135 matches
-
de suferit în urma invaziei tătarilor din anul 1717. Locul unde s-au dat luptele poartă și azi numele de Preluca Tătarilor, localnicii fiind conduși în lupta din 4 septembrie 1717 de un preot, Lupu Șandor. Biserica are o absidă poligonală decroșată, un naos de formă dreptunghiulară, deasupra căruia se află o boltă semicilindrică supraînălțată. Pronaosul este tăvănit, iar deasupra acestuia se înalță turnul-clopotniță, cu baza pătrată, cu foișor în arcade și fleșă zveltă. Biserica are un acoperiș de șindrilă, cu poală
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
portalul bisericii din Stâna. Corul bisericii a fost refăcut în anul 1923. Peretele dintre naos și pronaos aveau spațiile caracteristice ce permiteau urmărirea slujbei bisericești din pronaos. Naosul era acoperit de o boltă semicilindrică. În cazul absidei altarului, care era decroșată, poligonală cu cinci laturi, bolta ce o acoperea era mai scundă. Spre altar se putea intra prin cele trei spații destinate trecerii: cele două uși diaconești precum și ușile împărătești. Turnul bisericii, cu baza dreptunghiulară are galeria ieșită în afară, deschisă
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica a fost demolată în anul 1979, an în care a fost terminată noua biserică a satului. Biserica fusese construită, potrivit inscripției de pe prestol, în anul 1791. Avea pereții tencuiți, planul rectangular, cu altarul poligonal decroșat. Turnul prismatic de deasupra pronaosului era înzestrat cu galerie deschisă, cu câte două arcade semicirculare pe fiecare latură. Coiful octogonal pornea de pe o bază pătrată. În patrimoniul bisericii existau două icoane pe lemn, pictate la 1722 de Vasile Zugravul din
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
a fost adusă din satul Nadiș, aflat doar la câțiva kilometri de Sălățig. Momentul în care aceasta a fost adusă nu se cunoaște. Conform notițelor lui Ghergariu, biserica avea planul dreptunghiular, împărțit după obicei în naos și pronaos. Absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi, adăpostea masa altarului. Piciorul mesei, din piatră, care se mai păstrează și azi, are inscripționat pe latura de sud anul 1841, iar pe fața nordica a pietrei se distinge semnul crucii. Registrele de cheltuieli ale parohiei
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
bărbaților. Fetzer a remarcat că altarul se încheia poligonal în trei laturi. În „Schița Monografică a Sălajului” de la 1908 aflăm în completare că "„altarul era așa de mic, încât preotul numai cu greu îl putea înconjura”", ceea ce sugerează un altar decroșat, adică mai îngust decât biserica. Intrarea în biserică se făcea lateral, adică de pe latura dinspre miazăzi, prin tindă, așa cum era obiceiul cel vechi. Fetzer suprinde motive decorative semnificative din portalul de la intrare precum rozete și trei brâuri paralele cioplite în
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
de la altar astfel că învelitoarea interioară a spațiului se prezintă sub forma unei bolți semicilindrice asociată cu semicalotă și un tavan în partea dinspre răsărit. Nava este un dreptunghi, cu laturile de 8,10 m și 4,60 m. Pereții decroșați ai altarului sunt cu ceva mai lați de 2 metri. Este deci o construcție de proporții modeste, încât nici problemele tehnice legate de construirea ei nu au fost deosebite, cheotori drepte și console din două bârne. Turnul se ridică deasupra
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
decât în perioada menționată datorită greutăților materiale. Din cauza rigorilor impuse de legea Apony, în 1907 școala și-a încheiat activitatea fiind redeschisă în anul 1923. Pereții, din lemn de brad pe temelie de stejar, delimitează un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Consolele absidei au crestături în plan înclinat. Nava este acoperită cu o boltă semicilindrică, retrasă de la linia pereților și intersectată cu un timpan înclinat, pe latura de vest; absida, cu o boltă asemănătoare, racordată cu pereții
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
fi fost adusă de la Nazna, fără a se cunoaște data când s-a săvârșit mutarea. Biserica atrage atenția prin armonia proporțiilor și formelor ce le are precum și prin decorațiile sculpturale. Face parte din categoria celor cu plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi, similară cu bisericile de la Sărmașu, Sânmartinu de Câmpie, Moișa, Hărțău, Bozed, Culpiu, Glodeni, Valea. Pereții sunt realizați din bârne de brad, așezate una peste alta, cu îmbinări în coadă de rândunică. La îmbinări s-au folosit
