68 matches
-
relativă a tipului narativ în economia textuală. Există însă și unele manifestări textuale care depind mai degrabă de factorii calitativi decât de factorii cantitativi, adică de factori asociați și unor elemente opționale sau definițional implicite, și unor elemente necesare și definițional explicite. Acești factori calitativi pun în evidență, dincolo de orice considerente definiționale stricte, identitatea narativă a unui text, natura sau importul structurii narative care stă la baza acestuia și natura componentelor structurale sau proprietăților acestor componente care afectează gradul de narativitate
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
manifestări textuale care depind mai degrabă de factorii calitativi decât de factorii cantitativi, adică de factori asociați și unor elemente opționale sau definițional implicite, și unor elemente necesare și definițional explicite. Acești factori calitativi pun în evidență, dincolo de orice considerente definiționale stricte, identitatea narativă a unui text, natura sau importul structurii narative care stă la baza acestuia și natura componentelor structurale sau proprietăților acestor componente care afectează gradul de narativitate al acestui text. Altfel spus, acești factori calitativi derivă din faptul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
narative care stă la baza acestuia și natura componentelor structurale sau proprietăților acestor componente care afectează gradul de narativitate al acestui text. Altfel spus, acești factori calitativi derivă din faptul că anumite componente textuale, fără să îndeplinească o anume condiție definițională necesară pentru orice narațiune, tind într-un mod mai mult sau mai puțin evident să îndeplinească totuși condițiile definiționale. Cu alte cuvinte, narativitatea unui text nu este pur și simplu echivalentă cu narativitatea sa cantitativă/categorială, adică narrativehood și narativitatea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
al acestui text. Altfel spus, acești factori calitativi derivă din faptul că anumite componente textuale, fără să îndeplinească o anume condiție definițională necesară pentru orice narațiune, tind într-un mod mai mult sau mai puțin evident să îndeplinească totuși condițiile definiționale. Cu alte cuvinte, narativitatea unui text nu este pur și simplu echivalentă cu narativitatea sa cantitativă/categorială, adică narrativehood și narativitatea sa calitativă/caracterială/distinctivă adică narrativeness însumate, ci ea depinde de orice face ca un text să fie identificabil
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
populată cu individualități antropomorfe, că trebuie să fie ancorată în experiența cotidiană, alții nu sunt de acord cu nimic din toate aceste specificații, sau le acceptă numai pe unele dintre ele. Câmpul în care se plasează acest culoar de tentative definiționale este unul interdisciplinar. El admite nu numai că narațiunea este peste tot, ci și că ea pare a fi un fel de vortex în jurul căruia alte și alte discursuri orbitează, din ce în ce mai strâns și care distribuie narațiunea pe agenda de lucru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar trebui să fie lămurit, înainte de toate, sub aspect definițional, dar teoriile naratologice care oferă sugestii în acest sens construiesc deocamdată definiții divergente. Pe acest fundal în care nici o tentativă de abordare nu are pretenția epuizării subiectului, Jan Christoph Meister, în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
anterioară, și susțin că adevărurile matematice sunt analitice. Ceva de genul acesta a susținut și Frege. Adoptă pozitiviștii logici o viziune fregeană asupra matematicii?62 După Frege, adevărurile aritmeticii sunt adevăruri analitice, deoarece se poate arăta că acestea sunt abrevieri definiționale ale adevărurilor logice. Pentru el analiticitatea are sensul de derivabilitate din legi logice generale și definiții. În Fundamentele aritmeticii găsim următoarea împărțire a judecăților: "După părerea mea, distincțiile între a priori și a posteriori, sintetic și analitic, nu privesc conținutul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pentru secțiunea 2.2. 69 Cât de bun este acest argument în susținerea concluziei vizată de Quine, este o chestiune controversată. A se vedea, în această privință, Grice și Strawson (1956). De asemenea, Putnam atrage atenția că "doar demonstrația circularității definiționale, cu greu ar putea părea suficientă pentru abandonarea unei noțiuni atât de folosită și de larg acceptată ca cea de analiticitate." (Putnam 1983: 88). 70 De fapt această afirmație este incorectă. Argumentul istoric, amintit mai sus, (a se vedea secțiunea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Scânteia" îi publicase textul forjat în laboratoarele ideologice moscovite. Era vorba de un nou "regulament organic", ce consemna nașterea Republicii Populare Române (după abolirea monarhiei, la 30 decembrie 1947) și anunța că urmează vremuri nefaste pentru economia capitalistă (prin "relaxarea" definițională a articolului despre exproprierea pentru cauză de utilitate publică). Noua lege fundamentală renunță la calificativul de "stat național", reținând doar caracteristicile de "unitar, independent și suveran", prefațate de eticheta de "popular". Clasa muncitoare este declarată conducătoarea luptei contra fascismului, reacțiunii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
