92 matches
-
în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori au fost placați cu scânduri. Altarul are o absidă decroșată de formă poligonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul.
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
placați la partea inferioară cu scânduri vopsite în culoarea roșie și la partea superioară cu șindrilă fasonată cu model, de culoare galbenă. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, fără turle. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de acces: una principală, aflată în peretele sudic al pronaosului, și alta secundară, situată în decroșul de sud al absidei altarului. În interior, biserica
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
ferestre lărgite pe laturile de nord și de sud (0.60x1.20 metri). Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la perete cu 0.75 metri, în plan, și cu 0.30 metri pe verticală. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În prelungirea diaconiconului, a fost construită o încăpere pe unde se intră direct în altar. În partea sudică a acestei încăperi a fost amplasată
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, lipsit de turle și fără rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției, cu pronaosul de asemenea decroșat și cu un pridvor pe latura de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de acces (una la intrarea în pridvor și alta din pridvor în pronaos) și cu
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, lipsit de turle și fără rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției, cu pronaosul de asemenea decroșat și cu un pridvor pe latura de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de acces (una la intrarea în pridvor și alta din pridvor în pronaos) și cu trei ferestre (una în altar și două în naos
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
din Cluj, în anul 1965. Pridvorul de pe latura de vest n-a existat inițial, fiind adăugat ulterior, poate concomitent cu mutarea bisericii. Planul construcției este larg răspândit în zonă: o navă dreptunghiulară, lungă de 9 m, și o absidă poligonală decroșată cu circa 45 centimetri spre interior față de pereții de nord și de sud ai navei. Cununile pereților din bârne, care nu depășesc în grosime 30-35 cm, au fost clădite pe un soclu scund de piatră de râu. Streașina largă a
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
fiind ridicată din bârne de stejar încheiate în pereți drepți cu cheotori netede, bisericești. Acoperișul în patru ape se întindea peste pridvor, pronaos și naos, însoțit la răsărit de un acoperiș mai jos peste mică încăpere a altarui. Altarul era decroșat și terminat în cinci laturi. Peste pronaos se ridică un turn cu foișor în prelungire, scutit de intemperii de un coif ascuțit, în patru laturi. Foișorul avea două arcade de fiecare latura, fiind dimensionat pentru două clopote mici. Câteva inventare
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
din clopote (“Gloria in Excelsis Deo 1717”) adus cu acel prilej; celălalt clopot a fost turnat „spre mărirea lui Dumnezeu”, în anul 1796. Frapantă la această biserică este planimetria altarului, semicircular la interior și heptagonal în exterior; absida este ușor decroșată față de corpul navei. Clopotnița masivă, cu un foișor închis de lemn și fleșa ascuțită, învelită în șindrilă și prevăzută, pe laturile sale de sud și de nord, cu două intrări; la acoperirea lăcașului propriu-zis s-a utilizat țigla. Peretele de
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Paroș () [Corola-website/Science/326960_a_328289]
-
acestei biserici coboară până spre mijlocul secolului al XVIII-lea; două dintre vechile sale tipărituri, anume o Evanghelie (Blaj, 1765) și un Apostol (Blaj, 1765), ambele donate în 1769, întăresc această cronologie. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida decroșată de formă pentagonală; pronaosul, deasupra căruia se înalță un turn-clopotniță zvelt, învelit în tablă, este prelungit, la vest și la sud, printr-un pridvor unitar spațios. Transformată în grajd și apoi incendiată în cursul Revoluției de la 1848-1849, biserica, acoperită cu
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
Maramureș. La sfârșitul secolului al XIX-lea vechea biserică de lemn din Botiza a fost înlocuită cu actuala biserică, adusă din Vișeu de Jos. Aceasta a fost construită în 1699. Naosul și pronaosul au un plan dreptunghiular, absida altarului este decroșată, de formă poligonală, iar în partea de vest se află un pridvor deschis, mai larg ca de obicei. Acoperișul are poală dublă, streașina interioară fiind continuă de jur împrejurul monumentului. Turnul-clopotniță, cu foișor și coif prelung, se află deasupra pronaosului. În exterior
Biserica de lemn din Botiza () [Corola-website/Science/307969_a_309298]
-
comuna Călățele în anul 1931. Edificiul este de mici dimensiuni și se compune dintr-o absidă poligonală, având în ax un unghi ascuțit, naos acoperit cu o boltă semicilindrică și pronaos, peste care se află turnul clopotniță. Absida altarului este decroșată față de navă. Clopotnița este prevăzută cu o galerie, decorată în partea inferioară cu un motiv de romburi traforate. În biserică se găsesc mai multe icoane: Arhanghelul Mihail și Sfântul Nicolae, icoană ce poate fi atribuită lui Nechita Zugravu, pictor foarte
Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/310145_a_311474]
-
din Galați, precum și cu cel al bisericilor din Buciulești, Bozienii de Sus și Budești în județul Neamț. Ea are plan triconc, cu absidele laterale înglobate în zidărie și marcate la exterior prin rezalite dreptunghiulare și cu absida altarului semicirculară și decroșată față de restul construcției. La o înălțime de 1,20 m de la pământ, soclul din piatră este mărginit de un brâu din cărămidă în dinți de fierăstrău ce înconjoară biserica. De la acest brâu, pereții exteriori sunt văruiți în alb. Ferestrele au
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
perete cu două coloane și trei deschideri, care a fost spart pentru lărgirea spațiului, creându-se un singur arc masiv de susținere. Cupola pronaosului este sprijinită pe arce dublouri, iar cea a naosului are și arce piezișe. Altarul bisericii este decroșat față de restul construcției, având catapeteasma dispusă avansat. Astfel, sunt create nișe pentru proscomidiar și diaconicon. Catapeteasma actuală a fost executată între anii 1942-1943, după modelul alteia mai vechi. În decursul timpului, Biserica "Sf. Gheorghe" din Ștefan cel Mare a beneficiat
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
Gavrilă Pavă în 1876). este construită din bârne de brad cioplite din grinzi despicate și îmbinate în „cheotori”. Ea se sprijină pe tălpi de stejar. Edificiul are un acoperiș din draniță. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși; una în în peretele sudic al pridvorului și a doua în peretele sudic al altarului. Biserica de lemn din Rădășeni are următoarele dimensiuni: lungime
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
dreptunghiular și are trei ferestre dreptunghiulare (0.70x1.30 m) încheiate în arc în plin cintru. Două ferestre se află pe peretele sudic și una pe cel nordic. Deasupra pronaosului și naosului este o boltă semicilindrică. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, amplasată la distanțe de 0.80 m de peretele longitudinal și de 1.10 m de catapeteasmă. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară (0
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
superioară a pronaosului se află cafasul, unde se ajunge prin urcarea unei scări aflate într-o nișă din zidul nordic. Deasupra pronaosului se află o turlă clopotniță cu acoperiș în formă de bulb. Absida altarului are formă semicirculară și este decroșată față de restul construcției. Biserica nu este pictată în interior. Singurele porțiuni pictate sunt pe cupola naosului și pe pandantivii cupolei. Pereții interiori sunt văruiți în culoarea albă. Iconostasul bisericii este vechi.
