45 matches
-
emoționale. Cu toate acestea, lăsând la o parte cele câteva schimbări superficiale, ființele umane transportate printr-o minune din anul 1900 ar recunoaște multe din cele care se întâmplă astăzi în clasă, cu preponderență prelegerea, accentul pus pe exercițiu, materiale decontextualizate și activități, începând de la lecturi de bază și până la teste săptămânale de ortografie". (Gardner, 2004, p. 44) Ideea este reluată și de Salman Khan: "Un studiu absolut șocant, efectuat în 1989, a scos la iveală faptul că, între 1893 și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
deosebirea Între capacitate și competență, căci această mobilizare o regăsim deja În capacități și care sunt destul de operaționale. 2. Caracterul finalizat A doua caracteristică a competenței constă În faptul că mobilizarea nu se face În mod Întâmplător, ci aceste activități decontextualizate sunt eficiente doar dacă sunt reinvestite În noi activități globale În cadrul unui context dat, adică În noi activități funcționale. . Deci, competența are o funcție socială, o utilitate socială. Expresia „funcție socială” este folosită În sensul larg al termenului, În cel
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
caracteristicile unei activități de integrare, ca să realizăm că Într un număr considerabil de activități didactice nu poate fi vorba de integrare. Iată câteva exemple de activități ce nu pot fi calificate drept activități de integrare: - contribuția substanțială a profesorului; - antrenamentul decontextualizat; - aplicarea limitată la anumite noțiuni; - sinteza efectuată de profesor; - o demonstrare efectuată de profesor (o experiență, o teoremă, etc.); - rezumatul unui curs; - verificarea (care evocă adeseori o juxtapunere). Toate aceste activități nu sunt inutile: ele contribuie Într-un fel sau
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
și cele moderne [...] abordează tehnicile descriptive fără a ține seama de problema relației dintre descriere și povestire. Ca regulă generală, aceste exerciții fac din descriere un sistem atît autonom, cît și autotelic și determină elevul să producă descrieri "flotante", descrieri "decontextualizate" dacă se vrea, spre exemplu, să se arate acel monstru. Nu ar fi ceva foarte grav dacă aceste texte aflate în derivă nu ar prezenta de obicei caracterul unui fragment de povestire. Nu este vorba, în afară de cîteva excepții, nici de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de semnificații, materializîndu-le" (Moscovici, 1976), a ancora o reprezentare constă în activitatea de a o înrădăcina în spațiul social, pentru a o aduce în uzul cotidian. Ancorarea permite utilizarea concretă și funcțională a obiectului RS, care este în paralel filtrat, decontextualizat, schematizat și naturalizat. [Astfel], "societatea schimbă obiectul social într-un instrument de care poate dispune, iar acest obiect este așezat pe o scară de preferințe în raporturile sociale existente [...]. Procesul de ancorare [...] transformă știința în cunștințe utile tuturor [...]. Obiectivarea transferă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau Burghezia, Justiția sau Educația publică nu vor intra niciodată în telejurnal, dar vor ajunge acolo cutare francez, cutare om, un antreprenor sau un sfânt anume. "Toți oamenii se nasc liberi și egali în drepturi" iată o propoziție abstractă și decontextualizată, interzisă tehnic pe ecran. Generalitatea și impersonalitatea unui enunț de drept face imposibilă punerea în imagini a statutelor juridice (precum cel de cetățean, de proprietar sau de creanțier) în afara unor caraghioslâcuri jenante. Dreptul nu are drept la imagine 107. Imaginea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
persoanei, fie spre dobândirea de competență în domeniu, fie spre obținerea doar a unei performanțe specifice. Printre acești factori se numără: * tipul sarcinilor de învățare (sarcinile aplicative și cele legate de activitățile curente ale elevilor sunt mai atractive decât cele decontextualizate și facilitează orientarea spre dobândirea de competență și nu doar spre obținerea unei performanțe particulare); * relația de autoritate în clasă (autonomia în învățare determină o motivație intrinsecă și o percepție pozitivă asupra competențelor proprii de învățare); * utilizarea formală și informală
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
să acționeze în diferite situații problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în lumea reală pentru a fi eficient; - școala valorizează mai mult manipularea simbolurilor, în timp ce, în exterior, acțiunile sunt strâns legate de obiecte și evenimente, și nu de reprezentările acestora; - învățarea din școală este una cu un grad mare de generalitate, decontextualizată, în timp ce, în viața de zi cu zi, este nevoie de competențe situaționale specifice pentru a reuși. Experiențele de învățare în care se implică adultul se pot derula în cadre diferite: - formal, bine structurat și ușor de identificat, reprezentat de instituțiile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să acționeze în diferite situații problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma pozitivistă, ce afirmăteoriile universale. Paradigma interpretativă explică totodată cum teoria contribuie la practică, în sensul că practicienii devin, astfel
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în lumea reală pentru a fi eficient; - școala valorizează mai mult manipularea simbolurilor, în timp ce, în exterior, acțiunile sunt strâns legate de obiecte și evenimente, și nu de reprezentările acestora; - învățarea din școală este una cu un grad mare de generalitate, decontextualizată, în timp ce, în viața de zi cu zi, este nevoie de competențe situaționale specifice pentru a reuși. Experiențele de învățare în care se implică adultul se pot derula în cadre diferite: - formal, bine structurat și ușor de identificat, reprezentat de instituțiile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
