145 matches
-
ocazional în câmpul înțelegerii noastre ori tulburări secretate de un chimism deficitar. Când dorul de ceva ne apucă în timp ce muncim foarte probabil ca el să ascundă o anumită raportare a noastră la ceea ce facem în acel moment (cel mai adesea definibilă ca lene). Avem nevoie să ne poziționăm frecvent în cadrul socialului, a mulțimii; expresiile de genul "nu sunt singurul care face așa" dau glas dorinței noastre de a ne vedea în, de nu fi ieșit din cadru, de a nu fi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
toate acestea fi-vor învățate și recunoscute, criticul are șansa să se profileze ca o instanță sau, mai mult decât atât, ca o autoritate influentă și respectată. Asemenea cazuri sunt rare: două-trei, maximum patru-cinci într-o epocă delimitată și ușor definibilă. Nu vreau să exagerez: Irina Petraș nu este printre cele două-trei sau patru-cinci conștiințe critice suverane asupra epocii contemporane, dar profesionalismul critic al lecturilor sale face posibile aceste reprezentativități. Pentru ca să fie posibile cele trei-patru conștiințe critice reprezentative pentru o epocă
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
și ticurile lor verbale, în spatele cărora se ascunde nu vidul, ci plinul existențial, cu poveștile locului și micile întâmplări intrate în conștiința colectivității, formează lumea fascinantă a lui Daniel Vighi. Totul este de o dezarmantă simplitate și de o greu definibilă frumusețe. Scrisul prozatorului timișorean oferă un mare paradox. Povestirile lui Daniel Vighi au o tentă existențială evidentă, fapt oarecum surprinzător pentru un autor căruia analiza îi este, la prima vedere, complet indiferentă. Ceea ce rămâne în mintea și sufletul cititorului, la
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
și ei, s-o primească aprinsă și să o transmită tot aprinsă, la timpul potrivit, copiilor lor.”. „Părinții noștri - două candele” - evidentă continuarea ideatică cu titlul volumului. Pentru părinții săi, autoarea are o prețuire totală, fiind conștientă de sprijinul, greu definibil pe un singur plan, pe care aceștia i l-au oferit: „Pentru mine, părinții mei au fost două candele mereu aprinse, două candele care au vegheat să nu li se termine undelemnul niciodată, pentru că știau, că de lumina lor depindea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
să fie pură întâmplare sau dorința de a afla dacă am trăit viața noastră cu adevărat sau am trăit viața altuia, chinuindu-ne inutil să construim un mozaic aproape perfect numit Viață, punând piesă cu piesă pentru a reprezenta ceva definibil în final. Sau simțim pur și simplu un gol în suflet, neînțelegând în final ce reprezintă viața, sau suntem obosiți și ceva din interiorul nostru ne determină în mod inconștient să ne punem aceste întrebări retorice. Cu siguranță, pentru cei mai mulți
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
o mână, o mână retezată ce apucă creionul și scrie... Cine ar mișca mâna aceasta? Mulțimea anonimă? Spiritul vremurilor? Subconștientul colectiv? Nu știu. N-aș vrea să mă anulez pe mine însumi pentru a deveni purtătorul de cuvânt a ceva definibil, ci doar pentru a transmite ceea ce poate fi scris și așteaptă să fie scris, narabilul pe care nimeni nu-l povestește. Poate că femeia pe care o observ cu ocheanul știe ce ar trebui să scriu; sau nu știe, așteptând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
organizarea propriu-zisă a medalioanelor: ele au fost grupate după criterii tematice, intenționat lipsite de orice rigiditate academică formală. Epigrafele sunt prezente pentru a sugera, în clasica manieră oblică niponă, tema exploatată ulterior. Concret, prima secțiune, Sabia, este orientată asupra greu definibilei coordonate etice, adică asupra raporturilor complexe care se pot stabili între legea formală și ipostaza interioară, individualizată a acesteia (morala personalizată). Dimensiunea comportamentală se prelungește, în partea a doua, Giuvaerul, cu universul erotico-estetic, surprins în coordonatele care, pe noi cel
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
îngrijirea, hrănirea și transportul. Dacă un animal urmează oricum să fie ucis, acest lucru ar trebui să fie făcut în modul cel mai nedureros și rapid posibil. Din păcate, în mediul creșterii animalelor suntem încă foarte departe de un statut definibil ca satisfăcător. Luând în considerare "limitele dezvoltării" și amenințarea iminentă a supraviețuirii speciei umane, astăzi este necesară nu doar cunoașterea științelor naturale, dar și protejarea și îngrijirea naturii. Versetul din Geneză (1, 28), astăzi deseori citat în mod greșit, " Creșteți
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
