787 matches
-
a limbajelor, oricît de diferite ar părea ele, și o la fel de mare nevoie de regăsire în experiența celuilalt. Scriitorul care scrie despre un pictor, un grafician sau un sculptor nu disecă, asemenea unui chirurg, organismul gata constituit pentru a-i deconspira alcătuirea, a-i evalua pulsul și a-i judeca metabolismul, ci se contopește subtil cu universul acestora, verificîndu-și, în complementaritate, propriile reprezentări și aspirații. De multe ori, scriitorul care privește consecvent în lumea imaginii plastice este el însuși un pictor
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
este împînzit de secte dubioase, conduse de cîte un guru insolit. Toate acestea sună cît se poate de cunoscut în urechile unui român mediu informat. Această montură epică foarte la vedere, din elemente care au ținut prim-planul în mass-media deconspiră intențiile parodice și satirice ale autorului. Dincolo de întîmplările propriu-zise miza romanului cade/ar trebui să cadă pe construcție și stil, ca rod al unei complicități posibile între narator/autor și cititor. Naratorul îi face uneori cu ochiul cititorului, îl trimite
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
fi să invocăm clasificarea lui Lessing, ea are toate aparențele unei arte spațiale dar se comportă ca una temporală. însă importanța artei video nu stă în clasificări, ci în faptul că ea a reușit să redimensioneze un limbaj, să-i deconspire strategiile, tehnicile și, în ultimă instanță, scopurile. Pentru că prin imaginea video - și televiziunea a demonstrat-o de atîtea ori - se poate face orice; de la dublarea realității la falsificarea ei și de aici mai departe pînă la suspendarea oricărui simț moral
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
mari adâncimi, miriști acoperite de zăpadă se luminau când se risipeau norii, în depărtare șiruri de munți se profilau printre perdele de ceață. "- Cum ziceți că vă cheamă?", mă chestionă un altul, ce ținea în mână o listă. Mi-am deconspirat numele, insul îl trecu pe hârtie și-mi întinse un plic. Erau înăuntru cincizeci de mii, o bancnotă încă neîndoită. Brusc mi-am reamintit din care cauze grăbisem să prind un autobuz către centru: ca să ajung la timp la Banca
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
reprezentarea simbolică și cu înalta condiție estetică, primește brusc semnificație artistică și viață autonomă. Lumea filmului științifico-fantastic se întîlnește cu realitatea derizorie a cartelei de metrou, fotografia cu placa de zinc, folia de celofan îmbracă, mai mult pentru a o deconspira, nuditatea unor personaje coborîte direct din Pop Art-ul american al anilor șaizeci, din lumea prerafaelită a secolului trecut sau din Art Nouveau-ul începutului de secol XX. După cum imaginea obsesivă a ochiului se conjugă cu topografia astrală și cu desenul
Claudia Todor și oglindirea în lume by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12192_a_13517]
-
polemist de factură cu totul specială, din fața căruia este mai bine să fugi. Modul imperial în care este executată (fără drept de recurs) cartea Alexandrei Laignel-Lavastine este pe deplin edificator în acest sens. Metoda de lucru a cercetătoarei franceze este deconspirată cu seninătate și umor difuz de criticul român: "Ea (Alexandra Laignel-Lavastine - n.m.) compilează alert, compilează chiar într-o manieră susceptibilă de plagiat, dar indică sursele originare de parcă le-ar fi consultat ea însăși, nu prin intermediul cercetărilor altora, iar pentru a
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
F. Zantman, toate scrise între 1928-1933 și publicate în volumul Memorii din perioada maturizării în 1933, an în care îi moare și tatăl. O ediție lărgită va apărea în 1957 cu titlul insolit Bakakaj (numele unei străzi din Buenos Aires, va deconspira autorul). Precumpănitor negative, ecourile criticii l-au impus totuși cel puțin în atenția colegilor de breaslă. Solicitat de periodicele timpului, începe să publice foiletoane și recenzii în "Polska Zbrojna" , "Gazeta Polska" și altele, o colaborare mai statornică având-o la
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
al discursurilor de orice fel, un hermeneut al esențelor. Așa cum Brâncuși se exprima paremiologic, sintetiza în cîteva cuvinte substanța epică a unor interminabile demonstrații, Hans Mattis Teutsch epuizează în enunțuri geometrice, aproape eliptice, întreaga discursivitate a lumii vizibile căreia îi deconspiră legitățile și îi restituie o nouă arhitectură. Tot ceea ce, la o primă vedere, ar fi doar convenție, limbaj și cod, în reveria ideatică a artistului capătă funcții întemeietoare și se apropie vertiginos de simbolistică, de magie, de subtilele teritorii ale
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
