8,208 matches
-
Și iarăși încerc să mă abțin de la aprecieri, pentru că altceva m-a pus pe gînduri în filmul ăsta și nu dacă a meritat sau nu Oscarul. Oricum, față de Titanic distanța e uriașă, iar dacă ne gîndim la personaj și la decor, am putea să spunem că încep să se poarte intelectualii. Și tocmai aici e buba: intelectualii. Și nu oricare, ci matematicienii și literații, cei mai cu capul în nori, inutilii, nebunii, sau cum zice cineva în film, "sonații". * John Nash
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
din economia montării. Fastul, explozia de culori, de unitate cromatică sînt continuate și pe costumele protagoniștilor. Mai mult. Un joc de cortine (altă temă din L'oubli după Georges Banu), dintre care una imensă, pictată manual, creează niște elemente de decor cu o profundă intensitate vizuală. Protagoniști, fluturii din Ceylon. Pe trei imense panouri sînt prinși zeci și zeci de fluturi, de toate dimensiunile și de toate culorile, delicați, fragili, vulnerabili, expresivi, impetuoși, cu forța zborului în aripi. Preluînd această mirobolantă
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
expresivi, impetuoși, cu forța zborului în aripi. Preluînd această mirobolantă realitate a Ceylon-ului, scenografii creează un alt palier unde, iarăși, subiectul libretului își găsește un alt comentariu. Pescuitorii de perle, aș spune o construcție sincretică: muzică - orchestră, soliști, cor, decor, culoare, cuvînt, dans. Mărturisesc că mi-a sunat bine orchestra dirijată, energic, de Adrian Morar, m-a impresionat realmente vocea dumnezeiască a tenorului Marius Brenciu, un artist al sunetului, un artist tînăr, cu o frumoasă afirmare internațională, cu o sensibilitate
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
subiective și personale, spectacolul lui Victor Ioan Frunză cu Lecția, pe care l-am văzut recent la Teatrul Maghiar din Timișoara, într-un spațiu extrem de percutant realizat de scenografa Adriana Grand, greu de uitat, o emblemă a montării. Detaliile privind decorul, înfățișarea și costumul Profesorului sînt prezente prin cîteva elemente menționate în text: fereastra, un bufet țărănesc, masa-birou; Profesorul poartă ochelari, un halat negru, de institutor, pantaloni și pantofi negri, guler alb scrobit. Ce este, în fond, biroul Profesorului? O clasă
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
un ecran, nu mi se par a fi cea mai inspirată soluție. Ca și personajul Nasul (actorul Mihai Arsene este ascuns în spate-le unei măști gogoliene) care prin prea repetata-i apariție (în foaier, în pauzele de schimbări de decor) diluează ideea și semnificația ei în spectacol. Cred că regizorul Claudiu Goga își pune serios amprenta în teatrul românesc. Cu toate împlinirile sau neîmplinirile din Revizorul, o confruntare deloc simplă pentru orice creator, indiferent de vîrstă și experiență, cu atît
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
unei întregi cinematografii cu handicap. Noro, O producție Artis Film România și Compania Română de Radio și TV. Distribuit de: Ro-Image 2000. Regia Radu Gabrea. Scenariul: Răsvan Popescu și Radu Gabrea. Imaginea: Marian Stanciu. Muzica: Adrian Enescu. Montaj: Melania Oproiu. Decoruri: Mircea Rîbinski. Sunet: Anușavan Salamanian. Cu: Tudor Necula, Dorel Vișan, Victoria Cociaș...