la "brambureală, dezordine", în 123urban). Între diversele înregistrări ale cuvîntului există discontinuități de sens și de formă care nu trebuie să mire, pentru că țin de circulația orală, de metamorfozele semantice și de incertitudinea formei. Sensul curent astăzi în limbajul familiar (definibil prin lungul șir de sinonime "haos, harababură, încurcătură, dezordine, scandal etc."), înregistrat în Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche (ediția a II-a, 2003), sub forma haloimis, ca și de Dicționarul de argou al lui G. Volceanov (2006), se
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
la lansarea filmului coproducătorul Toma Peiu. Există un farmec indicibil al prostiei, iar el atinge un climax în momentul în care fraternizează cu kitschul. Într-un fel, lumea explorată de Tudor Giurgiu există în interstițiul momentului privilegiat, realizînd o utopie definibilă printr-o supralicitare a grotescului, grotescul fericirii. Limitele ridicolului sunt depășite cu ușurință, însă pentru ridicolul ca atare nu există organ, micul filmuleț vrea să eternizeze fericirea, iar aceasta este concepută după o rețetă infailibilă. O trecere în revistă a
Caseta cu însurăței by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7834_a_9159]
-
în studiul său exemplar despre mirajul atitudinilor), în privința esteticii lui sesizăm că o cristalizare nu s-a făcut încă, de aceea demersul de față e autocaracterizat ca având „o puternică dimensiune restitutiv-arheologică”. Câtă vreme putem face o distincție între decadență, definibilă mentalitar, istoric și filosofic, pe de o parte, și decadentism, inscriptibil printre curentele estetice de la sfârșit de secol XIX, pe de altă parte, nu este la fel de clar că s-ar putea imagina cele două altfel decât indiscriminabil legate. Pentru spațiul
Crize cu rezolvări estetice by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4727_a_6052]
-
lui Robert B. Parker, ci și în variantele cinematografice - inclusiv mult-lăudata versiune din 1946, a romanului Somnul de veci, avându-l co-scenarist pe însuși William Faulkner. Pertinentă mi se pare și observația că Philip Marlowe nu aparține unei categorii precis definibile, el fiind rezultatul unui necontenit dialog dintre personaj și autor, complici în crearea acelei inimitabile voci a persoanei întâi în care rezidă mare parte din forța de seducție a stilului Chandler. Malcolm Jones amendează și intenția făcută publică de a
Moda continuărilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3708_a_5033]
-
de exprimare critică raportată la coordonatele acelui conglomerat de complexe multiple, pe care realitatea eterogenă și atât de contorsionată a prezentului și le conține din plin. Putem vorbi aici, până la urmă, despre o formă concretă de individualizare a Ființei umane definibile în raport cu sine însăși, dar și cu Celălalt. Dacă e să aruncăm o privire asupra arhitecturii globalizante a postmodernității, atunci putem discuta despre un edificiu al ei asiduu fundamentat pe o substanță carateristică de tip distructiv, intolerantă din punct de vedere
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
primei colecții românești de folclor orășenesc. Inițiatoarea proiectului este conf. univ. dr. Otilia Hedeșan, dascăl de folclor la Universitatea de Vest, care și-a propus să adune între copertele unei cărți întâia selecție 100% românească de texte de acest tip, definibile drept povești senzaționale pe care mulți oameni le-au auzit ca relatări adevărate ale unor experiențe de viață. „Se spune că la Balta Verde din Calea Șagului, numită și Balta Balaurului, există un animal ciudat pe care mai multe persoane
Agenda2005-13-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283523_a_284852]
-
Există un firesc al acestei mișcări, care Își are corespondentul Într-o oarecare organicitate a proceselor istorice, derivând din conjugarea naturală a unor premise, cauze, condiții, factori adiacenți, elemente aleatorii etc. Un fenomen, odată declanșat, se Înscrie Într-o dinamică definibilă, cuantificabilă și, până la un punct, predictibilă În limitele unei marje de eroare, mai mare sau mai mică. Altfel spus, fenomenul evoluează, se mișcă Într-o direcție imanentă sieși, are o curgere normală, să-i spunem, care se prelungește până la epuizarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ecouri adânci și numai celor mai avizați li se relevă cu tot denotativul: „M.-I.B.: De când ați asimilat noțiunea de vacuitate? E.D.: Prin lectură, i-am dat un nume. Eu o știam din experiență, din intuiție. Spiritul e încă definibil. Vacuitatea nu, e orizontul cel mai îndepărtat, esența esențelor, Marele Simbol, Mahamudra. M.-I.B.: Ce bine sună cuvintele sanscrite! Samsara, Nirvana, Karuna, Karma, Mahamudra. [...] E.D.: Da, sună splendid. Vacuitatea mai e numită Shunyata. [...] M.-I.B.: Shunyata!!! Ce simbol
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
unui gen proxim, mai întâi, ca diferențele sale specifice să prevadă o nouă entitate: a „frumosului revelat”. Aceste relative sintagme: „poem frumos”, „poezie pură” „operă de valoare”, nu-și au rezolvare la nivelul pretinsei critici profesionale. Ele sunt „modulo lector” definibile infinit. E un exemplu de problemă transcedentală. Poezia fiind o călătorie in nimic și oriunde Spiritul uman fiind fiul „Marelui Anonim Transcendental”. Totuși ,în „Poezia” Gheorghe Neagu (după gustul meu) găsesc urcușuri și coborâșuri, amplitudini paroxistice. Și așa se cuvine
