58 matches
-
realitate. ș...ț PDSR consideră Înjositor gestul unor oameni politici ai puterii, care au transformat Justiția Într-o servitoare a intereselor lor, aducând o gravă jignire Armatei În ansamblul său și corpului ofițeresc. În contrast cu partidele istorice care militau pentru o decomunizare rapidă și radicală, FSN și-a axat discursul pe un mesaj de reconciliere cu trecutul, Înțeleasă ca absență a dezbaterii asupra responsabilității instituționale sau individuale pentru abuzurile regimului. Pentru Ion Iliescu, reconcilierea și solidaritatea națională erau considerate necesare În contextul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Astfel, sancționarea elitelor bolșevice care au preluat puterea În 1989 și a viziunii lor perestroikiste a reprezentat o constantă a discursurilor liderilor PD. Totuși, această condamnare nu a fost decât una formală și nu a implicat promovarea unor politici de decomunizare. Ca și pentru Ion Iliescu, pentru Petre Roman, reconcilierea națională pe baza amnistiei și a Închiderii arhivelor a reprezentat modalitatea ideală de raportare la trecutul comunist. Fostul prim-ministru valoriza În acest sens modelul spaniol de tranziție: „Eu rămân foarte
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
antimaghiar și, pe de altă parte, de existența unui grup liber În cadrul UDMR, care și-a impus programele politice În alegerile organizate de congresele uniunii. Astfel, UDMR denunța totalitarismul și cerea „lichidarea structurilor și metodelor moștenite din comunism”, precum și o decomunizare rapidă. La nivel economic, programele evocau necesitatea privatizării rapide și diminuarea graduală, până la nivelul minim, a rolului asumat de stat În economie. Restituirea bunurilor confiscate de către administrația comunistă era, de asemenea, menționată, din 1999 devenind o politică prioritară a partidului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care a denunțat sistematic criza economică și instituțională provocată de comunism. Nevoia sa de legitimare În raport cu celălalt succesor al FSN l-a Înscris Într-o tendință de condamnare simbolică a regimului, fără Însă ca ea să implice măsuri directe de decomunizare. Față de tranziția economică, atât PDAR, cât și partidul lui Ion Iliescu au avut un dublu discurs. Pe de o parte, adoptarea unei economii de piață era declarată o necesitate. Pe de altă parte, programele partidelor făceau referire la menținerea rolului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
doctrină liberală, promovând o trecere rapidă la economia de piață și o reformă structurală care să implice privatizarea și descentralizarea. UDMR-ul a valorizat relațiile cu partidele europene, a adoptat principiile democrației occidentale și, Începând cu 1993, a militat pentru decomunizare. Acest proces a fost Înțeles, În primul rând, ca restituire a bunurilor confiscate și ca reabilitare a victimelor comunismului, politici care serveau unor interese etnice, În condițiile În care Biserica Reformată fusese afectată În mod particular de instaurarea dictaturii. UDMR
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
această poziție și să amintesc că Înainte ca Jacques Julliard să afirme acest lucru, În interviul cu Gabriela Adameșteanu, dar și cu alte ocazii, inclusiv În conferința de la Colegiul „A Treia Europă” din Timișoara, am menționat mereu că În România decomunizarea nu va avea loc fără defascizare și nici defascizarea fără decomunizare. Mă bucur că domnul Julliard spune acest lucru, Îl spun și eu de vreo zece ani, exact În aceiași termeni. În România, ultimii cincisprezece ani ai regimului comunist au
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
afirme acest lucru, În interviul cu Gabriela Adameșteanu, dar și cu alte ocazii, inclusiv În conferința de la Colegiul „A Treia Europă” din Timișoara, am menționat mereu că În România decomunizarea nu va avea loc fără defascizare și nici defascizarea fără decomunizare. Mă bucur că domnul Julliard spune acest lucru, Îl spun și eu de vreo zece ani, exact În aceiași termeni. În România, ultimii cincisprezece ani ai regimului comunist au Încorporat profunde elemente fasciste. Am subliniat adesea că procesul de detotalitarizare
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Ajungem la o discuție pe care am mai avut-o și la care Încearcă să răspundă capitolul despre Încheierea revoluției din Fantasmele salvării. Este vorba de angoasele morale pe care le produce În România, și nu numai, Întregul proces al decomunizării, respectiv al desecuritizării. Cum bine se știe, și În Germania de Răsărit s-au creat situații foarte dramatice, precum În cunoscutul caz al Verei Wollenberger, care a descoperit În dosar că fostul ei soț era informator al Securității! Când ea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
