68 matches
-
teoretico-politică INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Introducere / 9 Capitolul I. AVATARURILE UNUI CONCEPT. PERSPECTIVE DE DEFINIRE A IDEOLOGIEI / 17 1.1. Ideologia: un concept în multiple roluri / 23 1.1.1. Moștenirea semantică a ideologiei / 26 1.1.2. Pluralismul traseelor definiționale și caracteristicile ideologiei / 31 1.1.3. Cadrul comprehensiv al atributelor ideologiei / 41 1.2. Perspectiva teoriei politice asupra ideologiei / 48 1.2.1. Concepția negativă / 48 1.2.2. Concepția neutră / 56 1.2.3. Concepția pozitivă / 67 1
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
atras după sine erodarea semnificațiilor lor, până acolo încât acestea au devenit, cu timpul, de nerecunoscut. În anumite cazuri, uzura semantică a survenit printr-o continuă resemnificare, dată fie de evoluția gândirii ca atare, fie de propunerea unor noi perspective definiționale. În altele, erodarea a avut drept cauză fundamentală relația pe care semnificațiile ce le-au fost conferite au deținut-o, în mod inevitabil, cu transformările socio-istorice pe care conceptele respective erau chemate să le explice. Conceptul de ideologie pare că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
urmează. Dată fiind ambiguitatea conceptului de ideologie constatare ce precede analiza sa -, elementele metodologice care se îmbină pe parcursul cărții se înscriu, din punctul de vedere al rigurozității epistemologice, în ariile delimitate de "tehnici" ale cercetării precum documentarea, analiza conceptuală, analiza definițională comparată și interpretarea textuală. Nu mai puțin, ambiționând la înscrierea demersului nostru în tradiția raționalității critice specifice oricărui excurs de natură teoretico-politică, am optat pentru o grilă hermeneutică al cărei accent cade pe menționarea rezervelor acolo unde a fost cazul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pentru începutul analizei pe care o propun, într-o perspectivă generală asupra ideologiei, cu scopul de a sublinia ideea că "(...) problemele pe care teoreticianul social le întâmpină atunci când are de tratat conceptul de ideologie sunt în cea mai mare măsură "definiționale" în caracter mai curând decât empirice, teoretice (explicative) sau operaționale"11. Regăsim, în acest context, ceea ce am putea numi "paradoxul semantic" sau "definițional" al ideologiei, indicat de faptul că dificultatea delimitării conceptuale a termenului se datorează tocmai multitudinii semnificațiilor/definițiilor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teoreticianul social le întâmpină atunci când are de tratat conceptul de ideologie sunt în cea mai mare măsură "definiționale" în caracter mai curând decât empirice, teoretice (explicative) sau operaționale"11. Regăsim, în acest context, ceea ce am putea numi "paradoxul semantic" sau "definițional" al ideologiei, indicat de faptul că dificultatea delimitării conceptuale a termenului se datorează tocmai multitudinii semnificațiilor/definițiilor sale. Astfel, avem de-a face cu utilizarea unor concepte diferite de ideologie, chiar dacă nu întotdeauna și cu folosirea unor concepții diferite asupra
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
interes. Avem de-a face, mai curând, cu o perspectivă socio-culturală asupra ideologiei, care incumbă atât problemele de ordin epistemologic, cât și cele de ordin teoretico-politic, ce au marcat evoluția termenului încă de la apariția sa. 1.1.2. Pluralismul traseelor definiționale și caracteristicile ideologiei Încercările ulterioare de sistematizare a semnificațiilor acordate de teoreticienii sociali și politici conceptului de ideologie au căutat să sublinieze faptul că acesta "(...) rămâne un instrument conceptual foarte flexibil"32. Această asumpție intenționează să-și afle demonstrația în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
serie de explicații, care să arunce lumină mai întâi asupra naturii naționalismului ca ideologie politică, iar mai apoi să vizeze clarificarea semantică a conceptului de "națiune", existent și intens utilizat în vocabularul politic al vremii. O discuție centrată pe chestiuni definiționale ar contribui major la limpezirea naturii naționalismului ca ideologie politică. Definiția care a dobândit statut canonic în științele sociale, aparținând lui E. Gellner (1983), afirmă că "naționalismul este înainte de toate un principiu politic, care statuează ca unitatea politică și cea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să fie congruente" (p. 1). Definiția naționalismului ca principiu politic care prescrie suprapunerea entității politice (statul) peste entitatea națională (poporul definit în termenii comuniunii etno-lingvistice) este preluată și de E.J. Hobsbawm (1990, p. 9), conferindu-i astfel greutatea unui consens definițional cvasiunanim împărtășit. Raportându-ne la această definiție, este clar că platforma ideatică și politică a Școlii Ardelene nu poate fi considerată ca exprimând o ideologie naționalistă. Aceasta întrucât solicitările revendicative ale Școlii Ardelene nu urmăreau congruența dintre entitatea politică și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atare"5. Acest din urmă subiect este unul pentru care capitolul de față se constituie într-un demers propedeutic. Menționez, în al doilea rând, că metodologia pe care o utilizez pentru a atinge obiectivul anunțat implică analiza conceptuală comparată, analiza definițională și interpretarea textuală, cu intenția de a "extrage" problema relației dintre ideologie și cunoaștere fie aceasta socială ori științifică din cadrele precis delimitate ale istoriei ideilor politice, sociologiei cunoașterii și, respectiv, epistemologiei. Iar în acest punct intervine cea de a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
