511 matches
-
Scopul este menținerea funcției cardio-respiratorii și transportul pacientului, fără a produce leziuni suplimentare. A doua categorie (S.V.A.) implică folosirea unor proceduri invazive pentru primul ajutor în cazul pacientului traumatizat, proceduri mai complicate pentru managementul căilor aeriene, monitorizarea cardiacă și defibrilarea, cauterizarea intravenoasă, administrarea unor medicamente. În cazul pacientului traumatizat critic, echipa de salvare trebuie să limiteze la strictul necesar numărul și tipul procedurilor terapeutice efectuate la locul accidentului, consumatoare de timp din „ora de aur” a pacientului. În îngrijirea prespital
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
oră justifică adoptarea unui artificiu tehnic ușor de însușit. Restul anastomozelor decurg în secvența VCS, VCI, AP care încheie reimplantarea cordului la R. Cordul își poate relua activitatea imediat după declampare, după o perioadă de reperfuzie sau fibrilează ventricular până la defibrilare electrică. După reîncălzire și reperfuzie adecvată, cordul transplantat este pus în sarcină progresiv cu precauții pentru evitarea dilatării VD și cu suport inotropic. REZULTATE Supraviețuirea la 1 lună este de 93 %, la un an 85 %, la 3 ani 76% [7
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
operatorul este în poziție șezândă. În plus, varianta de abord drept nu mai funcționează în cazul în care se implantează un sistem care are în componență și defibrilator, întrucât plasarea defibrilatoarelor țintește ca primă alegere, din motive de prag de defibrilare, partea stângă a pacientului. Există însă și suficiente cazuri în care pragul de defibrilare este adecvat chiar la implanturi drepte [8]. Procedura de implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
în cazul în care se implantează un sistem care are în componență și defibrilator, întrucât plasarea defibrilatoarelor țintește ca primă alegere, din motive de prag de defibrilare, partea stângă a pacientului. Există însă și suficiente cazuri în care pragul de defibrilare este adecvat chiar la implanturi drepte [8]. Procedura de implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie plasării a 3 sonde (dintre care una eventual de defibrilare). Poate fi utilizată și vena cefalică în asociere cu altă venă centrală în cazul în care este abordată pentru plasarea doar a unei sonde (cea de defibrilare sau cea de ventricul stâng). Cel mai adesea însă sistemul se plasează prin
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
cardiac, este adesea improprie plasării a 3 sonde (dintre care una eventual de defibrilare). Poate fi utilizată și vena cefalică în asociere cu altă venă centrală în cazul în care este abordată pentru plasarea doar a unei sonde (cea de defibrilare sau cea de ventricul stâng). Cel mai adesea însă sistemul se plasează prin vena subclaviculară, care este suficient de mare și permite manipularea (adesea laborioasă) a sondei de ventricul stâng. Acest lucru însă crește riscul de producere a unui pneumotorace
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
hemodinamice ale stimulării apicale și oferă în plus și corectarea întârzierii contracției septale observată în cazul stimulării ventriculare stângi [8]. Dacă se pune problema unui sistem cu defibrilator inclus, atunci sonda de ventricul drept, care are și rol activ în defibrilare, trebuie plasată în conformitate cu obținerea pragului optim de defibrilare și aceasta se întâmplă uzual la apexul ventriculului drept. Există chiar varianta ca sonda de defibrilare să fie plasată în apexul ventricular drept, dar să se mai asocieze o sondă de stimulare-detecție
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
și corectarea întârzierii contracției septale observată în cazul stimulării ventriculare stângi [8]. Dacă se pune problema unui sistem cu defibrilator inclus, atunci sonda de ventricul drept, care are și rol activ în defibrilare, trebuie plasată în conformitate cu obținerea pragului optim de defibrilare și aceasta se întâmplă uzual la apexul ventriculului drept. Există chiar varianta ca sonda de defibrilare să fie plasată în apexul ventricular drept, dar să se mai asocieze o sondă de stimulare-detecție cu fixare activă în zona mijlocie a septului
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
unui sistem cu defibrilator inclus, atunci sonda de ventricul drept, care are și rol activ în defibrilare, trebuie plasată în conformitate cu obținerea pragului optim de defibrilare și aceasta se întâmplă uzual la apexul ventriculului drept. Există chiar varianta ca sonda de defibrilare să fie plasată în apexul ventricular drept, dar să se mai asocieze o sondă de stimulare-detecție cu fixare activă în zona mijlocie a septului interventricular: în timp ce sonda de defibrilare apexiană ar asigura exclusiv un prag ideal de defibrilare, cea mid-septală
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
uzual la apexul ventriculului drept. Există chiar varianta ca sonda de defibrilare să fie plasată în apexul ventricular drept, dar să se mai asocieze o sondă de stimulare-detecție cu fixare activă în zona mijlocie a septului interventricular: în timp ce sonda de defibrilare apexiană ar asigura exclusiv un prag ideal de defibrilare, cea mid-septală ar fi utilizată la stimularea hemodinamic adecvată a ventriculului drept. Sonda de atriu drept joacă un rol mai mare decât ar părea la prima vedere, întrucât are un rol
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
sonda de defibrilare să fie plasată în apexul ventricular drept, dar să se mai asocieze o sondă de stimulare-detecție cu fixare activă în zona mijlocie a septului interventricular: în timp ce sonda de defibrilare apexiană ar asigura exclusiv un prag ideal de defibrilare, cea mid-septală ar fi utilizată la stimularea hemodinamic adecvată a ventriculului drept. Sonda de atriu drept joacă un rol mai mare decât ar părea la prima vedere, întrucât are un rol central în conservarea sincronismului atrioventricular, parte componentă a CRT.
