117 matches
-
Splendid interpretate sunt basmele, care dau înțelegerea ultimă a valorilor noastre, doar au fost cizelate de mulți, comunicate de toți și absorbite în chiar fibra noastră sufletească. Ce frumos vorbește de Miorița, pe care unii ar putea-o vedea ca defetistă. Superficialii ar putea-o confunda cu o abdicare. „Miorița, [este] o sublimă înlănțuire sufletească de ordin moral superior, asezată inocent și demn în fața crimei." Ce frumos e explicată nevoia de curățenie sufletească în fața morții.... Ce frumos sunt analizate dotările sufletești
SUFLET ROMÂNESC de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347810_a_349139]
-
și psihic, de care au dispus, pentru a extermina oponenții și pentru a instaura un regim de teamă și teroare. Teroarea, ca politică de stat, era cultivată și întreținută și cu ajutorul unor colportori înregimentați organelor de propagandă. Ei răspândeau idei defetiste printre oameni pentru a le înfrânge voința și dârzenia. Semănau teama prin propagarea zvonurilor despre pedepse ipotetice față de cei ce vor fi găsiți vinovați de nesupunere. Paralizați de frică, oamenii cinstiți nu puteau să mai acționeze. Acesta a fost sistemul
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
-
să fie avertizată. Exista o motivație, în afara intenției de a menaja bolnavul de efectele unui stres psihic dezastruos pentru evoluția bolii - constând în posibilitatea, fie ea infimă, a unor date eronate clinic sau de laborator sau a interpretării lor excesiv de defetist ca și de speranța multor medici în răspunsuri terapeutice neașteptate, aparent miraculoase. Nu omitem la acest subcapitol bolnavii care vor cu adevărat “să fie mințiți”, fiind terorizați de teama unei boli grave sau a unui prognostic nefavorabil, oferind prilej medicului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
și rațională și irațională”, și inteligibilă și neinteligibilă, și rezonabilă și absurdă. „Sentimentul tragic al existenței”, „neliniștea metafizică” și „tensiunea sufletească”, generate de „absoluta incertitudine” a omului confruntat cu această dualitate conflictuală și veșnic nerezolvată, constituie, după R., nu temeiuri defetiste, ci surse esențiale ale creativității, demnității și libertății umane. Deși atât de diferită în rest, opera lui se apropie în concluzii de blagiana Geneza metaforei și sensul culturii. Este propusă o concepție eroică a existenței, cartea pledând cauza valorilor spirituale
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
intuiție. Acesta este motivul pentru care americanii sunt atât de inventivi, inovatori și cu spirit antreprenorial. Acolo unde alții văd dificultăți și obstacole, americanii văd oportunități. Una dintre trăsăturile de caracter care le displace cel mai mult americanilor este atitudinea defetistă ca ceva nu poate fi făcut sau că nu merită Încercat datorită fricii de eșec și efectelor dăunătoare neintenționate. „Nu știi până nu Încerci” este un refren care reverberează prin Întreaga istorie americană. Dacă oamenii de pe alte meleaguri vor să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Putem să-i spunem iluzie, dar sentimentul de autoîmputernicire este atât de adânc implantat În mentalul american Încât chiar atunci când sunt confruntați cu evidența crescândă a amenințărilor globale potențial devastatoare, majoritatea americanilor consideră asemenea noțiuni cu mult prea pesimiste și defetiste. Indivizii pot să mute munții din loc. Majoritatea americanilor cred asta, Însă mult mai puțini europeni. Poate cineva construi În mod eficient un vis bazat pe un sentiment al riscurilor și vulnerabilităților globale comune? Elitele europene cred că da. Publicul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un conflict cu cel de-al treilea Reich. După un refuz din partea lui Iorga (așa cum, într-un alt moment, Geo Bogza, Jebeleanu, Preda au evitat să iscălească manifestul Goma), junii patrioți se adresează lui Camil Petrescu. Acesta are o atitudine defetistă, consunînd cu cele relatate în Jurnalul lui Mihail Sebastian: "Camil Petrescu ne-a spus următorul lucru: "Măi băieți, voi sînteți ardeleni, și, ca toți ardelenii, proști politicieni".(...) A spus: Pentru că nu înțelegeți realitățile. Vreți să fie implicată țara noastră într-
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
Nero rediuiuus sau Nero redux. Lactanțiu are o atitudine diferită, dar legată direct - în manieră polemică, așa cum vom vedea - de cea a confraților săi. În plus, el reprezintă un moment simptomatic, de trecere de la o teologie de rezistență și uneori defetistă la o teologie triumfală. Din acest motiv le vom comenta pe toate trei în același capitol. Legenda lui Nero rediuiuus Legenda apare imediat după moartea împăratului, survenită în iulie 68, când, așa cum dau mărturie Tacit și Suetoniu, începe să circule
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