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
secolul al XIX-lea, fără să fi intuit atunci, credem, acest lucru o dată cu transformarea vocii umane în semnal electric. Căci, între gratiile încâlcitelor rețele de comunicații, diavolul plenește cu forță la orișice pas din coadă, pe când Dumnezeu, dimpreună cu greu definibila Sa creație, omul, pare a fi trimis cu intenție în câmpul arid al uitării, ca și cum locul Lui ar fi dintotdeauna acolo, printre rotocoalele negre de fum ale vestitelor ruine ale lumii... „De câte ori marginile inimii întrec pe ale lumii, de atâtea
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
impresia de fericire. Posibilele comparații: pasiune sau dorință, sete sau foame de experiență se referă la natura invizibilă a dorului, dar capabilă, totuși, să preseze ființa, să-i ceară liniște numai în cazul unei lupte pentru succes. Credința în Dumnezeu, definibilă ca speranța de a ne regăsi în apropierea necondiționată, a divinității, de asemenea este de nevăzut, însă nu avem curajul de a o ignora. Dorul ne ține conectați la vis. D. Ionescu Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit
Tema nr. 2: Despre dor (Subiectul al II-lea) () [Corola-blog/BlogPost/339596_a_340925]
-
impresia de fericire. Posibilele comparații: pasiune sau dorință, sete sau foame de experiență se referă la natura invizibilă a dorului, dar capabilă, totuși, să preseze ființa, să-i ceară liniște numai în cazul unei lupte pentru succes. Credința în Dumnezeu, definibilă ca speranța de a ne regăsi în apropierea necondiționată, a divinității, de asemenea este de nevăzut, însă nu avem curajul de a o ignora. Dorul ne ține conectați la vis. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339593_a_340922]
-
pe un teritoriu inedit, cu aspecte care generează și susțin originalitatea creației sale. Meditația asupra fenomenelor miraculoase, stranii, diverse și diferite față de o logică rațională - ceea ce este altceva decât logica ilogică la modul sublim din poetica suprarealismului - particularizează conștiința Poetului, definibilă prin proiecțiile ficționale în lumi imaginare, și artistic vorbind, imaginabile. Eroul romanului, Victor, student, marcat de un câmp deosebit de energie, are viziuni și vedenii supranaturale generate de o „psihoză acută”, dar și posibilitatea unor conexiuni telepatice atât cu oamenii cât
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
-
hominizii care au lăsat deoparte acum reperele pozitive ale propriei lor istorii milenare. Piedestaluri valorice dărâmate unul după altul cu mare iuțeală, înțelesuri voit denaturate ale cuvintelor limbii, nimic nu a scăpat cu viață din raza ghilotinei asasinilor noțiunii greu definibile de Om, măști fioroase cu trăsături categoric antiumane ale atât de tulburatului timp actual. Așa cum scriam în paragraful anterior, o singură forță mai poate așeza Ființa lui Dumnezeu pe treapta sa de lumină binemeritată: credința - unicul antidot de a anula
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
Drumur Poezia lui George Drumur (1911 - 1992) (Solstiții, 1936; Suflete de azur, 1940; Vatra cu stele, 1946; Însemnele anilor, 1973; Neodihna cuvintelor, 1986) izvorăște și se hrănește dintr-un neostoit și nevindecabil simțământ al pierderii. Din pierderea a ceva greu definibil, tocmai fiindcă e profund și decisiv, din pierderea esenței, a justificării de sine, din pierderea identității, din vidarea de înțeles a lumii și a eului, din primejdia aneantizării, a ieșirii din spațiu și timp, a topirii în non-existență. Poezia lui
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
înseamnă să te integrezi într-o cultură europeană, căci fără aceste valori nu vom putea nicodată supraviețui.” Fapte de o gravitate ieșită din comun, atroce chiar, putem afirma, privite, desigur, din unghiul deschis a ceea se înseamnă identitate națională, a definibilului nostru definitoriu, să-l numim, fapte cărora nu li s-au stabilit, cel puțin deocamdată, la nivel oficial, autorii direcți, totul fiind prezentat de mai bine de un secol si jumătate aidoma unui mister cu voie parcă întreținut și acoperit
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
de altă dată cu parastasele și locurile de veci cu prețuri de milioane devenise un simplu subiect de ironii.În sfârșit, filosofii aveau un teren nou și foarte incitant pentru speculații. Dacă omul este doar o mână de elemente strict definibile științific, unde era sufletul, conștiința, sensibilitatea, rațiunea, sau alte tâmpenii cu care-și bătuseră capul tot felul de primitivi începând cu gânditorii vechiului Egipt? Aiureli! Totul este materie, urlară fericiți materialiștii vulgari acum când aceasta era perfect demonstrabilă. Idealiștii deveniră
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]