sau mai multe grupe de elemente definite nominal și din frecvența elementelor ce aparțin fiecărei grupe. Pentru indicatorii empirici care desemnează variabile nemijlocit observabile gruparea se face conform unor delimitări naturale (de exemplu, fete băieți, înalți-medii-scunzi, prezențiabsenți etc.) Pentru indicatorii definiționali și de inferență, este necesară precizarea clară, fără ambiguități, a criteriilor de referință empirice prin care se face departajarea obiectelor (unităților ) populației. De pildă, considerând nivelul la învățătură ca pe o variabilă calitativă, grupele se pot defini astfel : nivel bun
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ceea ce constituie textul nu este o structură internă, închisă, contabilizabilă, ci deschiderea lui spre alte texte, alte coduri, alte semne; ceea ce constituie textul este intertextualul" (Barthes: 2006a, 187). Aici se simte obsesia lui "altul". Continuând drumul intertextului în căutarea adecvării definiționale la spiritul realității din(tre) pagini, ajungem la formularea kristeviană, cea mai aproape de esență (niciodată atinsă), care a făcut carieră treizeci de ani: Vom numi intertextualitate această interacțiune textuală care se produce în interiorul unui singur text. Pentru subiectul cunoscător, intertextualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
prin care orice text se poate citi ca integrare sau transformare a unuia sau a altor texte. În decursul unui sfert de secol, acest concept a suscitat controverse și nu a reușit să se impună decât după numeroase redefiniri ("retopiri definiționale") (Nourissier et all.: 2001, 371). Preluăm denumirile a trei etape (anii '60, '70 și '80) propuse de directorul ITEM10 și completăm drumul intertextualității cu alte două, care marchează praguri înainte și după trecerea dintre milenii. 1.2. Drumul intertextualității 1
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
analiza textelor eminesciene și a relațiilor dintre ele: intratext/intratextualitate: "când autorul reia texte scrise de el înainte, texte proprii în opere noi, intertextualitatea este considerată în cazul particular al intratextualității"25 (ibidem, 27). 1.2.4. Anii 1990 : "topiri definiționale" Nathalie Piégay-Gros (1996, 94) propune un protocol de lectură (în descendența privilegierii receptorului, promovate de Michael Riffaterre) în trei pași : intuirea, identificarea și interpretarea intertextului. Această procedură de decriptare a intertextului a făcut carieră în cercetarea dintre milenii. Însă ea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Orice text este intertext (Roland Barthes); cărțile, ca operă deschisă, sunt întrupări ale intertextului arheic "hârtia chiar era de nevoie numai ca să fixeze pe ea Archaeus" (Eminescu: 2011, II, 316). Vom realiza, ca o paranteză introductivă, studiul comparativ al variantelor definiționale pentru alegorie, în ideea de a ne apropia lectura lui [Archaeus] ca pe un dialog socratic despre intertextualitate. Figură macrostructurală de tip complex. În mod tradițional, este privită ca o suită de metafore, deci de figuri microstructurale.[...] Ea consistă din
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
INTERTEXTUALITATEA PREMISE PENTRU DEFINIRE 17 1.2. DRUMUL INTERTEXTUALITĂȚII 24 1.2.1. Geneza conceptului 24 1.2.2. Anii 1970: primele apropieri 27 1.2.3. Anii 1980: productivitatea și stabilizarea conceptului 33 1.2.4. Anii 1990 : "topiri definiționale" 39 1.2.5. Anii 2000: intertextualitatea între rigoare și exces 42 1.3. CÂTEVA DELIMITĂRI TAXINOMICE 50 2. O PERSPECTIVĂ ANTROPOLOGICĂ ASUPRA INTERTEXTULUI. DE LA INTERTEXT LA MIT 73 2.1. DE LA INTERTEXT LA MIT 75 2.2. DESPRE MIT
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
menite mai puțin s) descrie fenomenele, cât s) salveze o teorie. Examinarea demersului scriitorilor neocolonialiști ne avertizeaz) asupra practicii comune de a pretinde construirea sau reconstruirea de teorii, în timp ce, de fapt, avem de-a face cu angaj)ri în exerciții definiționale, destinate s) determine categoriile descriptive s) corespund) schimb)rilor produse în evenimentele observate. Examinarea teoriilor lui Hobson și Lenin duce la concluzii care s) l)mureasc) de ce abord)rile reducționiste pot fi inadecvate construirii teoriei internațional-politice. Hobson și Lenin și-
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ou de plusieurs prédicatăs) défi- nitionnelăsă obligéăsă”, „comme intégration à un thème de constantes de prédicat”. „tentativa de a reproduce un modèle figé”, „structura logică a clișeului” redefinită ca „integrarea într-o temă a unui sau mai multor predicat (e) definițional (e) obligatoriu (i), „ca integrare într-o temă a constantelor de predicat”. (trad. mea, A.M.) Sau cum pro- pune chiar Éric Bordas, clișajul este „ce que met en place la mention du style” „ceea ce adaugă utilizarea stilului”. (trad. mea, A.M.