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
de fapt, la înființarea parohiei unite, căci, în mod obișnuit la bisericile de lemn, actul de edificare este dăltuit în pragul de sus al primei intrări. Pereții, din brad, pe temelie de stejar, înscriu un plan dreptunghiular cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi și partea de vest a pronaosului de asemeni poligonală, cu trei laturi, tip de plan frecvent pe întreg pământul românesc. La întâlnirea pereților, capetele bârnelor se îmbină în coadă de rândunică, cele de sus intersectându-se
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
, comuna Lunca, județul Mureș. Nu se cunoaște data la care a fost construită dar se estimează că această biserică a fost edificată în secolul XVIII. Biserica a fost demolată. Planul bisericii era dreptunghiular, absida altarului decroșată, cu 5 fețe. Naosul și pronaosul erau acoperite de același acoperiș în timp ce absida altarului avea un acoperiș separat. Ca elemente de decor, se amintesc brâul ce înconjoară biserica precum și „aripile” de la îmbinările grinzilor. Biserica avea pictură frumoasă. Turn foarte scund
Biserica de lemn din Lunca () [Corola-website/Science/313892_a_315221]
-
iar în peretele sudic se află ușa de intrare și o fereastră. În naosul ce are de asemenea formă dreptunghiulară, lumina pătrunde prin patru ferestre: două dispuse în peretele sudic și două dispuse simetric în peretele nordic. Absida altarului, ușor decroșată și de formă pentagonală, are două ferestre: una în axa absidei, către est, și alta în peretele sudic. Toate cele șapte ferestre ale bisericii au aceeași formă și aceleași dimensiuni, încheindu-se la partea superioară printr-un arc în plin
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
Sale chir Dionisia eromonah Botdgăneanu la anii 1806”. La data de 05 octombrie 1997 a fost resfințită. Lăcașul (cu o suprafață de 100 m) face parte din tipul de plan în formă de corabie, cu pronaosul dreptunghiular și altarul pentagonal decroșat. Aspectul exterior nu mai semăna cu cel de odinioară deoarece pereții au fost tencuiți cu mortar, temelia a fost cimentuită, iar acoperișul de șindrilă a fost acoperit cu tablă albă, la renovarea din anul 1967 sub preot Toma Sârbu. În
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
Istorice din anul 2010 Cod LMI: . Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” a fost ridicată de obștea sătească încă din veacul al XVII-lea. Edificiul înfățișează planul de veche tradiție al navei dreptunghiulare cu partea de vest poligonală și absida altarului decroșată. Pereții edificiului, înălțați pe o temelie de bolovani de râu, au fost realizați din bârne groase de stejar, încheiate în sistemul vechi de „coadă de rândunică”. Altarul este iluminat de o mică fereastră montată în axul estic al absidei, iar
Biserica de lemn din Ruginești () [Corola-website/Science/323449_a_324778]
-
luăm în considerație și atestarea documentară a satului Păulești, undeva între anii 1507 și a doua jumătate a anilor 1500. Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” a fost realizată de către obștea sătească. Edificiul dispune de un plan trilobat, cu absida altarului decroșată, de formă poligonală. Încăperile sunt ordonate pe axa est-vest, iar sistemul de boltire subliniază acest lucru cu mijloace specifice arhitecturii de lemn. Silueta edificiului este marcată de învelitoarea de șindrilă, care este înaltă, cu pante repezi, înglobând astfel și volumul
Biserica de lemn din Păulești () [Corola-website/Science/323445_a_324774]
-
din 1683, însemnările marginale îl atestă în folosința satelor, timp de 200 de ani: “a bisericii Runcu, dar mai ales a lui Constantin Jurj, la trei sate, 1863”. Biserica din secolul al XIX-lea, este de plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. La interior este acoperită cu bolți semicilindrice, intersectate prin timpane înclinate. Elementele arhitectonice care conferă monumentalitate, în pofida pereților tencuiți, sunt pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