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
arhitecturală respectă cele trei elemente ale oricărui ordin - bază, fus, capitel, succesiune frecvent întâlnită în toate categoriile de clădiri publice. Parterul este tratat drept soclu al clădirii. Partea principală, dezvoltată pe patru niveluri, are ca element arhitectural principal pilastrul, aflat decroșat în fața fiecărui stâlp al structurii. Legăturile dintre pilaștri se fac prin arce suprapuse. Această ordonanță se dezvoltă pe patru niveluri, în afară de parter și este terminată cu un atic intermediar. Partea de sus a castelului de apă este tratată tot cu
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
După 1989 comunitatea greco-catolică nu s-a refăcut, iar biserica uniților construită la 1910 a rămas pustie. Construită din lemn de stejar, biserica este alcătuită, sub aspectul planimetriei, dintr-un naos și pronaos dreptunghilar la care se adaugă absida altarului, decroșată cu cinci laturi. În partea de vest, biserica are un pridvor. Interiorul este acoperit cu o boltă semicilindrică în naos, iar pronaosul este tăvănit. Biserica a suferit mai multe renovări, fiind acoperită inițial cu șindrilă, apoi cu țiglă, iar din
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
pe pridvor, pronaos și altar. Cele patru turle sunt învelite complet în tablă, iar în vârful fiecăreia există câte o cruce. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), fără contraabsidă, cu absidele laterale pentagonale și cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției. Accesul în interior se realizează pe două uși: una dispusă în peretele sudic al pridvorului și alta dispusă în peretele sudic al absidei altarului. Cele două uși sunt confecționate din lemn și sunt vopsite în culoarea
Biserica de lemn din Lucăcești () [Corola-website/Science/320318_a_321647]
-
acoperiș înalt din tablă zincată, cu o turlă mare pe naos și trei turle false pe pridvor, pronaos și altar. Monumentul are formă de cruce (plan triconc), cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală, precum și pridvorul pătrat, sunt decroșate față de restul corpului construcției. Biserica are o lungime de 26.60 metri, lățimea de 12.70 metri și înălțimea de 10 metri. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele sudic al pridvorului și cealaltă în peretele
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
în tablă, iar în vârful ei există o cruce. Alte două cruci sunt dispuse în extremitățile de est și de vest ale coamei acoperișului. Monumentul are formă de navă, fără contraabsidă și cu absida altarului de formă pentagonală și ușor decroșată față de restul corpului construcției. Accesul în interior se realizează pe o ușă masivă, confecționată din lemn și dispusă în peretele sudic. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul are o formă dreptunghiulară, iar în
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
duce spre marginea apus a satului, vechea biserică din Grindeni este folosită în prezent de comunitatea greco-catolică. Adusă din satul Cuci, aflat în apropiere, la 1840, biserica este compartimentată în pronaos, naos și absida altarului. Absida, este de formă dreptunghiulară, decroșată cu pereții laterali paraleli. Un acoperiș unitar adăpostește edificiul. Pe parcursul timpului, biserica a suferit unele modificări cum ar fi adăugarea clopotniței, lărgirea ferestrelor precum și tencuirea pereților exteriori. Biserica a fost împodobită cu pictură tot prin grija zugravilor de la Feisa, moment
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
orifiile obișnuite pentru ce cei aflați în pronaos să poată audia slujba. Dintre alte elemente decorate putem aminti portalul interior, unde sunt din nou prezente florile de crin dar și arc-dubloul și meșter-grinda ce împodobesc bolta naosului. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi. Acoperișul este unul comun atât pentru naos și pronaos cât și pentru absida altarului. Turnul clopotniță nu are o galerie deschisă dar coiful turnului are învelișul întrerupt, element ce amintește de ornamentul inelar întâlnit și la
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină largă (1.80 m) și cu o învelitoare din tablă vopsită în culoarea verde. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal înspre vest (formând o contraabsidă). Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
aproape pătrată (5.55x5.75 m), cu câte două ferestre dreptunghiulare (0.60x0.90 m) pe laturile de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la perete cu 0.58 m. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, cu laturile neparalele inegale, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de dimensiuni egale cu cele din naos este în axa absidei și o
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]