196 matches
-
românesc. Câteva detalii Fie și din simplu apetit documentar, se cuvin amintite câteva dintre avatarurile surprinzătoare ale apariției Cronicii de familie. Circumstanțele istorice și politice ale perioadei în care apare scrierea reprezintă un teritoriu derutant, populat și el de oglinzi deformatoare. Pornind de la acestea, prin detalii și detalii ale detaliilor, se pot reconstitui anumite fenomene subterane care premerg publicării romanului, dar și unele particularități ale personalității sinuoase a prozatorului. Geo Șerban evocă, într-un rând, presiunea psihologică exercitată asupra scriitorului de către
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
datele lui fundamentale, ci și preocupării lor pentru a-și emancipa discursul literar de constrângeri socio-politice. La Mircea Ciobanu, valorizarea ca hipotext, în principal, a mitologiei creștine și antice (în Istorii) se justifică prin dorința autorului de a evita presiunea deformatoare a doctrinei comuniste. Autorul nu mai urmează calea subversiunii, dar caută totuși un mod alternativ de expresie care, permițându-i să se despartă de ideologic și să saboteze referențialitatea, dobândește tocmai prin acest lucru o semnificație etică. Dirijismului politic i
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
largă a culturii contemporane. Bizareria este că, deși practică o filozofie a subiectivității, Petru-Vladimir Pătulescu se mișcă mult mai detașat în tărîmul temelor care nu au legătură cu persoana sa. În schimb, de cum începe să vorbească despre sine, un ecran deformator îi tulbură analiza, îmbrăcîndu-i panseurile în specioase gîlme de jargon înzorzonat. E ca și cum intuițiile autorului, fine și pline de miez psihologic, sînt înecate într-o nefastă logoree cu iz general. Și astfel, cantitatea de cuvinte înghesuite pe unitatea de suprafață
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
un cunoscut pentru care altădată aș fi sărit și în foc: am îmbătrânit, nu glumă. (Aplauze) Amintirea este o prezență absolută. Se știe, doar, poezia este "fiica memoriei"39 și mama vitregă a viitorului. Cum să ne împăcăm cu puterea deformatoare a oglinzii, a amintirii? Iată ce povestește Ileana Mălăncioiu, dintr-o vizită făcută poetului: Pe un perete exista o oglindă ciobită, deasupra căreia era atârnat un petic dintr-o maramă veche. Aveam sentimentul că oglin-da aceea nu este ca toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
esențial" (Ce este literatura?). Maurice Blanchot, dimpotrivă, pro-clamă preeminența cuvântului în raport cu lucrul despre care se pronunță. Numind un lucru, spune el, îl faci al tău, dar îi și anunți moartea... Așadar, cuvântul însuși, instrumentul esențial al poetului, devine o oglindă deformatoare, o mască ubicuă, în permanentă glisare pe axa timpului, pentru a anunța nașterea și moartea, refugiul și învierea. Niciodată nu poți repeta ce ai spus, nu poți opri un sens, nu-l poți surprinde, nu-l poți stigmatiza și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
serios. S-ar zice că duci o campanie împotriva firii, că până și râsul acesta e o insurgență și un act de sabotaj. (Un timp mai prielnic) Râsul este aici văzut ca reacție inversă, ca o grimasă într-o oglindă deformatoare, efect al unui sentiment de revoltă stearpă și mai ales de neputință. Revolta se stinge în marasm, în faldurile cortinei, în strălucirea cenușie a sfârșitului de stagiune. Râsul se întoarce în sine, autodevorator. Dar... râsul ca insurgență și act de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
citit pe Edward Hallet Carr, Geoffrey Elton, Keith Jenkins, André Morellet, La Mettrie, Anthony D. Smith, Adrian Hatings, Jonathan C.D. Clark, Patrick Wormald, Susan Reynolds, Hulme și atîția alții din nevoia de a se dumiri singur, iar nu prin intermediari deformatori, unde se află adevărul Europei. L-a aflat tocmai în ancora de care pomeneam mai înainte. Ea i-a pus la îndemînă valorile în care crede și tot ea îi servește acum drept busolă. "Odată ce distrugi toate valorile, nu mai
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
ațâța ura și de a demonstra că ideea de toleranță le e complet străină înaltelor fețe bisericești de la noi. E aproape sigur că nici unul dintre ei n-a citit această carte. Ei și-au asumat mecanic viziunea stabilită de lentilele deformatoare ale regimului fostului ayatolah. Dacă muftiul cultului musulman din România, Murat Iusuf, a dat dovadă nu doar de înțelepciune, ci și de o rară diplomație ("Fac apel la toți musulmanii să citească această carte și să nu dea curs unor
Versetele patriarhale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8927_a_10252]
-