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
a acestor bolnavi este reprezentată de transplantul cardiac, până la efectuarea lui aceștia putând beneficia de sisteme mecanice de susținere a cordului sau de implantarea de defibrilatoare - dacă este cazul. La pacienții cu atacuri de fibrilație paroxistică, tratamentul este reprezentat de defibrilarea electrică sau chimică (medicamentul cu eficacitatea cea mai dovedită fiind Amiodarona), iar la cei cu fibrilație cronică - tratamentul de fond cu beta-blocante sau Verapamil este suficient pentru controlul unei frecvenței ventriculare, alături bineînțeles de tratamentul anticoagulant [3]. Tot din categoria
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
MOST (31), UKPACE (32); exceptând frecvența de apariție a fibrilației atriale, studiile nu dovedesc diferențe notabile între stimularea uni - și cea bicamerală. Analiza de subgrupuri a studiului AVID indică încă din 1997 că beneficiul implantării de stimulatoare cardiace cu funcție de defibrilare (ICD) persistă și la vârstnici (33). Mai recent, resincronizarea la vârstnici (34) s-a demonstrat că duce la ameliorarea toleranței la efort și creșterea calității vieții. Cel mai recent ghid european privind pacing -ul și resincronizarea nu include indicații specifice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
cardiac cu torace deschis la manevrele de resuscitare cardio-pulmonară. Presiunile de perfuzie coronară au crescut și mai mult. ILCOR recomandă conversia promptă la masajul cardiac cu torace deschis la pacienți după operații de chirurgie cardiacă. Dacă eforturile simple de resuscitare, defibrilarea electrică, pacing-ul și atropina nu dau rezultate, masajul cardiac extern poate fi convertit în masaj cardiac intern, cu scopul îmbunătățirii calității resuscitării cardio-pulmonare [40]. - Recoltarea bilaterală a arterelor mamare interne mărește riscul de mediastinită după chirurgie coronariană? Cercetarea bibliografică a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
pentru tulburări ale sistemului circulator la nivelul membrului superior și a halucelui 1,3461 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 115 5 C Implantarea permanenta a pacemaker-ului cardiac cu infarct miocardic, insuficienta sau soc ��cardiac, sau proceduri de implant interesând sonde sau generatori de cardioversie defibrilare atriala 3,3348 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 116 5 C Alte implantări permanente de pacemaker cardiac sau angioplastie coronariană transluminala percuta- nata (ACTP) cu implantare de stent arterial coronarian 1,6728 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 117 5 C Control pacemaker cardiac cu excepția inlocuirii acestuia 1,0456 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 118 5
NORME METODOLOGICE din 24 decembrie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155268_a_156597]
-
sub formă de echipe de prim ajutor într-un cadru instituționalizat; ... i) defibrilator semiautomat - defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac într-un mod automat sau în urmă apăsării unui buton de către salvator, alegerea energiei șocului în vederea defibrilării în mod automat, încărcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare în mod automat, urmând ca declanșarea șocului să se efectueze de către salvator, la comanda verbală și/sau scrisă a defibrilatorului; ... j) spital local/centru local de urgență - spitalul la nivelul
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191994_a_193323]
-
instituționalizat; ... i) defibrilator semiautomat - defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac într-un mod automat sau în urmă apăsării unui buton de către salvator, alegerea energiei șocului în vederea defibrilării în mod automat, încărcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare în mod automat, urmând ca declanșarea șocului să se efectueze de către salvator, la comanda verbală și/sau scrisă a defibrilatorului; ... j) spital local/centru local de urgență - spitalul la nivelul unui municipiu, al unui oraș, respectiv centru de permanență, cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191994_a_193323]
-
acordă într-un cadru instituționalizat, de echipe aflate sub coordonarea inspectoratelor pentru situații de urgență, în colaborare cu autoritățile publice locale și structurile Ministerului Sănătății Publice. ... (5) Echipele de prim ajutor calificat vor fi dotate cu echipamente specifice, inclusiv pentru defibrilare semiautomata. ... (6) Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat și ambulanțierii vor fi formați și autorizați în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate. (7) Echipele de prim ajutor pot opera utilizând ambulanțe tip B, conform normelor și standardelor naționale și europene în vigoare
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191994_a_193323]
-