geografică) a fenomenului, traductibilă în comprimarea simbolică a spațiului și a timpului în așa fel încât evenimente locale pot fi rapid antrenate de evenimente produse la mare distanță. Asociate reprezentării globalizării ca fenomen deopotrivă intensiv și extensiv, cele două tipuri definiționale sunt așadar complementare și nu alternative sau opozante. În al doilea rând, urmărirea intensității și a amplitudinii (chiar dacă nu întotdeauna ușor măsurabile) ilustrează decalaje între diferitele dimensiuni ale globalizării în funcție de procesul opus al localizării și furnizează totodată un plus de
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
particular de instituții. În cele ce urmează, regimurile nu vor mai fi individualizate în cadrul categoriei mai largi a instituțiilor, această opțiune bazându-se și pe o observație făcută de Simmons și Martin. Literatura regimurilor a dat naștere unei asemenea confuzii definiționale, încât cercetătorii din anii '90 au căutat o concepție mai simplă, precum și o nouă etichetă. Cuvântul instituție a înlocuit de acum, în bună măsură, termenul regim în literatura academică din domeniul Relațiilor Internaționale. Urmând tendința noului instituționalism în știința politică
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
diferite, cu toate că mai mult în unul decât în celălalt. Se poate întâmpla ca, din cauza poziției sale dominante într un text dat, un tip de text cvasinarativ, adică o structură realizabilă prin texte care îndeplinesc doar cinci din cele șase condiții definiționale, să ofere un caracter narativ mai puternic acestui text, adică să-l facă mai narativ decât a fost sau decât un tip de text narativ depozitat în alt text, din cauza caracterului său accentuat auxiliar din textul respectiv. Diferitele posibilități menționate
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și altele nu sunt nici una nici alta. Unele narațiuni sunt mai narative decât altele, unele non-narațiuni sunt mai narative decât altele, iar altele sunt chiar mai narative decât narațiunile. Aceste posibilități depind de factori cantitativi aflați în corelație cu elementele definiționale necesare și explicite, adică numărul de condiții îndeplinite, importanța condițiilor îndeplinite, și ponderea relativă a tipului narativ în economia textuală. Există însă și unele manifestări textuale care depind mai degrabă de factorii calitativi decât de factorii cantitativi, adică de factori
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
condiții îndeplinite, importanța condițiilor îndeplinite, și ponderea relativă a tipului narativ în economia textuală. Există însă și unele manifestări textuale care depind mai degrabă de factorii calitativi decât de factorii cantitativi, adică de factori asociați și unor elemente opționale sau definițional implicite, și unor elemente necesare și definițional explicite. Acești factori calitativi pun în evidență, dincolo de orice considerente definiționale stricte, identitatea narativă a unui text, natura sau importul structurii narative care stă la baza acestuia și natura componentelor structurale sau proprietăților
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
relativă a tipului narativ în economia textuală. Există însă și unele manifestări textuale care depind mai degrabă de factorii calitativi decât de factorii cantitativi, adică de factori asociați și unor elemente opționale sau definițional implicite, și unor elemente necesare și definițional explicite. Acești factori calitativi pun în evidență, dincolo de orice considerente definiționale stricte, identitatea narativă a unui text, natura sau importul structurii narative care stă la baza acestuia și natura componentelor structurale sau proprietăților acestor componente care afectează gradul de narativitate
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
manifestări textuale care depind mai degrabă de factorii calitativi decât de factorii cantitativi, adică de factori asociați și unor elemente opționale sau definițional implicite, și unor elemente necesare și definițional explicite. Acești factori calitativi pun în evidență, dincolo de orice considerente definiționale stricte, identitatea narativă a unui text, natura sau importul structurii narative care stă la baza acestuia și natura componentelor structurale sau proprietăților acestor componente care afectează gradul de narativitate al acestui text. Altfel spus, acești factori calitativi derivă din faptul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
narative care stă la baza acestuia și natura componentelor structurale sau proprietăților acestor componente care afectează gradul de narativitate al acestui text. Altfel spus, acești factori calitativi derivă din faptul că anumite componente textuale, fără să îndeplinească o anume condiție definițională necesară pentru orice narațiune, tind într-un mod mai mult sau mai puțin evident să îndeplinească totuși condițiile definiționale. Cu alte cuvinte, narativitatea unui text nu este pur și simplu echivalentă cu narativitatea sa cantitativă/categorială, adică narrativehood și narativitatea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