George Butterworth pune Într-o legătură indestructibilă conceptele de context, frame și scheme cu procesele de gândire și cu cele de cunoaștere: “cunoașterea este În mod normal situată Într-un context social și fizic și este foarte rar, sau niciodată, decontextualizată”<ref id=”107”>Light, P., Butterworth, G. 1993, p. 1 referință </ref> ; el utilizează conceptul de situated cognition. Gândirea Însăși trebuie plasată, situată Într-un context fizic, social și cultural. Concluzia imediată este aceea că procesele raționale umane sunt de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
program de tratament a persoanelor mai grav afectate de stres, urmat de evaluarea rezultatelor obținute. Exercițiile de relaxare corporală (fitness, jocuri colective, jogging; relaxare musculară, respiratorie, meditație, biofeedback) au avut o mare răspândire în anii ’80, dar, din păcate, fiind decontextualizate (nu țineau cont de specificul locului și mediului de muncă), ținteau mai degrabă spre educarea angajaților pentru a suporta condițiile de muncă, și nu spre schimbarea acestora. În fine, dacă pornim de la paradigma tranzacțională a stresului care − într-un fel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
printre care cea sociolingvistică, psiholingvistică, pragmatică, semiotică, argumentativă, ceea ce confirmă multitudinea formelor de analiză la care se pretează discursul. P. Charaudeau și D. Maingueneau sintetizează definițiile analizei discursului din perspectiva relației dintre text și context, excluzînd direcția pragmatică asupra enunțurilor decontextualizate. Astfel, analiza discursului poate fi definită ca studiu al discursului (pentru Teun van Dijk, D. Schiffrin, John J. Gumperz ș. a.), ca studiu al conversației în cadrul analizei conversaționale (la S. C. Levinson, J. Moeschler, A. Reboul ș. a.) sau ca punct de vedere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
et al., 1999). Mai mult, ceea ce individualizează lectura științifică proprie psihologiei interculturale este maniera înglobantă, care depășește abordările canonice monodisciplinare. Astfel, o diagnoză eficace a prefacerilor identitare din lumea contemporană trebuie să depășească vechile abordări strict psihologice (P), suficiente sieși, decontextualizate, care explică prefacerile identității numai prin interrelaționarea trăsăturilor de personalitate "universale". Totodată, nu mai sînt îndestulătoare operațional și semantic abordările centrate univoc pe o perspectivă proprie doar sociologiei (S care explorează prefacerile structurale, de la nivel societal, cu tot cortegiul de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Pornind de la propriile TIO, responsabilul ar alege structura care este, pentru el, legată de cele mai bune performanțe. Aceasta ar rezulta exclusiv din alegerile lui. Lucrările despre variabilele personale au tendința de a raționa ca și cum un decident autonom (responsabilul), aproape decontextualizat, ar alege forma organizației. Or, este greu să-l izolăm pe decident de contextul în care-și desfășoară acțiunile; se pune astfel problema articulării între variabilele personale și context. 5.3. Articularea variabilelor contextuale și personale Au fost propuse mai
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
o și mai mare măsură, la analizele inspirate din lexicologia structurală: studii distribuționale, câmpuri semantice, descompuneri semice... Vom observa că, de cele mai multe ori, vocabularul studiat nu făcea parte din structura sintactică sau textuală, ci era considerat o rețea de unități decontextualizate, presupusă a fi reprezentativă pentru operă. Lingvistica structurală, ca lingvistică a semnului, favoriza acest tip de cercetare. O dată cu dispariția entuziasmului față de structuralismul literar, lingvistica s-a recentrat pe faptele de limbă. Între anii 1960 și 1970, numeroși cercetători analizau atât
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
De aceea, ea este mult utilizată pentru diagnostic, iar cercetătorii din domeniul tulburărilor de personalitate agreează modelul celor cinci mari factori ca alternativă sau complementară pentru diagnosticul categorial, într-o perspectivă dimensională. 2.7. Situaționismul lui Mischel Înțelegerea persoanei ca decontextualizată a suscitat însă multe comentarii. Un moment dramatic a fost cel în care Mischel (1968Ă a demonstrat că variabilele personalității nu prezintă consistență transsituațională și transtemporală și că nu sunt corelații semnificative între acestea și rezultatul (outcomeă - la care ajunge
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în rândul industriei creative, si in mod special în rândul lumei artei, unde, printre altele, producerea unor dihotomii de clasă bazate pe categoriile profesionale curator și artist, finanțări statale și private, piața și non-profit, național și internațional, precum și reproducerea înțelegerii decontextualizate a termenului de artist independent[8], sabotează tentativele de emancipare și de sindicalizare a muncii culturale. Generațiilor de tineri postcomuniști le este sistematic ascuns faptul că spațiul creativ nu este un loc de relaxare, împlinire personală și/sau depășire a
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
Filialei București - Traduceri Literare a scriitorului Peter Sragher, pentru că 'a înțeles să participe la întrunirea Consiliului USR (CUSR) și să facă publice către persoane care nu sunt membre USR și care desfășoară vădite activități împotriva USR detalii ale ședinței CUSR, decontextualizate, fără vreo referire la comunicatul USR și fără avertizarea colegilor din Consiliul USR'. Aceeași Comisie de Monitorizare, Suspendare și Excludere a USR a propus și sancționarea cu avertisment a scriitorilor Daniel Vorona, Paul Cernat și Florin Iaru, 'cu consecința aducerii
Scandal. ActiveWatch: USR - PCR?. Mentalități totalitare () [Corola-website/Journalistic/101362_a_102654]