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
satisfăcute în grup, sunt nevoia de învățare activă, nevoia de socializare, nevoia de încredere și siguranță. În clasele nesănătoase ca grup, elevii nu cred că pot să-și satisfacă aceste nevoi prin participarea la respectivul grup. Din punct de vedere definițional, clasa ca un grup social mic este definităde profesorul Mielu Zlate ca „un ansamblu de indivizi, constituit istoric, între care există diverse tipuri de interacțiune și relații comune determinate”. Atributele care caracterizează grupul-clasă, după opiniile aceluiași autor, sunturmătoarele: - mărimea optimă
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
psihologică, ea este și o realitate socială, psihosocială, ce rezultă din interacțiunile universului relațional al acesteia. Din punct de vedere constitutiv, la baza construcției grupului-clasă stau unele seturi de norme, reguli, care vor regla întreaga desfășurare a activității școlare cotidiene. Definițional, conceptul de normă acoperă un spațiu de cerințe ale unei comunități în ceea ce privește atitudinile, alegerile și acțiunile membrilor, manifestându-se sub forma unor obișnuințe, uzanțe, constanțe și stereotipuri comportamentale. Respectarea acestor norme poate fi evidențiată prin forța sintalității grupului, a tradițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
populată cu individualități antropomorfe, că trebuie să fie ancorată în experiența cotidiană, alții nu sunt de acord cu nimic din toate aceste specificații, sau le acceptă numai pe unele dintre ele. Câmpul în care se plasează acest culoar de tentative definiționale este unul interdisciplinar. El admite nu numai că narațiunea este peste tot, ci și că ea pare a fi un fel de vortex în jurul căruia alte și alte discursuri orbitează, din ce în ce mai strâns și care distribuie narațiunea pe agenda de lucru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar trebui să fie lămurit, înainte de toate, sub aspect definițional, dar teoriile naratologice care oferă sugestii în acest sens construiesc deocamdată definiții divergente. Pe acest fundal în care nici o tentativă de abordare nu are pretenția epuizării subiectului, Jan Christoph Meister, în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
particular de instituții. În cele ce urmează, regimurile nu vor mai fi individualizate în cadrul categoriei mai largi a instituțiilor, această opțiune bazându-se și pe o observație făcută de Simmons și Martin. Literatura regimurilor a dat naștere unei asemenea confuzii definiționale, încât cercetătorii din anii '90 au căutat o concepție mai simplă, precum și o nouă etichetă. Cuvântul instituție a înlocuit de acum, în bună măsură, termenul regim în literatura academică din domeniul Relațiilor Internaționale. Urmând tendința noului instituționalism în știința politică
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
particular de instituții. În cele ce urmează, regimurile nu vor mai fi individualizate în cadrul categoriei mai largi a instituțiilor, această opțiune bazându-se și pe o observație făcută de Simmons și Martin: Literatura regimurilor a dat naștere unei asemenea confuzii definiționale, încât cercetătorii din anii 1990 au căutat o concepție mai simplă, precum și o nouă etichetă. Cuvântul instituție a înlocuit de acum, în bună măsură, termenul regim în literatura academică din domeniul relațiilor internaționale (Simmons și Martin, 2002, p. 194). Urmând
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acoperirea geografică) a fenomenului, traductibilă în comprimarea simbolică a spațiului și timpului în așa fel încât evenimente locale pot fi rapid antrenate de evenimente produse la mare distanță. Asociate reprezentării globalizării ca fenomen deopotrivă intensiv și extensiv, cele două tipuri definiționale sunt așadar complementare și nu alternative sau opozante. În al doilea rând, urmărirea intensității și a amplitudinii (chiar dacă nu întotdeauna ușor măsurabile) ilustrează decalaje între diferitele dimensiuni ale globalizării în funcție de procesul opus al localizării și furnizează totodată un plus de
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mondializarea fluxurilor de informații 75. Internetul este considerat un mijloc de comunicare în masă, care favorizează atât comunicarea one to many, cât și many to many, fiind suspectat că va diminua participarea civică a utilizatorilor. În ceea ce privește TIC, există două perspective definiționale: una susține că TIC are un efect de augmentare a efectelor negative ale mass-media, cealaltă că transparență și interactivitatea rețelelor pot determina o mai largă participare a publicului la soluționarea problemelor societății 76. I. 4. Ce este new media? Definire
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]