112 matches
-
care purta drept nume mare un nume de femeie, ceea ce Îi făcuse pe vânătorii ce-l ocoleau ca pe talpa iadului să-l poreclească Ion Femeie, ca să-i tăvălească prin tină răutatea pe care o dovedea cu cei ce se dedulceau la braconaj. Pe când era tânăr, Directorul izbutise - prin cine știe ce noroc, căci mită nu se pricepea să dea și credea cu tărie În imoralitatea celui ce-o oferea, mai vinovat decât cel ce o primea - să-și cumpere o armă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de mult în nopțile lungi și geroase, căldură nesuferită nouă, plimbăreților plictisiți și fără țintă. Cu uimire descoperi că Cișmigiul anilor ’30 nu diferă prea mult de parcul actual, ornat cu puzderie de flori și terase la care tinerii se dedulcesc la o bere rece sau la o Cola. Pensionarii și îndrăgostiții sunt nemuritori. Reportajul de eveniment Poate fi confundat cu relatarea, câtă vreme pare transmis de la fața locului și se ocupă de dramatismul unei întâmplări: incendiu, accident aviatic, luare de
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prin „relații”, în timpul războiului - când nu mai rulau filme americane -, o comedie (evocatoare apoi, pentru noi, de tragism) în care Greta Garbo întruchipa o femeie-comisar sovietică, trimisă în misiune la Paris sub paza celebrilor comici „frații Marx” și care se dedulcește la viața, inclusiv moda pariziană (între altele, părăsindu-și costumația inițială, adică uniforma din piele neagră). Începând cu traiul ei în raiul sovietic, filmul o arăta pe „Ninocika” trecând spre WC, spre bucătărie, spre ieșirea din apartament, din camera ei
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să-i revină în minte un fapt" < [a(-și) aduce] aminte "idem" + suf. -i; chiuli "a se sustrage nemotivat de la îndeplinirea unei obligații" < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul "idem" (calc după fr. tirer au cul) + suf. -i; dedulci "a mânca de dulce în zilele de post" < [a mânca] de dulce "idem" + suf. -i; delătura "a da la o parte" < [a da] de lături "idem" + suf. -a; deochia "a dăuna sănătății sau succesului, bunăstării cuiva printr-o privire răutăcioasă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
138, 203 coprină, 211 corn, 77, 186 cosmetice, 117, 138 cotidian, 119 curent, 118, 135 cuvânt, 173, 191, 200 cver, 137, 186, 198 (a) da, 30, 86,142, 173, 200 danaidă, 186, 198 deca, 173, 204 decă, 186, 198 (a) dedulci, 143, 144 (a) delătura, 143 demachiant, 119 demiu, 140, 186 democrat, 124 (a) deochia, 143 diagonală, 138 doldora, 125, 199 (a) doua, 141 (a) drăcui, 143, 205 drojdie, 129, 201 dublă, 140, 173 dublu (dublă), 140, 173, 204 (a) dupăci
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
aceste formații nu din locuțiunile verbale corespunzătoare (deși, în cazul lui pefuga, dă ca etimon locțiunea [a pune] pe fugă), ci din grupul sintactic format dintr-o prepoziție și un substantiv, la care s-ar fi atașat un sufix verbal: dedulci < de dulce, dupăci < după ac, înlătura < în lături, întropărta < într-o parte etc. 105 Vezi DA, s.v., Pușcariu, p. 200. 106 "Unele elemente de compunere foarte frecvent folosite ajung să fie desprinse din formațiile în care apar și întrebuințate ca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sunt o babă comunistă, în loc să se adapteze și să comită alta mai convenabilă: sunt o doamnă adaptată la capitalism?! Dacă primează nevoia de argumentare, eseurile, sunt o soluție, par exclusiv adresate gândirii (deși mai scapă și ele la a se dedulci cu expresii suculente ce satisfac nevoia de estetic). Dacă primează nevoia de ludic, scăparea este în roman, acolo viața nu este redusă la gândire, ci include tot ceea ce definește viul. Cuvântul reinstanțiază viața. Te întrebi ce fel de tânăr populează
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cumpărarea unei case. Deși are oferte generoase și resurse care întrec ofertele, nu riscă, amintindu-și că nici nu s-a dus bine mirosul de cartuș consumat pe Ștefănescu. Își suprimă drastic dorințele. Lucrând la Agenția pentru import, Florescu se dedulcește cu toate bunătățile lumii evoluate interzise populației României datorită rarității lor. Banane, ciocolata extrafină, cafeaua, whisky-ul, cacaua, vinul, carnea sunt greu de procurat în economia reală, nu și de către unul ca Florescu. Descoperă trocul ca modalitate excelentă de a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