fi ținut să îmbrăcați cît mai extravagant un obștesc manechin. Nu mi-a trebuit mult să înțeleg că era o pedanterie protocolară, ce cobora de pe versanții inundați de aerul tare al unei conduite existențiale exemplare. Articolele dumneavoastră despre fenomenul muzical deconspirau, înainte de toate, o candidă curiozitate. Vă și vedeam uitîndu-vă prin gaura cheii unei porți ce duce miraculos la cei ce modelează frecvențele, duratele, timbrele și intensitățile, transformîndu-le, grație întocmirilor savante ori restituirilor fidele, în mirabile efluvii sonore. Pe de altă
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
pe parcursul acestei discuții, de câteva ori, că vă incit să vorbiți despre lucruri neplăcute. Sper să nu greșesc: vă propun să vorbiți despre un lucru foarte plăcut. Știu că aveți o pasiune secretă: filatelia. A.M.: Domnu' Iorgulescu, văd că mă deconspirați total. Aicea se pot face și spirite, eventual. Cum să vă spun... M.I.: Știți definiția omului care face spirite, după Camil Petrescu: e o formă de imbecilitate. A.M.: Vă spun cum se leagă acest lucru de preocupările mele cele mai
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
în Jurnal neconvențional, editat de Paula Ribariu în zece exemplare) este unul doct, sobru și analitic, textul Danielei Chirion, care mimează o compunere școlărească, naivă și agramată - de fapt ipostaza în care MNAC-ul plasează cvasitotalitatea artiștilor români de astăzi - deconspiră, cu o remarcabilă expresivitate, bizareria unei instituții care trăiește exclusiv în ficțiunea, nu mai puțin bizară, a propriilor săi genitori. (P. Șușară) Muzeul generației spontanee În sfârșit, ceea ce naturaliștii nu au reușit să demonstreze că poate exista - generația, specia care
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
tinerilor, gluma unui parodist erudit, integrat în bătălia contemporană a ideilor. Dar nu era cunoscut pseudonimul Nicolae Niculescu, sub care N. Steinhardt publicase la Paris, în 1975, în revista "Ethos" a lui Virgil Ierunca eseul Secretul "Scrisorii pierdute" : l-a deconspirat Ion Vartic, reeditând acest eseu în volumul din 1995 Cartea împărtășirii. Nu vor mai fi fiind și alte pseudonime? Aceste avataruri dezvăluie un fapt psihologic semnificativ, cu mai multe fațete: proteismul personalității lui N. Steinhardt avea tendința de a se
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
e drept, dar inspiratorul căruia i s-a văzut pînă ieri omușorul în zîmbet a fost terorizat la Moscova, nu crede-n lacrimi, nu mai crede-n nimic. și eu sînt agent KGB, după cum mi s-a semnalat că mă deconspiră Alex Mihai Stoenescu, istoric, analist politic, am observat că trec unii-n alții ca prin pereți, se numește metamorfoză helicoidală de nu se mai termină și nu se mai știe ce-s la bază, ingineri, horoscopiști, de la țară, și asta
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
al discursurilor de orice fel, un hermeneut al esențelor. Așa cum Br�ncuși se exprima paremiologic, sintetiza în cîteva cuvinte substanța epică a unor interminabile demonstrații, Hans Mattis-Teutsch epuizează în enunțuri geometrice, aproape eliptice, întreaga discursivitate a lumii vizibile căreia îi deconspiră legitățile și îi restituie o nouă arhitectură. Tot ceea ce, la o primă vedere, ar fi doar convenție, limbaj și cod, în reveria ideatică a artistului capătă funcții întemeietoare și se apropie vertiginos de simbolistică, de magie, de subtilele teritorii ale
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
obsesia Occidentului esențializată până și în invidia televiziunii bulgare ș.a.m.d. Recurența temelor conferă autenticitate (dacă mai era nevoie) mărturiilor celor patru voluntari pentru acest supliciu al memoriei, dar, mai ales, un dramatism conturat in crescendo pe măsură ce fiecare își deconspiră micile traume. Cu toții sunt niște supraviețuitori marcați pe viață, psihic și sufletește, în urma acestei diabolice experiențe care le-a refuzat nu doar fundamentalul drept la diferență - sistemul comunist folosea oamenii în scop energetic, precum generatorul din Matrix -, dar la o
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
de analist, pînă la dezmembrare, al faptului deja existent. Însă edificarea și destructurarea nu sînt aici secvențe diferite. Ele funcționează simultan și în cadrul aceluiași proces. Luîndu-și ca reper corpul uman, de exemplu, sau doar una dintre componentele sale, artistul îi deconspiră alcătuirea modulară și împinge analiza pînă la completa lui fărîmițare, dar, în același timp, el sugerează și mecanismul construcției, coeziunea elementelor și imensa lor putere generativă. Această situare aparent antinomică, a cărei acțiune se exercită concomitent asupra formei, poate fi
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
și chiar ce vorbeam în intimitate cu o femeie pe care o iubeam... - Mărturisiți că ați reușit să identificați cîțiva dintre informatori care vă spionau fiecare mișcare în acei ani, dar, cu o singură excepție (Vasile Băran), refuzați să le deconspirați numele pentru a nu fi cel care «aruncă piatra» (în accepția biblică, desigur); totuși, unii dintre ei pot fi ușor recunoscuți. Printre ei, un caz special este I. M. care apare în dosar sub numele de cod Mirel și Dorin