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
și de varsta să; lucru mai rar la femeile răsfățate, oricât de inteligente ar fi ele. Înafara de foșnetul mătasurilor scumpe și de ostentația fardurilor a caror folosire cu insistență era de acceptat la o soție de pictor căutat pentru decorul construcțiilor somptuoase, somptuoasa și ea atât prin maniere cât și prin libertatea ideilor pe care nu se sfia să le afirme public, știa să-și sublinieze prin păreri Îndrăznețe rangul intelectual, dar să se păstreze, În același timp, ca o
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
celui sustras plăcerii de a vagabonda în mirific și imprevizibil, el revine adesea pe pămînt cu sentimentul că pierde ceva irecuperabil, că e păgubit, că nu poate fi consolat, că a stricat, catapultat din legănarea adormirii, o armonie, frumusețea unui decor. Utilizez ca un preambul la articolul de față reflecțiile esteticianului francez, la care voi apela și mai tîrziu în demonstrație. Ele mă ajută să mă orientez în ceea ce am de gînd să întreprind, și anume să scot în evidență curente
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
în zilele noastre, neobosită ca și viciul. Zece tablouri vivante, mereu altele și, într-un fel, aceleași, consumate parcă în același spațiu-alcov, zece zbateri amoroase ce se tăvălesc în același pat al posesiunii și minciunii, o idee materializată extraordinar de decorul scenografei Diana Ruxandra Ion. Lasciv și senzual, plin de vinovății acumulate, spectacolul are o construcție extrem de riguroasă, care nu-i permite, nici o secundă, să alunece în prăpastia vulgarității. Deși ar fi fost atît de ușor. Înlănțuirea situațiilor aduce pe scenă
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
o sinteză a montării de la Odeon: "(...) Apocalipsa este numele unei încăperi din orice oraș important al oricărei țări mici sau mari. în această încăpere, și în multe altele construite după același plan și cu nume asemănător, veți vedea dansul uitării. Decorul variază, în funcție de timiditatea sau îndrăzneala scenografului, dar, fără îndoială, cu cît este mai temerar, cu atît mai eficient este catarsisul dansului. Capodopera teribilă prilejuită de posibilitatea sfîrșitului lumii omenești nu ar fi de îndurat nici ca idee, nici ca execuție
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
mai eficient este catarsisul dansului. Capodopera teribilă prilejuită de posibilitatea sfîrșitului lumii omenești nu ar fi de îndurat nici ca idee, nici ca execuție, dacă nu ar fi fost, în maniera vechilor infernuri, transfigurată în parodie, pînă cînd a devenit decorul în care se poate dansa, rîde sau cînta, așa cum dansau, rîdeau și cîntau adepții tuturor religiilor, în fața decorurilor grotești care zugrăveau condamnarea lor". Sorin Militaru a mers pe un drum onest și curat în spectacol. Am simțit la un moment
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
nici ca idee, nici ca execuție, dacă nu ar fi fost, în maniera vechilor infernuri, transfigurată în parodie, pînă cînd a devenit decorul în care se poate dansa, rîde sau cînta, așa cum dansau, rîdeau și cîntau adepții tuturor religiilor, în fața decorurilor grotești care zugrăveau condamnarea lor". Sorin Militaru a mers pe un drum onest și curat în spectacol. Am simțit la un moment dat că ar fi fost necesară nu o temperare a limbajului și a grotescului rafinat, ci o izbucnire
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
curat în spectacol. Am simțit la un moment dat că ar fi fost necesară nu o temperare a limbajului și a grotescului rafinat, ci o izbucnire mai fantezistă, mai plină de nebunie. Pe scenă, protagoniști și spectatori, cuprinși toți în decorul stilizat, fantastic și realist al lui Horațiu Mihaiu ne puteam privi în oglinzi chipurile și destinele, victoriile și lașitățile, voluptatea umilinței mai mult sau mai puțin descărnate. Sîntem toți chiriași în spațiul proprietate personală a morții. Costume și machiaje adînc
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
tinerilor cititori fără a ezita să judece chiar dur proza esopică: "Adevărul, moral sau politic, cere claritate, directitate și firesc. Or, adevărul redus la jumătate, la sfert, la o șesime sau poate întreg, dar drapat sub faldurile iluziei, pus în decor abundent ori dezvoltat în parabole, devine odios și malign"(p.73). Criticul regretă cititul printre rânduri ("maladia receptării în comunism") și deplînge nereușitele "abia acum vizibile" ale acelei literaturi orientată spre efectul imediat căci, din păcate, "nu e în tradiția
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
în anii '50 a dat un aer de credibilitate situației extravagante a celor opt femei în capcană și a răsturnărilor rocambolești care se produc acolo. Pregătind filmul, mi-am dat repede seama că motivele mele de inspirație - în materie de decor, de costume, de imagine - proveneau din cinema-ul hollywoodian al anilor '45... Anii '50 în Franța - adeseori în alb-negru, în filmele unor Duvivier, Delannoy sau Autant-Lara, nu mă inspirau -, spre deosebire de "tehnicolorul" comediilor americane, de comediile muzicale ale lui Vincente Minelli
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
Stalin, scriau dedesubt: Aiurea. Atât doar; verdictul nostru glumeț când ceva nu-i în ordine. O dată, într-un sat, Curzio Malaparte, simpatizant al fascismului în tinerețe - se întâmplă să vadă un portret și mai mare al dictatorului pe fundalul unui decor industrial gigantic. La pagina 57 a ediției italiene, scriitorul mărturisește că rupsese cu mâna lui partea de jos a afișului pe care "mârlanii" scriseseră iarăși Aiurea... Ah, Malaparte! Să confunzi cultura cu o cantitate de oțel lucrată sub amenințarea gârbaciului