voința ta, și pe care nu le poți ocoli. Orice Împotrivire, În multe situații ale vieții, este nu numai iluzorie, dar chiar și periculoasă pentru persoană. Aceasta nu Înseamnă Însă că individul trebuie să se dezarmeze, să adopte o atitudine defetistă. El trebuie să lupte, sau cel puțin să caute și „alte căi” sau „soluții” de reușită. L.A. Seneca, vorbind despre liniștea sufletească (De tranquillitate animiă, spunea, ca și Socrate, că aceasta este un atribut al Înțelepciunii, Înțelegând prin Înțelepciune constanța
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care, exercitându-se asupra persoanei, fac ca viața sa să se desfășoare după un anumit plan, Într-o anumită direcție, să aibă o anumită configurație și, În final, un anumit destin. Cunoașterea lor este necesară Întrucât clarifică atitudini de factură defetistă sau nihilistă față de propria viață, ideea că destinul este implacabil, că nu i te poți opune. Chiar dacă se acceptă această idee este foarte important că destinul, existența unei persoane, poate fi Înțeles și explicat. Factorii modelatori ai existenței acționează asupra
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o voi evita, voi căuta să nu o mai Întâlnesc. Același lucru se petrece În cazul situațiilor neclare, incerte, care-mi trezesc aceeași gamă de sentimente negative, obligându-mă să mă retrag. Este oare, evitarea În acest caz, o atitudine defetistă, de lașitate, o ezitare care să mă pună Într-o situație de inferioritate? Nicidecum. Conduitele de evitare a conflictelor sunt atitudini morale atât de autoconservare, cât și de depășire a unor situații Închise ale vieții, de confruntare absurdă, inutilă, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
afișează o atitudine de mizantropie. că Spiritele pesimiste se caracterizează prin refuzul de a recunoaște valorile pozitive ale propriei persoane și ale vieții lor; sunt Înclinați să vadă totul În culori sumbre, fapt care le face să adopte o atitudine defetistă; sunt persoane descurajate, pasive, incapabile de a lupta pentru a obține ceva de la viață. De regulă, ele adoptă o atitudine negativă, de retragere, refuzând În multe situații să angajeze acțiuni, socotindu-le pierdute de la Început, sau absolut inutile. dă Spiritele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
externe, al marginalizării sociale, care generează o stare de insecuritate; neliniște, panică, anxietate; apatie, inactivitate, reducerea cantitativă și calitativă a activității profesionale, dezinteres; îngustarea nivelului de aspirații și a câmpului de interese; adoptarea unei atitudini triste, pesimiste față de viață; atitudine defetistă; idei și acte de suicid. 3. Stările de nevroză colectivă Când discutăm aceste aspecte, trebuie să facem precizarea că prin „nevroze colective” înțelegem alte caracteristici decât cele pe care le prezintă „nevroza” ca manifestare clinică individuală în psihiatrie. Nevrozele colective
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sintetic în schema de mai jos. Figură p. 150 Dinamică reactivă Activ orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral AFIRMARE dominant, demonstrativ, histrionc Haotic orientat în raport cu pulsiunile primare inconștient VIOLENȚĂ impulsiv, irațional, heteroagresiv Inactiv retragere în fața situațiilor, cu izolare până la autoagresivitate REFUGIU defetist, anxios, autoagresiv Amorf imaturitate afectivă structurală a Eului, imagine de sine vagă DEPENDENȚĂ submisiv, nevoia de protecție, frustrare Tare Stabil EUL Instabil Slab Dinamică areactivă Referitor la tipurile de conduite deviante, au fost propuse numeroase clasificări. După L.T. Wilkins, aceasta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
răbufnește adesea categoric și malițios. A fost, în consecință, sancționat oficial, luându-se măsuri drastice de temperare a pornirilor sale pamfletare. Acid și dur, incapabil să se iluzioneze, de o îndărătnicie învecinată cu disperarea, cu un accentuat gust de amărăciune defetistă, el ratează totuși, ca și Vasile Coroban, o vocație de polemist, găsindu-și salvarea în studii ample de analiză a fenomenelor generale, îndeosebi a celor ce țin de evoluția literaturii. Configurează cu exactitate și cu o perspectivă de sinteză corectă
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
În cadrul relației „medic - bolnav”, fiecare dintre aceste persoane au roluri diferite, bine precizate, pe care trebuie să le îndeplinească. La bolnav contează foarte mult personalitatea premorbidă și impactul cu boala actuală. La medic contează personalitatea acestuia (rezervat, curajos, optimist, dur, defetist), experiența cu bolnavii și modul de a se apropia de aceștia. M. Balint acordă un rol important „emoțiilor medicului” suscitate de întâlnirea cu bolnavul și „coparticiparea” simpatetică a acestuia la suferința pacientul său. Aceste aspecte, peste care nu se poate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