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
Avram Goldenberg de la Ministerul Justiției vine în localitatea Prislop pentru a interveni în favoarea chiaburilor și a negustorilor implicați într-o acțiune de sabotaj economic. Tot Goldenberg dă jandarmeriei locale ordinul de a-i sprijini pe legionari (!!!). În final este însă deconspirat de adevărații comuniști, iar romanul primește „bun de tipar” (vezi p. 41). O piatră de hotar în relaxarea cenzurii comuniste este avizul dat Cursului de Istoria Literaturii Române - partea I de Ovid S. Crohmălniceanu în care nume prohibite cu puțin
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
Aș putea spune astfel că ridicarea pe... orizontală... a edificiului, În fapt, a labirintului, Își numără anii de acolo. Firul Ariadnei se compune din cărți, din truda editorului de a le face concurențiale, de fiecare dată . Filologul Ion Nistor nu deconspiră, pentru moment, politicile editoriale de ieri, dar și de astăzi. Poate cândva un... jurnal, ceva memorii? Arealul trecutului său editorial se sprijină pe ofertele de critică și istorie literară, selectate riguros, de la 1966 la 2005. Cu bună știință, survolul din
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
editurile (de ieri!), al mobilierului existent, cu furnir ori cu pal. Rămân la părerea că Ion Nistor sporește imaginea istoricului literar clasic din școala călinesciană. Profesional, el a trăit fericit printre cărți și manuscrise, căci rigoarea afișată În studiile sale deconspiră pe critic, dialectolog, lingvist (vezi recuperarea incontestabilă a lui George Acsinteanu - o rudă nu prea Îndepărtată a colegului Ion Nistor.). Stilisticianul se vede În conservarea admirabilă a sensurilor proprii din lexicul folosit - dezinvolt, fără inhibiții și retorică facilă. Cu toată
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
liliac și de regina-nopții. Vladia, patria șampaniei interbelice, devine o provincie sterilă, pe măsură ce-și pierde toate iluziile și secretele. Transportul de vin din Vladia spre Comana, făcut pe ascuns, se dovedește și el o mistificare a lui Bașaliga, deconspirată de Copaciu. Inginerul întreținea o iluzie necesară: Singurul lucru important este că transportul există, că are toate motivele să existe, că trebuie să existe. Vladia produce în fiecare an, se chinuie, se supune în fiecare an, și în fiecare an
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
găsit ecou. Cînd am ajuns la Humanitas, am mai deschis o dată subiectul, mai mult ca să-mi fac datoria. Gabriel Liiceanu a marșat fără să ezite și a avizat proiectul. Te rog să nu-mi ceri alte nume, fiindcă nu le deconspir. Însă ele există, au succes afară, aparțin unor scriitori hărăziți și sînt sigur că vor aspira un public numeros și la noi. În condițiile astea n-are rost să te întreb dacă mai scrii. Poți să nu mă întrebi, dar
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
realitate servește burghezia care tocmai asta dorește, ca el să nu servească nici o cauză". Preda vede cum trăiau scriitorii care nu se înregimentau politic, pomenește cazul Hortensiei Papadat-Bengescu. Călinescu, pe care îl vizitează, îi vorbește în lozinci; criticul nu-și deconspiră opiniile în prezența unui scriitor considerat al vremurilor noi, din prudență probabil. Ce-i rămâne unui scriitor încă neafirmat de făcut? De altfel Preda nu avea simpatii politice. "Carol al II-lea desființase partidele, foarte bine făcuse, prea mare tămbălău
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
autodefiniri ale "instinctului său de primitiv", de om al naturii, furnizează relații prețioase despre formația și lecturile lui, despre simpatia față de țărani și concepția sa romantică și conservatoare. Confesându-se, scriitorul își evocă prietenii și confrații, realizând câteva excelente portrete, deconspiră totuși modelele unor opere și, cu modestie, relatează despre întâile succese literare, bucurându-se de aprecierea lui Titu Maiorescu și își afirmă convingerea, vai, acum, atât de inactuală, că se poate trăi de pe urma scrisului, fiind și el o profesie ce
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
Gest superb, dar el n-a căzut pe jos pe ciment, ci-n sufletul meu și s-a făcut praf. Este o scrisoare, vă dați seama, pe care doresc s-o citiți numai dumneavoastră. Dacă ea ar afla c-am deconspirat momentul acesta de "iritare", s-ar produce lucruri și mai rele. Vă rog. Sînt mîhnit, mult prea mîhnit, iubite și stimate domn Lucian Raicu. Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 2-VIII-980 P.S.: Vă rog, nu-i spuneți lui Dinescu de
Mă atîrn de un creion și-o coală de hîrtie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14371_a_15696]