dar negre. emanau lumină dar neagră” (în paradis se ajunge pe o scurtătură). În sfîrșit, al treilea aspect al decompoziției îl reprezintă decăderea Cuvîntului. Se află în cauză nu doar verbul poetic, ci și Cuvîntul originar, Logosul, care se obtenebrează asemenea îngerilor căzuți: „cum intră reumatismul în oase. sau igrasia în zid./ așa a intrat culoarea neagră în aceste cuvinte
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
să urmărească simplitatea adevărului, întrucât a respecta acest adevăr în toată simplitatea lui poate să-i dea mesajului creștin puterea de a convinge. Rezumat: Persecuțiile fac parte din istoria creștinismului de la început până astăzi. De regulă, ele sunt legate de decompoziția unui sistem politic, social și economic care, treptat, își pierde referințele sale ideologice. Persecuția este deci o manifestare violentă a percepției individuale sau colective a unui pericol. Din această cauză ea este întotdeauna legată de o comunitate sau de un
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cer și greutatea care o trage spre miezul pămîntului, e axa în jurul căreia își toarce el speranțele, puține, de ordonare" (Rîme pentru margine și sobă). Pofta de viață" îi e stimulată pe celalalt versant al demoniei, de modestia, inaparentă, imprecizia decompoziției. E, am zice, o introvertire a extrovertirii: "e primăvară și mă retrag la umbră/ miroase a lucruri îngropate de cîteva luni și scoase la vînt și umezeală/ miroase mult prea bine/ lucrurile care putrezesc îți dau pofta de viață" (Pe
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
componente sînt grafemele, acele inscripții pe suportul colii albe de hîrtie ale căror forme se contrag, se fărîmițează". E vorba, în consecință, de un proces productiv al poeziei, iar nu de un deces al ei. Indepent de tabloul universului în decompoziție, poezia rămîne un obiect ale cărui elemente, grafemele, se comportă conform unei discipline proprii, care mimează neantul fără a-i ceda. O dovadă suplimentară a faptului că Bacovia nu este "identic" cu descompunerea pe care o tratează ca pe o
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
scurge în canale mîzgoase" (Lostrița). Celebrînd în răspăr "formele casante în dimineața derizorie", Ion Vădan încearcă a se sustrage tiraniei acestora. Reacția sa instinctiv-defensivă este cea a relativizării lor prin aglutinări deformante, prin amestecuri confuze, într-un mediu al unei decompoziții ce precede dematerializarea. Astfel el urmărește priveliștea lor "topindu-se curgînd unele în altele/ amestecîndu-se cu miresmele putrede ale crinilor/ cu mucegaiul din urechile morților tineri/ peste cocleala urinei din ziduri/ peste damful băii cu aburi din Grădina Botanică" (Golem
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
mai departe./ Le populez pînă la refuz/ cu ființe care strigă" (îngerul căzut). Ciorchine de imagini rebarbative, de metafore abrupte, provocatoare, lirica lui Adrian Alui Gheorghe se organizează totuși în cîmpul unei sensibilități capabile a se gospodări cu grijă. Absurdul, decompoziția, haosul pe care le evocă frenetic nu-l împiedică pe poet a-și structura discursul, a și-l omogeniza cu o luciditate pe care disoluția n-o conturbă, ci dimpotrivă pare a o consolida, a o nutri precum un vector
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
Numai că ele urmează fidele algoritmul descurajant al gânditorului francez, pentru care totul e artificial și otrăvit, rezultat al unei schizofrenii induse angelic (sindromul naratorului din Mortido). Complicate lucruri, să recunoaștem. Nimigean merge mai departe, și urmărește procesul inexorabil al decompoziției, al fragmentării fluide (scenele crimelor din roman sunt fidele acestei acțiuni). Iată un asemenea fragment paradoxal: „Cuvintele cresc în noapte ca o ciupercă de fum, poate unele vor fi fiind chiar mesajul, poate sub lamelele de cenuși ne evaporăm nebăgând
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