niciun fel de problemă, am eu bani! Chiar mă bucur că ne-am cunoscut și că mai am pe cineva, că una e să fii singur și altceva este dacă suntem doi". Am plecat în oraș amândoi iar individul se dedulcise la banii mei, că nu mai fuma țigări românești (Mărășești, Naționale sau Carpați), începuse pe loc să capete gustul țigărilor și băuturilor scumpe. Și chiar i-am zis: "Bă, nu fă economie că bani am eu destui!" Și chiar aveam
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acesta comunica celor din Stănilești la data de 8 februarie că „...cetățeanul în cauză a fost eliberat”. h. „Regățeni” șmecheri În haosul aproape general de atunci, s-au găsit și destui profitori de moment care s-au gândit să se dedulcească din banii alocați de Ministerul de Interne pentru viitorii repatriați fără să aibă niciun drept. Pentru a pune în gardă autoritățile locale, ministerul citat mai sus a trimis la prefecturile din țară un ordin circular cu numărul 32.046/10
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
s’ar păcăli cumplit. Doar omul o cunoaște, iar asta de când s’a rupt de Natură, adică deîndată ce a folosit alte materiale decât cele naturale, ca de exemplu metalele și ceramica. Și dacă a cunoscut proprietatea, omul s’a dedulcit și la strânsul de avere. Care nu e altceva decât acumularea a ceva valoare, cam În felul În care pe o câmpie ar construi o movilă. Aceasta este o treabă, cum Îmi place mie să-i spun, negentropică, proprie omului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar la vale și cu capul În jos, fără a se da peste cap, grație degetelor lungi cu gheare ascuțite. E și inteligent, iar asta puteți s’o luați tot ca pe un atribut al negentropiei: Anume, atunci când se mai dedulcește la fructe tari, precum nucile, jirul ori alunele, le forțează să intre În vreo crăpătură a scoarței, care-i slujește de menghină, dar Înlocuind dalta cu ciocul. Și, imitând rândunica, dar numai atât cât trebuie, zidește cu glod vreo scorbură
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Învață a zbura, Însoțind-o pretutindeni. Atâta doar și sunt suficiente motive pentru a determina o pisică, Încă mai inteligentă, să nu se aventureze În vânarea lui. Și atunci pisica se mulțumește cu vrăbii, la fel de negentropice, dar și, mai proaste, dedulcite la a țopăi pe pământ. Am alunecat de la abiotic la biotic În cadrul unei omonimii? Îmi repar greșeala, fugind la cârciumă, sperând că și cârciumarul a luat aminte, dar cu convingerea că va curge multă vodcă până atunci... Parcă era vorba
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
masă. Jignitor pentru mine, căci asta, adică dezvățul, o fi valabilă la el. Cât de tare se umflă În pene, vă spun eu că nu-i În stare să urmeze nici măcar clasa Întâia: a uitat tabla Înmulțirii, de când s’a dedulcit la rigla de calcul, iar apoi la mașinăria aia infernală de calculator. Cât despre adunare, se descurcă numai când e vorba de datorii. Iac’așa ar rămâne ca Bulă, repetent, Întru adeverirea lui „repetitio mater studiorum est“... De când cochetează cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ce știi... Cheful și mahmureala nu sunt decât manifestarea unei enzime, alcool dehidrogenaza, o prezență naturală În orice ierbivor ori omnivor. Iar asta pentru că alcoolul este un produs eminamente natural, ca rezultat al unei vieți: a drojdiei, care se poate dedulci și la un fruct oarecare, același râvnit de animal, motiv pentru care Natura Îl protejează față de o beție involuntară prin această enzimă care descompune alcoolul până la bioxid de carbon și... apă. Iar cu apă n’a făcut nimeni vreo beție
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
riglă: aceea e tot atât de dreaptă cât Îi Îngăduie gradul de precizie reglementat de standard, niciodată absolut. În fond, linia dreaptă e doar o simplă excepție Într’o lume definită de orice altceva, cum ar fi - drac sunt și Încă unul dedulcit la biologie, nu și la eufemism - „pișatul boului“. À propos: Și ăsta se apropie de un fel de perfecțiune, de o excepție, adică de sinusoidă... Fără să devină Însă, din varii motive: un smoc de iarbă pe dreapta drumului, râvnit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bucurăm noi, este o intensificare a degradării mediului, a ogorului din care hibridul Își suge energia? Obligată fiind de noi. O degradare accentuată deci, exercitată de om nu direct, ci prin intermediul unei „unelte“, nevinovate: hibridul. Și, cum omul s’a dedulcit deja la acea productivitate, dar vede cum productivitatea scade În anul care urmează, Încearcă s’o ajute: administrează Îngrășăminte, de care planta care nu mai e hibridul de anul trecut nu mai are nevoie. Implicit, azotatul rămâne neconsumat și, firesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