sub formă de echipe de prim ajutor într-un cadru instituționalizat; ... i) defibrilator semiautomat - defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac într-un mod automat sau în urmă apăsării unui buton de către salvator, alegerea energiei șocului în vederea defibrilării în mod automat, încărcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare în mod automat, urmând ca declanșarea șocului să se efectueze de către salvator, la comanda verbală și/sau scrisă a defibrilatorului; ... j) spital local/centru local de urgență - spitalul la nivelul
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194161_a_195490]
-
instituționalizat; ... i) defibrilator semiautomat - defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac într-un mod automat sau în urmă apăsării unui buton de către salvator, alegerea energiei șocului în vederea defibrilării în mod automat, încărcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare în mod automat, urmând ca declanșarea șocului să se efectueze de către salvator, la comanda verbală și/sau scrisă a defibrilatorului; ... j) spital local/centru local de urgență - spitalul la nivelul unui municipiu, al unui oraș, respectiv centru de permanență, cu
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194161_a_195490]
-
acordă într-un cadru instituționalizat, de echipe aflate sub coordonarea inspectoratelor pentru situații de urgență, în colaborare cu autoritățile publice locale și structurile Ministerului Sănătății Publice. ... (5) Echipele de prim ajutor calificat vor fi dotate cu echipamente specifice, inclusiv pentru defibrilare semiautomata. ... (6) Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat și ambulanțierii vor fi formați și autorizați în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate. (7) Echipele de prim ajutor pot opera utilizând ambulanțe tip B, conform normelor și standardelor naționale și europene în vigoare
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194161_a_195490]
-
gastroenterologie: 30 1.4.4. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ 1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore) 1. Resuscitarea cardiopulmonară 2. Tehnici de menținere a permeabilității căilor aerifere: intubația traheală, traheotomia 3. Oxigenoterapia 4. Tehnicile de suport ventilator 5. Defibrilarea electrică și cardioversia 6. Echilibrul acido-bazic, tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic 7. Asistența în urgență și terapie intensivă a pacienților cu reacții sistemice severe de hipersensibilitate, inclusiv anafilaxia severă și exacerbările severe ale astmului 8. Asistența în urgență și terapie intensivă
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
10. Anestezia la pacienții cu antecedente de reacții de hipersensibilitate la medicamente 1.4.4.2. Baremul activităților practice 1. Intubația orotraheală și nazotraheală - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin): 10. 2. Resuscitarea cardiopulmonară - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin): 10 3. Defibrilare, cardioversie - asistare/efectuare: 5 4. Instalarea de linii venoase periferice/centrale - asistare și efectuare: 10 5. Cricotirotomie, cateterizare transtraheala, minitraheostomie percutană: tehnică, asistare, în condiții de necesitate. 6. Oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie: 10 1.4.5. STAGIUL DE PEDIATRIE 1.4
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
50 ● Efectuarea ECG în derivațiile standard - 100 ● Analiza de segment ST, detectarea de aritmii) - 100 ● Interpretarea ECG în diverse circumstanțe patologice - 50 ● Interpretarea Rx - 20 ● Administrarea drogurilor inotrop pozitive și vasoactive - 100 Utilizarea infuzomatelor și injectomatelor - 200 ● Resuscitare cardiorespiratorie - 100 ● Defibrilarea electrică și cardioversia - 50 Inserția și utilizarea balonului de contrapulsație - 5 ● Ecocardiografie transtoracică - 50 ● Ecocardiografie transesofagiană - 50 ● Interpretarea datelor obținute prin tehnici de medicină nucleară - 20 ● Interpretarea datelor de cateterism și angiografie - 30 Sistemul nervos central ● Puncția lombară diagnostică - 20
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Coagularea intravasculară diseminată (fibrinoliza și trombembolismul sistemic): etiopatogenie, diagnostic, atitudine terapeutică. 4. Transfuzia de produse sanguine: accidente și incidente, management. 5. Șocul anafilactic. 6. Reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică. Baremul activităților practice 1. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 pe manechin. 2. Defibrilarea și cardioversia: 10 cazuri (asistat de specialist). 3. Determinarea gazelor sanguine: 20 cazuri. C. STAGIUL DE NEUROLOGIE Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Diagnosticul și tratamentul comelor. 2. Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană. 3. Diagnosticul și tratamentul deficiențelor
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]