scriu deja câteva studii serioase pe această temă) va înregistra, cu destule amănunte, deopotrivă jenante și descalificante, înfrângerea scandaloasă a „democraților” aflați pe scena politică. Dar ceea ce li se va reproșa în mod special este lipsa lor de inițiativă în decomunizarea reală a spațiului politic. „Democrații”, anticomuniști cu vorba, n-au pledat consecvent și hotărât - mai ales atunci când au avut un raport favorabil de forțe în Parlament, iar comuniștii își lingeau rănile prin tranșeele ilegalității - pentru adoptarea legilor lustrației și accesului
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
încredere? Cum au răspuns intelectualii noștri urgențelor zilei? Ar fi fost de-ajuns să urmăm exemplul altor popoare din blocul sovietic, să împrumutăm masiv, fără jenă, din experiența lor, să trimitem oameni care să învețe de la ei cum se face decomunizare, reformă și economie de piață. Nu-i nici o rușine să-ți recunoști ignoranța, e lăudabil să lupți cu ea. La început, făgașul Moldovei părea promițător. A fost o perioadă, ne amintim foarte bine, între 1991 și 1992, chiar până spre
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din punctul de vedere al prefațatorului, și anume acela că, dacă putem întrevedea un fir roșu al "comunizării" spiritului public francez, putem întrevedea în același timp, chiar dacă la începuturi mai discret și amenințat de gîndirea intelighenției majoritare, și unul al "decomunizării" acestuia. Un Panait Istrati ori un Gide au fost supuși unor execuții sumare și energice de stînga intelectuală comunizantă, la ora dezamăgirii lor, după vizitele în țara socialismului real, aproape fără drept de apel. Dacă Marc Lazar ori autorii Cărții
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
aproape fără drept de apel. Dacă Marc Lazar ori autorii Cărții negre a comunismului pot acum vorbi riscînd scandalul, e adevărat, dar nu și linșajul intelectual și moral, e tocmai datorită faptului că, între timp, s-a consolidat și tradiția "decomunizării". Am amintit deja o parte din autori și din titluri. Dar în această tradiție, cu instrumentele aparent reci ale istoriei propriu-zise și ale politologiei, se înscrie și cartea de față, operă a unor universitari belgieni, aparținînd însă spațiului francofon 10
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
de sosire ale cărții iar acum voi încerca să subliniez cîteva din atributele care-i conferă calitatea unei cărți foarte solide în sine și a unei traduceri deosebit de oportune pentru spațiul nostru cultural, spațiu aflat într-un paradoxal proces de "decomunizare" legislativă și instituțională, însă foarte vagă la nivel mental și intelectual. Mai întîi, voi semnala oportunitatea cărții în spațiul său de origine. Că ne place ori nu ne place, comunismul a fost un fenomen politic și intelectual care a marcat
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
trec sub tăcere curajul intelectual și civic al autorilor acestei prime istorii complete a comunismului occidental. În ciuda faptului că, în 1992, anul apariției cărții, după prăbușirea comunismului real din Estul Europei și disoluția ori metamorfoza cvasi-democratică a partidelor comuniste Vestice, "decomunizarea" avansase în oarecare măsură, nu condamnarea, ci tratarea obiectivă a comunismului și a tradițiilor sale rămăsese încă o chestiune redutabilă în spațiul cultural francofon. N-ar trebui să uităm că, exact atunci, un Pierre Bourdieu îl "redescoperise" pe Marx, dar
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
face cunoscute lumii valorile concentraționare ale românității. În acest sens, este poate exemplul cel mai impresionant de scriitor care a rămas în țară și a pus toată energia spirituală și credința ardentă pentru o generoasă și nobilă idee: aceea de decomunizare. Foarte interesant și oportun în acest sens, un element revelator al studiului nostru îl considerăm a fi capitolul de analiză a retoricii poeziei interzise din perioada comunistă, prin comparație cu poezia Generației '60 (1960-1980), urmărind elementele inedite de culoare politică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cunoscute lumii valorile concentraționare ale românității. În acest sens, este poate exemplul cel mai impresionant de scriitor care a rămas în țară și care a pus toată energia spirituală și credința ardentă pentru o generoasă și nobilă idee, cea a decomunizării. De aceea, considerăm a fi foarte interesantă și oportună o atenție acordată analizei poeziei interzise a Anei Blandiana, care a avut un impact extraordinar de mare în epocă. Ne propunem, în acest sens, să stabilim, în prima parte a acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sa. Din păcate, nu voi putea da curs invitației, întrucât de pe 16 decembrie voi fi la Cracovia, dar ceva se potrivește, totuși. Pe 19, voi avea o întâlnire cu studenții de la limba română, în care vom discuta despre comunism și decomunizare în România și Polonia. Va fi un bun prilej să vorbesc și despre ce se va fi întâmplat la București cu o zi înainte! Cred că activitatea Comisiei Tismăneanu, Raportul alcătuit de aceasta și Declarația președintelui Băsescu sunt foarte importante
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