altă obiectivitate. Una care trebuie Însă formată, educată. Educă cotidianul? Înclin să cred că nu, căci e obedient principiului „clientul nostru-stăpânul nostru“. Poate va reuși prietenul nostru, făcând primul pas, dinspre cotidian, chiar dacă părăsind cochilia, acela care vrea să vă „dedulcească“ la o folositoare - garantez - zăbavă: „Magazinul veștii bune“, care nu-i nicidecum o evanghelie. Adică, cu ghilimelele firești Într’o lume relativă ca aceea În care trăim, bună sau rea, o veste care e - doar - tradusă. Ca și evanghelia. Un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
câte rațe, câte gâște ș.a.m.d. are. Doar că, de sub coteț se strecoară și un... guzgan. Unde să-l pună și pe ăsta, mai ales că și el se Înfruptă În aceeași ogradă? Nu-i nici găină deși se dedulcește la grăunțe, nu-i nici gâscă deși e cenușiu, nu-i nici curcan chiar dacă nu ezită să se zburătăcească; pur și simplu n’are pene, ci blană... Și atunci, gospodarul cu scaun la cap mai deschide o rubrică În catastif
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
necăjesc, amintindu-vă un păcat, de fapt o servitute a condiției umane: atrofierea celui de al 6-lea simț. Deh! compensație a dobândirii rațiunii... Și pe care o plătiți adesea, uneori cu viața, alteori doar cu o toxiinfecție. Atunci când postiți, dedulcindu-vă la ciuperci. À propos: Ciupercile nu’s plante, chiar dacă Învățați despre ele la botanică. Căci aristoteliana nemișcare a plantei e valabilă și pentru animale, unele botezate ca plante, În aceeași tradiție: anemone, castraveți... - Într’un cuvânt „fructe“ - de mare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a fost mai mult: amantă de suflet vreme de peste două decenii. În istoria comunismului românesc, patul n-a avut nici pe departe rolul și locul consacrate de un Stalin, Mao, Castro, Tito & comp. Dej, bărbat singur și statornic, s-a dedulcit doar din farmecele unei artiste. Adevărat, la nivelul II combăteau armăsari ca Teohari Georgescu, despre care s-a raportat că "44 de tovarășe, soții ale cadrelor, au fost nevoite să-i ofere favoruri sexuale în schimbul obținerii pașaportului ori avansării soțului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a constituit în cele din urmă într-o șansă a disciplinei, așa cum era studiată acesta la Universitatea din Iași, și în alta, nu mai puțin însemnată, a devenirii Elvirei Sorohan. Aceasta, odată împământenită în "regat", n-a încetat să se "dedulcească" din "bunătățile" epocilor considerate mai emancipate ale literaturii românești. Dovadă că în 1961, chiar atunci când susținea seminarul cu noi cei din anul I, debuta în "Iașul literar" cu un articol despre un poet interbelic, intitulat Reeditarea lui Ion Pillat. Această
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Zota ne-a dat un ajutor concret în munca pe care o ducem”. În primul rând, credem că tov. Hușanu mirosise „pozitiv” grătarele de la cele trei restaurante mai acătării din Vasluiul acelor ani (Ungureanu, Coțubaș și Ciocoiu) dar se și dedulcise la vinul bun pe care-l aveau aceștia prin răcoroasele beciuri. Mai credem că „pe linie de partid”, tov. Zota nu-i era chiar „tovarăș de luptă” ci, mai degrabă, un rival. Pâra lui Bighiu l-a scos, probabil, din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a necinstit femeia cu atingeri necuviincioase”); alteori, în zile de sărbători, oamenii îl chemau pe preot de la cârciumă ca să facă liturghia. Și se întâmpla des acest lucru la Huși, preciza Bandini. Observații critice sunt adresate de Bandini preoților ce se dedulceau prea mult cu vin, lucru greu de respins într-o zonă vinicolă și într-o epocă în care tot omul avea cantități mai mult decât suficiente din licoarea lui Bachus. Venirea episcopului catolic la Huși a fost onorată de localnici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care-l protejaseră de furia apelor. Totul a durat până după 1990 când în peisajul politic al noii societăți instaurate după ce l-au umplut la Târgoviște cu plumbi pe Ceaușescu, a apărut o caricatură umană, o scobitoare păroasă, o smochină dedulcită la toate răutățile lumii, un fel prună uscată pe loznița din fundul curții, caricatură care purta și un nume (fii-iar de râs în vecii, vecilor) un nume ciudat precum și personajul acesta. Numele nenorocitului care a adus dezastrul pe pământul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]