boierilor, al evgheniților, vin să demonstreze încă o dată că socotelile sufletești nu sunt simplu de încheiat și că dragostea, în oricare dintre variantele ei, este deopotrivă imprevizibilă și cinică, ingenuă și crudă, iar gura lumii nu e decât o oglindă deformatoare pentru vibrațiile interioare incontrolabile. Atmosfera redată prin amănuntele specifice epocii reprezintă o sursă de pitoresc captivant, iar scriitura antrenantă și umorul savuros, datorat în cea mai mare parte jocului cu registrele stilistice, mențin treaz interesul cititorului și salvează romanul de
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
că regimurile respective fac eforturi să o impună ca atare, atât prin teroare și amenințarea terorii, cât și prin „educarea” membrilor societății. Oamenii învață și sunt învățați să se supună în contextul regimului totalitar. Pentru a scoate în evidență caracterul deformator al educației totalitare au fost utilizați termenii de dresaj și îndoctrinare. S-a arătat că, pentru a forma „oameni noi”, regimurile totalitare înlocuiesc educația cu dresajul, prin «situarea proceselor formative - de fapt de formative - doar pe fundamentul biologic și cel
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
salarii obținute în România. Ar trebui s... vorbim despre venituri pe locuitor, ce ar include și remiteri din str...în...țațe. M-am referit la salarii reale, deoarece s-a folosit de c...tre oficiali echivalentul în euro, deci influență deformatoare a inflației este înl...turat.... Cet...tenii au dorința de a câștiga mai bine, de a tr...i mai bine. Când vezi cum se tr...ieste în UE, aștept...rile și dorințele sunt mai intense. În plus, este bine s
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
abstracție de tot ceea ce ea vede și de văzul însuși ca putere de a se raporta la ceea ce este văzut, ca ceva ce face să se vadă. Căci dacă acest a face să se vadă ar fi în realitate disimulator, deformator și susceptibil a induce în eroare, nu ar înceta totuși să existe în pura sa încercare de sine, ca văz care se simte și se încearcă pe sine în fiecare punct al ființei sale, ca viziune vie. Sentimus nos videre
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
implică." E o intruziune a tehnicilor ideologice în cele mai ascunse pliuri ale sentimentului uman. Din acest motiv, confesiunile lui Barthes nu sunt decât fișe clinice în care recunoști perfecta emasculare a intelectualului incapabil să vadă altfel decât prin oglinzile deformatoare ale propriilor obsesii - ideologice ori sexuale, ori ale amândurora, îngemănate. Firește că volumul lui Barthes conține și multe lucruri inteligente, multe formulări memorabile ("Doliul: disconfort, situație fără șantaj posibil."; "Doliul: am învățat că e imuabil și sporadic; nu se uzează
Pe cine a iubit Roland Barthes? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6881_a_8206]
-
indubitabile. Numai că sensul în care sunt interpretate de Faulkner sugerează orice, dar nu romantism. Nimic bucolic - în ciuda descrierilor de natură - în demersul scriitorului. Drept dovadă, și Januarius Jones, dublul perfect al lui Donald Mahon - se reflectă în aceeași oglindă deformatoare, cu diferența că „satirul gras" e privit cu un ochi rău, disprețuitor, pe când Donald pare să întrupeze varianta solară a aceleiași entități. Brooks are dreptate - infirmân-du-și ipoteza - atunci când afirmă că „pentru Jones, sexul e complet intelectualizat" (Brooks, 1990: 70). Asalturile
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]
-
ŤCa și în marile viziuni ale lui Bosch, între paradisul voluptăților și infernul torturilor este o compenetrareť sau ca Triumful morții de D'Annunzio să fie citit în comparație cu mitul supraomului la Nietzsche. Balotă practică astfel lectura ca artă, care este deformatoare - cum apreciază el însuși în prologul cărții - prin libertatea dobândită Ťsă intervii activ în textul cititť. Lectura devine pentru el, ca și pentru colegul său din Cercul Literar de la Sibiu, Radu Stanca, din studiul Problema cititului, una creatoare, năzuind Ťspre
Bulina roșie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6820_a_8145]
-
reda substanța unui spirit filozofic. Și totuși, repudierea dosarului nu o putem împărtăși. Pentru exegeți și biografi, paginile de față sunt o mană cerească. Cu o condiție însă: să ai discernămîntul de a citi selectiv, dînd la o parte pojghița deformatoare a opticii celor care îl filau pe Noica. Căci, ceea ce este frapant în orice dosar informativ este grila de schimonosire prin care angajații Securității își urmăreau victimele. Viața lui Noica, privită prin ochii celor care îi întocmeau notele informative, apare
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
sunt atît de prinși cu molestarea imaginii filozofului încît nu mai au timp s-o admire pe laureata Nobelului. Urmarea e o stînjenitoare impresie de martor asistînd la o contrafacere vădită, seara fiind descrisă cu o pană înecată în venin deformator. Cei doi chibiți se comportă ca niște spectatori care, odată ajunși la Ateneu, uită motivul pentru care au venit acolo: să guste o seară de cultură, nu un meci de box; s-o elogieze pe Herta Müller, nu să-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6024_a_7349]