ironia d-sale fiind una domoala, afina la melancolie. Corespunzătoare mediului ieșean, de somptuos crepuscul, de Veneție în scufundare, ea nu recurge la formule-soc, la teribilisme, compunîndu-se din zîmbitoare amărăciuni ce respectă un protocol. Însoțind lentă surpare a ilustrei urbe, decompoziția e blîndă, cruțătoare: "Pleci, fiica, te duci și mă lași/ tăiat de cuvinte, hăcuit -/ eremit/ dintr-un neam de bărboși inconformi pauperi,/ trecînd de pe un umăr pe altul/ ziua de ieri, de mîine, de ieri// Te duci, te desprinzi de pe
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
morții" (Plajă ). Caricatura germinației compromise e completată de mutilarea amforelor "care nu sînt decît cioburi de amfore" și chiar de cea a morților "care nu sînt decît cioburi de morți". însăși țărîna e damnată, "în timp ce mă privește voluptuos/ Coborînd" (Transparență). Decompoziția cuprinde de-a valma substanțele, conceptele, stările de spirit, conform scenariului unei "povești" absconse: De-atîtea decenii atît de aproape/ încît limitele au putrezit/ Și-au căzut,/ Iar substanțele au început/ încet-încet să se tulbure,/ Să se-amestece,/ Să fermenteze-mpreună
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
tot la înțelepciunea populară și aflăm că munca se învață de mic, progresiv. Că ea îl zidește pe om, îi dă bucuria vieții, și că antonimul ei, adică lenea, îl putrezește. Românul a văzut întotdeauna în leneș un individ în decompoziție, de aceea l-a numit putoare sau puturos, cuvinte derivate din etimonul latin putor putoris, adică dihor, jivină care își amețește prada, exalând un iz insuportabil. Ei bine, poate o asemenea făptură să vorbească cetățenilor despre muncă? Adică tocmai celor
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
acela că "ființa umană nu se mulțumește cu trăirea sensibilă a intuițiilor sale (esteză sau complex de esteze 131), ci ea realizează senzațiile și le traduce într-un limbaj interpretabil nu în mod sensibil, ci intelectiv, (...) cunoașterea umană fiind o decompoziție, analiză sau abstracție (...)"132. Dintr-o altă perspectivă, Maria Conti îi atribuie scriitorului și capacitatea de cunoaștere productivă a realului, atribuindu-i posibilitatea dea ieși din gramatica viziunii, condiționată de ansamblul de percepții și de coduri semiologice tradiționale. În trecere
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
SF, R. are o bogată activitate de eseist în câmpul literaturii mainstream și în cel general-cultural. Inspirat de experiența americană, volumul Adio, adio, patria mea, cu î din i, cu â din a (2003) e un non-fiction structurat secvențial-epistolar, o decompoziție a visului american executată de la firul ierbii. Personajul este un intelectual estic care lasă în urmă o Românie a unei dezamăgitoare tranziții: un orizont dificil în economia supraviețuirii zilnice, furnizând în același timp suficiente referințe pentru nostalgii culturale. America părea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
o circulație între valori și sensuri contrare: benefic/nefast, lecuitor/otrăvitor). Într-o interpretare mai amplă a textului antic și în corelație cu alte concepte similare, J. Derrida „oferă” în Farmacia lui Platon o deconstrucție a semanticii pharmakonului, pliabilă pe „decompoziția” cioraniană. Pharmakon-ul este o structură de ambivalență și reversibilitate, un termen duplicitar, bipolar, cu eficacitate inversată. Acesta precede decizia (între ceva și altceva), o conține, o surmontează, nu se lasă redus la ea. Filosoful francez susține că „pentru Platon, scrierea
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
zice el: "N-am schimbat papucii?" (Scrisoarea XIV-a1) Și are mai cu seamă antipatie pentru "slavonisme", declarîndu-se partizan al înlăturării lor. Să se compare această atitudine cu aceea a lui A. Russo, care zice că o limbă se naște "pe decompoziția altor limbi", că cuvintele, de orice origine, se împămîntenesc și că gramaticii trebuie să constate, nu să inventeze 2 -, și care se roagă: 1 Scrieri, I, p. 255. 2 Cugetări, "Romînia literară" ă1855î, p. 355, 482. "Lăsați-ne să lucrăm
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]