e primul program politic autentic al construcției democratice din România. Proclamația enunță principiile fundamentale ale libertății civice neîngrădite, ale descentralizării și controlului reciproc al puterilor independente ale statului, direcțiile de reformare radicală a instituțiilor, care se alătură unui proiect de decomunizare în profunzime a societății prin lustrație. Împrumutat din experiența democrațiilor care renasc pretutindeni în Europa Centrală, și în particular din Cehoslovacia, acest proiect presupune interdicția temporară de a ocupa funcții de demnitate publică pentru foștii activiști salariați din aparatul Partidului
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pe căi nebănuite, iar pe de altă parte, modernitatea devine reflexivă, la nivel meta-teoretic, de interpretare a fenomenelor aflate în desfășurare liberă și incontrolabilă. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate Stadii ale modernității. Instanțe consti tutive Societate Modernitatea inițiatoare Decomunizare Modernitatea consacrării Societatea holistă Modernitatea reflexivă Societatea individualistă Spațiu social Despărțirea de comunitate Statul național Continuumul local-regional-global Grupări sociale Apariția diviziunilor în colectivitățile comunitare Clasele sociale Diminuarea (până la eliminare) a rolului claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
anumite țări și care a lăsat cicatrici adânci în cele care a apucat să-și exercite dominația. Perioada postcomunistă care a început în anii 1989-1991 se va etala fără îndoială pe durata a două sau trei decenii, timpul necesar pentru ca decomunizarea structurilor și a spiritelor să se efectueze grație schimbului de generații. Iar dacă „Ideea” - cea a unei societăți egalitare și prospere în care individul să nu mai fie alienat - rămâne vie în inimile unor oameni, aceștia ar trebui să-și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
occidentul și definitiva socializare a URSS în ordinea internațională. Dar, prin acest gest, dezagregă principiul de legitimitate a URSS și îi grăbește dispariția și, în același timp, pe aceea a sistemului comunist mondial și a contra-societății sale internaționale. POSTCOMUNISM DIFICILA DECOMUNIZARE Căderea Zidului Berlinului în 1989 și apoi dispariția URSS în 1991 au creat o nouă situație politică pentru partidele comuniste intrate într-o perioadă postcomunistă. Partidele-state au cunoscut diverse evoluții, în funcție de felul în care ieșirea din comunism a urmat unei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de linie sau de identitate pe care dorește să le semnifice. Astfel, în timpul Frontului Popular*, PCF*, ca și omoloagele lui, introduce o serie de simboluri naționale - Ioana d’Arc, Marseieza, steagul tricolor - sau republicane - Victor Hugo, Mariana. în mod invers, decomunizarea PCI* este însoțită de o estompare treptată a secerei și ciocanului, până la a fi dispărut, astăzi, din emblema oficială a Partidului Democraților de stânga. Cultura comunistă s-a caracterizat și printr-o multitudine de investiri simbolice de ordin psihoafectiv, care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de conducere; în absența unei mișcări protestatare structurate, elitele comuniste și-au asumat sarcina schimbării regimului; acestea exercită încă o mare influență asupra puterii. De aceea, dezbaterile vizează în mod exclusiv necesitatea de a demara sau nu un proces de "decomunizare". Nu se conturează posibilitatea formării nici unui alt clivaj. O a doua categorie este reprezentată de țările care au cunoscut un "comunism birocratic autoritar" (RDG, Cehia, Slovacia); în aceste cazuri, regimul a fost contestat de o opoziție puternică și organizată; elitele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
important, inclusiv în ceea ce privește definirea regimului politic. Dacă în rememorările de până în 1989 evita adjectivul totalitar pentru a vorbi despre regimul comunist (regimul era fie stalinist, fie național comunist), în contextul radicalizării anticomuniste, cu revendicări care i se par stridente privind decomunizarea, lustrația, (pseudo)reforma morală etc., Ianoși ajunge să se delimiteze de astfel de apeluri civico-politice cu precizarea - prezentă într-o scrisoare adresată decanului de la Facultatea de Filosofie (fost marxist, devenit pro-național țărănist) - că respinge și condamnă "orice totalitarism (subl. n.
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
binecunoscute. În acest mediu, dominat de violențe și de atacuri verbale între cele două tabere aflate în conflict pentru putere (socialiștii "cu față umană" și anticomuniștii postcomuniști), inițiatorii revoltei de la Timișoara au adoptat, la 12 martie 1990, o proclamație de decomunizare a României care propunea, la punctul 8, ca viitoarea lege electorală "să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatura, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate", astfel încât cei care au făcut parte
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]