renovărilor, a măririi părții de vest, cu noua intrare, a înlocuirii ancadramentelor, a dispărut și inscripția de ridicare a bisericii. Datarea ante quem a acesteia o constituie prima etapă de pictură, anul 1780. Tipul de plan este dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. Câte o boltă semicilindrică acoperă naosul, ușor retrasă de la linia pereților, și altarul, având aici registrul de naștere înclinat, și timpan pe est, pe suprafața de racordare cu conturul pereților. Intervențiile pe fațada de vest, anterioare
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
orizontale, rostuite. Ea are un soclu de piatră scund. Edificiul are un acoperiș înalt, din șindrilă bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonală și decroșată (elemente tipice la bisericile de lemn). Forma decroșată a altarului nu mai este întâlnită la alte biserici de lemn din ținutul Sucevei. Lucrările de restaurare desfășurate de-a lungul vremii au dus la modificarea planului construcției. În interior, biserica este
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
scund. Edificiul are un acoperiș înalt, din șindrilă bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonală și decroșată (elemente tipice la bisericile de lemn). Forma decroșată a altarului nu mai este întâlnită la alte biserici de lemn din ținutul Sucevei. Lucrările de restaurare desfășurate de-a lungul vremii au dus la modificarea planului construcției. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
Pereții din bârne ai bisericii sunt placați cu scânduri vopsite cu verde, foarte decolorate. Are și un turn clopotniță de lemn de aceeași culoare. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu abside pentagonale (atât cele laterale, cât și cea decroșată a altarului) și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
află proscomidiarul și diaconiconul. Fereastra din axul absidei altarului a fost lărgită la 0.70x1.00 metri, în timp ce ferestruicile din cele două decroșuri au dimensiunile inițiale de 0.15x0.30 metri. Catapeteasma este dispusă cu 0.90 metri în fața absidei decroșate.
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă (1.60 metri) și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și fără pridvor. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele sudic al pronaosului) și cu patru ferestre (una în axa altarului, două în naos și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
tablă. Ea are un soclu de piatră cu înălțime de 0,50 metri. Pereții din bârne au fost placați pe exterior cu scânduri vopsite în culoarea albastră, iar ulterior au fost tencuiți. Monumentul este de plan triconc, având absida altarului decroșată și absidele laterale pentagonale. Altarul are o absidă de formă pentagonală, în care se află o fereastră dreptunghiulară, care a fost mărită la ultimele lucrări de restaurare. Între catapeteasmă și absida decroșată a altarului sunt dispuse un proscomidiar (la nord
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
Monumentul este de plan triconc, având absida altarului decroșată și absidele laterale pentagonale. Altarul are o absidă de formă pentagonală, în care se află o fereastră dreptunghiulară, care a fost mărită la ultimele lucrări de restaurare. Între catapeteasmă și absida decroșată a altarului sunt dispuse un proscomidiar (la nord) și un diaconicon (la sud). Acestea aveau câte o fereastră mică (0,20x0,30 metri) decupată în pereți. Fereastra din peretele diaconiconului a fost suprimată, în locul ei fiind construită o ușă destinată
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
formă de torsadă. Acoperișul este din draniță, bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, racordându-se cu învelitoarea pridvorului. Cosoroaba se sprijină pe console largi, cu tăieturi. Monumentul are plan dreptunghiular, de tip navă, cu absida altarului pentagonală decroșată, contraabsidă de aceeași formă și pridvor închis pe latura de sud-vest. Deasupra pridvorului se află un turn clopotniță. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
are un etaj și este acoperit cu șindrilă. este construită din bârne rotunde de brad, îmbinate în „cheotori” semirotunde. Acoperișul este înalt, în patru ape și are o învelitoare din șindrilă. Biserica are formă dreptunghiulară (de navă), cu absida altarului decroșată. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele sudic al pronaosului) și cu patru ferestre (una în axa altarului, câte una în pereții laterali ai naosului și una în peretele nordic al pronaosului). Pereții interiori au fost căptușiți
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]