al acestui text. Altfel spus, acești factori calitativi derivă din faptul că anumite componente textuale, fără să îndeplinească o anume condiție definițională necesară pentru orice narațiune, tind într-un mod mai mult sau mai puțin evident să îndeplinească totuși condițiile definiționale. Cu alte cuvinte, narativitatea unui text nu este pur și simplu echivalentă cu narativitatea sa cantitativă/categorială, adică narrativehood și narativitatea sa calitativă/caracterială/distinctivă adică narrativeness însumate, ci ea depinde de orice face ca un text să fie identificabil
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
li se adaugă un scurt cuvânt de încheiere. În primul capitol precizez principalele concepte - "moralism", "realism moderat" și "realism radical" - pe care se bazează cele patru concluzii și întreaga mea argumentare pentru ele și - totodată - argumentez pentru politica terminologică și definițională pentru care am optat. În celelalte capitole pledez, pe rând, pentru fiecare dintre cele patru concluzii. În cuvântul de încheiere reamintesc, însumez și resintetizez punctele cheie ale argumentării de pe parcursul lucrării. Cele patru concluzii menționate pot fi sintetizate în concluzia
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
atare - că "nu este niciun temei pentru care autoritatea politică, exprimată în obligativitatea rezultatelor procedurilor sale, trebuie să se conformeze dictatelor unor norme morale independente"57. De ce nu am utilizat aceste caracterizări ale moralismului și realismului și am preferat politica definițională prezentată mai sus? În esență, pentru că fiecare dintre cele patru definiții are cel puțin una dintre următoarele probleme: incorectitudinea față de poziția moralistă din filosofia politică și inabilitatea de a surprinde susținerile esențiale ale acesteia, lipsa de claritate și precizie în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Erman și Möller, faptul că valorile morale sunt necesare (citarea lor este inevitabilă) în orice încercare de justificare a unei concepții plauzibile despre legitimitatea politică 61. Definiția moralismului propusă de Geuss este și mai problematică. Ea îngemănează, practic, toate problemele definiționale pe care le-am enumerat mai sus. Unde a citit Geuss - și unde anume au citit ceilalți realiști care îl urmează în această opinie - că moraliștii susțin o teză atât de implauzibilă precum aceea că "politica nu este nimic altceva
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
idealistă" a politicii, una străină curentelor de opinie din teoria politică reunite de obicei sub cupola realismului 35. Poate că Freeden este mult prea dur atunci când declară că distincția realistă între politică și dominație nu este decât o "manevră verbală/definițională"36, însă el are, fără îndoială, dreptate atunci când susține că ea constituie rezultatul unui "proces de idealizare" - inclusiv, aș adăuga, în sensul unui proces de moralizare - a politicii 37. A doua precizare, ce răspunde imperativului de a fi corect față de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
într-un departament de filosofie" și "ceea ce faci atunci când studiezi ideile politice oriunde altundeva, dar mai ales într-un departament de științe politice" (David Runciman, "What Is Realistic Political Philosophy?", în Metaphilosophy 43, 1-2 (2012), p. 58)) și că politica definițională uneori diferită a acestor termeni (i.e., tratarea lor ca termeni echivalenți vs. tratarea lor ca termeni ce se referă la realități diferite) este, de fapt, sursa multor neînțelegeri și dialoguri ale surzilor între moraliști și realiști, pe întreg parcursul cărții
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ele nu trebuie să rămână actorii principali. De atunci, statele au fost însă prezentate de realiști, aproape întotdeauna, drept elemente definitorii ale realismului (vezi, de pildă, Jervis, 1998). Un efect al acestei treceri a statelor de la importanța observațională la cea definițională este argumentul, avansat atât de criticii realismului, cât și de neorealiști, că ceea ce se întâmplă în interiorul statelor nu contează pentru realiști. Dar puțini teoreticieni realiști (și puțini neorealiști importanți) susțin acest lucru. În teoria realistă, ceea ce se întâmplă în interiorul statelor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
precizări legate de obiectul analizei discursului care, după D. Maingueneau, nu constituie nici organizarea textuală însăși și nici situația de comunicare, trimițînd, mai degrabă, la mecanismul enunțării care leagă o organizare textuală de un loc social determinat. O altă perspectivă definițională este cea oferită de J.- M. Adam care distinge între "analiza discursului", "analiză de discurs" și "analiza discursurilor": primele două concepte ar trimite către o teorie generală a discursivității, în timp ce al treilea s-ar referi la diversitatea practicilor discursive umane
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]