carențe afective și educaționale. Incapabili de a se conduce singuri, de a putea lua o decizie, de a se putea fixa și adapta într-un loc, aceste persoane duc un stil de viață nesigură, neliniștită, la voia întâmplării, de factură defetistă, căutând în permanență un refugiu, sau o persoană de care să se atașeze. Tipurile de indivizi care intră în această categorie sunt următoarele: persoane imature intelectual, de regulă cu intelectul la limită, sau imature afectiv, lipsite de educație, prostituate, cerșetori
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ușor de realizat, deoarece, de fiecare dată când activăm celularul sau intrăm în raza altui site de celulă, de la aparatul nostru se transmite perechea de numere către site-ul celulă, pentru fixarea canalului de voce. Deși afirmația noastră pare cam defetistă, în concluzie, putem spune că nici un abonat nu poate fi ferit de clonarea telefonului său mobil. Ea se realizează cel mai mult în locurile aglomerate: parcări mari, aeroporturi, supermagazine, săli de concerte, stadioane și în toate zonele foarte aglomerate ale
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
începuturilor și emoția impură a despărțirilor. Ratăm frecvent marile întâlniri cu prezentul, sub un spectru paseist, înecați în retorica crizei, cuprinși de voluptățile negației. Sub umbra tradiției, parcă nu mai e chip să scrutăm clipa: glisăm pe certitudini vagi, lamentații defetiste, refuzând cu un aer sapiențial existența, hic et nunc, a excepționalului. Ca români, am știut întotdeauna să proslăvim posteritatea. În perimetrul nostru, moartea convertește atâtea figuri triste ale istoriei în efigii perene. Doar pentru că nu ne angajează, discursul funebru devine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
contează e ritmul, nu logica sau plauzibilitatea stilului (Chandler, 1981, p. 22). Aceste rânduri se adaugă altora, încă mai lipsite de entuziasm, scrise parcă din perspectiva unui inamic. Nesigur pe sine, Chandler definitivează cu un soi de plăcere masochistă tabloul defetist: Mi-e teamă că romanul ăsta n-o să-ți fie de nici un folos. N-are acțiune, nici personaje simpatice, nimic. Detectivul nu face nimic (Chandler, 1981, p. 20). E greu de spus în ce măsură autorul era cu adevărat sincer sau doar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
la Orăștie (1911-1915), pe urmă la Cluj (1922-1928). Poeziei i se adaugă recenziile, articolele și notițele literare, cele mai multe publicate la rubrica „Flori de-o zi”, alături de „gânduri”, reverii lirice, „răvașe de duminică”, evocări cu tentă autobiografică, dar și pagini, subtil defetiste, din jurnalul unui „complotaș mobilizat” în oastea împăratului. În celălalt periodic editat de B., „Lumea și țara”, apărut la Cluj (1923-1940) și București (1940-1944), literatura ocupă un loc mai puțin însemnat. Munca de editor o începuse tot la Orăștie, unde
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
care, exercitându-se asupra persoanei, fac ca viața sa să se desfășoare după un anumit plan, Într-o anumită direcție, să aibă o anumită configurație și, În final, un anumit destin. Cunoașterea lor este necesară Întrucât clarifică atitudini de factură defetistă sau nihilistă față de propria viață, ideea că destinul este implacabil, că nu i te poți opune. Chiar dacă se acceptă această idee este foarte important că destinul, existența unei persoane, poate fi Înțeles și explicat. Factorii modelatori ai existenței acționează asupra
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o voi evita, voi căuta să nu o mai Întâlnesc. Același lucru se petrece În cazul situațiilor neclare, incerte, care-mi trezesc aceeași gamă de sentimente negative, obligându-mă să mă retrag. Este oare, evitarea În acest caz, o atitudine defetistă, de lașitate, o ezitare care să mă pună Într-o situație de inferioritate? Nicidecum. Conduitele de evitare a conflictelor sunt atitudini morale atât de autoconservare, cât și de depășire a unor situații Închise ale vieții, de confruntare absurdă, inutilă, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
afișează o atitudine de mizantropie. că Spiritele pesimiste se caracterizează prin refuzul de a recunoaște valorile pozitive ale propriei persoane și ale vieții lor; sunt Înclinați să vadă totul În culori sumbre, fapt care le face să adopte o atitudine defetistă; sunt persoane descurajate, pasive, incapabile de a lupta pentru a obține ceva de la viață. De regulă, ele adoptă o atitudine negativă, de retragere, refuzând În multe situații să angajeze acțiuni, socotindu-le pierdute de la Început, sau absolut inutile. dă Spiritele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
alea mai repede ea un curist fript, mânat de o cumplită spaimă diuretică provocată de spatele meu expus... Ușa grea din capăt nu a cedat decât după a cincea împingere, dar între timp m-am întors și am văzut figurile defetiste retrăgându-se în lumină, și nu le-am mai auzit decât râsul. Mi-am croit drum înainte și am rămas gâfâind și clipind în mijlocul unui teatru cu pereți de sticlă, perfect luminat, cu un aer atât de pur și oceanic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]