34 matches
-
flexibilitatea metodologică, șanse de combinare variată a tehnicilor de căutare, modelul dinamic al adaptării proiectului la evoluția înțelegerii în clasă) sau teoria mediilor pentru învățarea deschisă (cu plasarea în contexte autentice de rezolvare a problemelor, prin abordare holistică, apoi cu decontextualizarea experiențelor de învățare) sau modelul proiectării pe baza învățării constructiviste. ► Teorii ale învățării bazată pe rezolvarea de probleme, care insistă pe organizarea unui context, ce permite rezolvarea de probleme complexe și punerea educatului într-un rol activ de construire a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
factură baudelairiană. Michel Foucault extinde analiza determinărilor instituționale a relațiilor de putere și cunoaștere asupra instituției muzeale 2. Discursul foucauldian gravitează în jurul noțiunii de reprezentare a valorilor sale sociale, analiza fiind îndreptată asupra demersului expozițional caracterizat de recontextualizarea și/sau decontextualizarea obiectului de patrimoniu. Expoziția devine astfel un teritoriu al motivațiilor conștiente. S-a sugerat, de altfel, că toate aceste transformări care s-au petrecut la nivelul practicii muzeografice în ultimele două decenii "sînt rezultatul unei conștientizări din ce în ce mai acute a limitelor
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
natura și multitudinea întrebărilor stimulatoare, a provocărilor intelectuale și a suportului oferit (Stone, 2005). Instruirea în afara locului de muncă se desfășoară în spații sau centre amenajate în acest sens și cu personal de specialitate. Marele dezavantaj întâlnit în aceastăsituație este „decontextualizarea” învățării și dificultățile întâmpinate în transferul lalocul de muncă al cunoștințelor asimilate. În acest caz, se pot folosi metode cum ar fi: 1. Prelegerile, metodă ce reclamă o participare și o implicare mai puțin active din partea cursanților, constau în prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
natura și multitudinea întrebărilor stimulatoare, a provocărilor intelectuale și a suportului oferit (Stone, 2005). Instruirea în afara locului de muncă se desfășoară în spații sau centre amenajate în acest sens și cu personal de specialitate. Marele dezavantaj întâlnit în aceastăsituație este „decontextualizarea” învățării și dificultățile întâmpinate în transferul lalocul de muncă al cunoștințelor asimilate. În acest caz, se pot folosi metode cum ar fi: 1. Prelegerile, metodă ce reclamă o participare și o implicare mai puțin active din partea cursanților, constau în prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
faptelor sociale, potrivit cărora nici un fapt social nu are sens dacă facem abstractizări de context, de spațiul social (și cel geografic În cazul studiilor urbane, de ecologie) și de contextul temporal. Reproșul lui Abbott adresat sociologiei contemporane se referă la decontextualizare: faptele sociale adesea nu mai sunt localizate În timp, spațiul nu este luat În considerare suficient de mult. Se discută despre variabile comparate Între ele, decontextualizate, actorii devin simple unități de analiză, și nu actori implicați În relații sociale, În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
utilizează tensiunile, deformarea și colajul pentru a-și atinge scopul destabilizant. În arta fotografică, manifestările sale capătă forma fotomontajului care alătură și suprapune fotografii extrase În mare parte din presa vremii, rezultatul fiind o radicală schimbare de semnificații prin aceste decontextualizări și recontextualizări ale fotografiilor. Modul de lucru se aseamănă cu operațiile postmoderne de manipulare digitală și de aceea vedem o asemănare procedurală cu contemporaneitatea. Lucrările dadaiste forțează limitele fotografiei și ale expresivitătii sale, putând fi considerate după Rosler (Lister 2002
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
cum ar fi, apariția firmelor multinaționale și necesitatea alegerii strategice în materii de management internațional al resurselor umane, externalizarea unor funcții (uneori care se referă și la aspecte de rutină ale managementului resurselor umane, de localizare a unor firme și decontextualizare a altora, prin aceea că ele nu mai lucrează pentru piața în care își au sediul și nu mai contribuie la progresul economic al țării „gazdă”), o posibilă omogenizare instituțională și cooperare transnațională. Conform „noii teorii instituționale a organizațiilor”, Paul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
doar unor elemente din sfera totală a conceptului. Astfel, analiza unei întreprinderi prin luarea în considerare a specificului tehnologiei nu este exclusivă pentru ceea ce exprimă posturile (se poate folosi și în analiza altor procese, fenomene), iar caracteristica gradului de „delocalizare”, „decontextualizare”<footnote Prin „delocalizare” se înțelege mutarea unor locuri de muncă în alte țări, iar prin „decontextualizare”, situația în care un loc de muncă dintr-o anumită țară asigură servicii economiei altor țări, se rupe de contextul economic în care se
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a specificului tehnologiei nu este exclusivă pentru ceea ce exprimă posturile (se poate folosi și în analiza altor procese, fenomene), iar caracteristica gradului de „delocalizare”, „decontextualizare”<footnote Prin „delocalizare” se înțelege mutarea unor locuri de muncă în alte țări, iar prin „decontextualizare”, situația în care un loc de muncă dintr-o anumită țară asigură servicii economiei altor țări, se rupe de contextul economic în care se află geografic. footnote> este proprie doar unor posturi. Vom defini postul ca reprezentând o expresie a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]