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
învîrtesc a intrigă și complicitate fără de sfîrșit împotriva a ceva sau a cuiva. Vînzoleala sau lîncezeala din jurul unei mese de jucat cărți, dimensiunea cinică și grotescă de pe scenă, înainte și după moartea Margaretei, creează o imagine susținută și de ideea decorului, de cele cîteva scoarțe oltenești, autentice. Scenograful Vittorio Holtier nu numai că împarte spații și fixează trasee pentru drumurile și du-te-vino-ul personajelor, dar, suspendate așa cum stau, pe orizontală sau pe verticală, cu desenele și culorile lor inconfundabile, ne amintesc mereu
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
hârtii, așa, la orizont... Greu mai e drumul de la "pravda" la adevăr. Nu poți să intri de două ori în apa aceluiași râu. Poți însă să distingi în adâncul ei fundul acoperit de cutii de conserve. Iar în dosul somptuoaselor decoruri de teatru, vom zări zidul de cărămidă, sforile, extinctorul și mașiniștii chercheliți. Asta o știu toți cei care măcar o dată au fost în culise... Să începem cu o informație de doi bani... Al Cincilea compromis ("Sovietskaia Estonia". Noiembrie. 1975) S-
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Ceea ce nu e un tendenționism, ci o firească ieșire din postura egotică a creatorului, o joncțiune a acestuia cu lumea în momente de cumpănă. Nu altminteri a procedat E. Lovinescu, militant atunci cînd era nevoie, într-un fel ce depășea decorul confortabil al camerei sale de lucru. Ființa omului de litere își dezvăluie o față socială, capabilă de solidaritate. Diaristul se transpune, empatic, în ipostazele confraților care suferă, protestează, se îndoiesc, se revoltă, speră: "Deșliu neliniștit să știe ce credem despre
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
ține locul turneelor, prilejuri cu care un spectacol circulă prin țară și poate fi văzut în altă parte decît în locul de baștină. Nimic mai mult. Dacă succesul scontat nu se manifestă imediat, atunci sînt invocate motivele tehnice, scena care diferă, decorul care nu intră ș.a.m.d. Cîți se preocupă însă de adaptarea unui spectacol la un alt spațiu de joc pentru ca să fie eliminată orice formă disturbatoare? Din ce în ce mai puțini. În fine, mi-am propus ca în paginile acestui număr să discut
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
a culturii în care se înscrie, emoția unor superbe povești de iubire trăite în alt cod, la care am vibrat ca nicicînd la multe alte lucruri pe care le-am citit. N-am văzut de mult, la artiști importanți, un decor atît de neinspirat, golit de sensuri și niște costume sustrase esteticului. Selecția pentru Secțiunea oficială a mai cuprins: Angajare de clovn de Matei Vișniec, în regia lui Patrick Pelloquet la Théâtre Régional des Pays de la Loire, Franța, spectacol invitat; Îngerul
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
alei sfîrșesc în pădurile din jur. Traseul călătorului ce ia autobuzul de la gară pentru a ajunge, după o bună jumătate de oră de drum, pe platoul unde se desfășoară semicircular castelul și acareturile sale - culminează cu un peisaj înrudit cu decorurile unui film de epocă, eventual de capă și spadă dar și de plăceri cinegetice și mondene, care ne trimit cu gîndul la tablourile unui Watteau, la scene în care aparenta veselie a nobililor convivi la serbările pastorale și cîmpenești sunt
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
Moartea cotidiană" ne amintește, din acest punct de vedere, destule romane din Apus), personajele se închipuiesc, în schimb, însuflețite sigur și fără ezitări, purtate pe talazele unor întâmplări puține, dar determinante, profilate - ulcerate de adânci și firești neliniști - pe un decor cenușiu, îndoliat, care ne duce cu gândul, stăruitor, la andantele din "Sonata patetică", pentru pian, de Beethoven. O partitură simplă, cutremurător de gravă și îndoliată, străbătută de sfâșierile unor adânci neliniști, iată ce este, până la urmă, "Moartea cotidiană", al doilea
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
hollywoodian fără nimic din această recuzită. Se folosește de fizionomie, de mâini, de picioare și mai ales de inteligența lui artistică, ieșită din comun. Se exprimă exclusiv prin el însuși. Când se termină spectacolul, nimeni n-are de strâns nici un decor. Artistul se ia pe sine și pleacă acasă. Nu există stare de spirit pe care Dan Puric să nu o poată exprima, făcând un mijloc de exprimare din propria lui ființă. Este, succesiv, tandru, îndrăgostit, rușinat, înfricoșat, entuziast, victorios, confuz
N-aveți un bilet în plus? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14575_a_15900]
-
încap de toate, și casele de paiantă ale celor care locuiesc ilegal, și bătrânii care dansează salsa și merengue în parcul Ciudadelei, și oamenii care vând poncho-uri și sombreros. Și zgârie-nori și arene de coridă și teatre. Se montează decorul, se aranjează banda pe care se va proiecta textul traducerii, se fac luminile, pentru o mai bună acustică, se instalează discret un microfon. Sunt ultimele emoții, actorii se pregătesc, publicul intră, lojile sunt pline, începe o nouă reprezentație a Unchiului
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]