-
Sorin Lavric În genere, criticii sunt oameni șterși, fără imboldul vital al strălucirii sociale. Cauza nu stă într-o lacună temperamentală, ci într-o obiș- nuință profesională cu efect deformator. Cînd citești întruna cărți spre a scrie despre ele, imboldul de a ieși în lume scade. De aceea, la prima vedere, excesul livresc duce la atrofie biografică. Cine citește mult trăiește puțin. Sau, mai precis: trăiește mai mult în imaginație
Cutia de rezonanta by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5969_a_7294]
-
un clișeu instalat în Italia referitor la români, însă tocmai bunele sale intenții ne aruncă pe teritoriul normat al filmului cu teză. Angela întruchipează mai puțin o ființă umană cât ideea de bunătate care se opune prejudecăților xenofobe și proiecțiilor deformatoare ale unei românități vecină cu sperjurul, ignominia și violența. Cu toate acestea, nu poți să nu recunoști Dorotheei Petre abilitatea de a întruchipa această idee nobilă. Mult mai pertinent este în această privință personajul Gemma, cu toate că transfigurarea sa arde câteva
Blândețea mării by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6038_a_7363]
-
umaniștii își respiră timorarea. O timorare cu atît mai vădită cu cît e purtată în numele libertății de gîndire și sub pretextul înlăturării interdicțiilor de orice fel, cînd de fapt la amîndoi simți supunerea la un tipar de nuanțe care e deformator pînă la mutilare. E la mijloc un dresaj formidabil în virtutea căruia, în Occident, toți umaniștii au ajuns să semene între ei, iar cei care nu acceptă rețeta mimetică fac figură de inadaptați iremediabili. Acesta e impresia pe care o lasă
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
Planul formal gesticulant, configurația limbajului, stilul strident și abrupt, formulările lor explozive, nestăvilite, dezarticulate, opuse oricărui estetism dulceag și evanescent ne obligau să le observăm starea. La tine e ceva mai mult decât atât. Planul formal al poeziei tale, impulsurile deformatoare, formele grimasante par a fi corelativele obiective nu ale unei stări, ci ale unei ființe, ale ființei zămislite de aceasta. Cititorul e constrâns să vadă acolo o ființă, căci distanța dintre eul poetic și poezie s-a topit și, într-
Dragă Angela, by Eugen Negrici () [Corola-journal/Journalistic/5394_a_6719]
-
ironie, care, prin efectul său de contrast, e un mai bun comunicator. Nota de îndoială implicată în euforie are rolul de-a o testa, deci a o putea confirma, procedeu mai convingător decît nuda declarație. Așternute peste luminozitatea exaltării, liniile deformatoare (exacte, crud realiste) ne duc gîndul la desenele lui Florin Pucă. Numai că acesta trata mai cu seamă stările postbahice, de mahmureală. Aici precumpănește incizia în miezul jubilant al experienței, drept care un asemenea ton rezervat constituie o excepție: „Iar mi-
O fenomenologie a alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5543_a_6868]
-
recurge la tactica autoreferențialității, afirmînd că Blaga stă în discordanță cu propria logică, căci întrebarea care apare spontan în mintea cititorului este: dacă totul e mister și iluzie, de unde știe Blaga acest lucru? Dacă nimeni nu poate scăpa de înrîurirea deformatoare a frînelor stilistice, cum se face că Blaga reușește să vadă lumea cu ochii larg deschiși, trecînd peste măsurile de precauție ale Marelui Anonim? Și, în fine, dacă existența e o mare necunoscută, de unde știe Blaga că există în genere
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
să nu îndure, sub atenția ochiului său explicator, o irepresibilă schimbare. E ca și cum cîmpul de gravitație al minții îi răsucește conturul lucrurilor descrise, cazul fiind cu atît mai spectaculos cu cît Pandrea nu pare să fie animat de o intenție deformatoare. La el, denaturarea e urmarea colaterală a spiritului recalcitrant: pur și simplu dogoarea persoanei calcinează obiectele pe care le judecă, și indiferent dacă scrie despre anii de detenție, despre Mînăstirea Vladimirești, despre Brâncuși sau despre iubitele din studenția occidentală, condeiul
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
și umanitate. În marea defrișare a globalizării, numai maturizarea forțată are sens. Liliana Corobca scrie un roman interesant, cu multe secvențe memorabile și, chiar dacă nu excelează stilistic sau la nivelul tehnicii narative, cartea avertizează, prin diverse supape, asupra unei realități deformatoare, anunțată apocaliptic de ceva vreme și, cu toate acestea, tot mai ignorată: sfârșitul apartenenței. Un roman viu și poetic, ca un oracol grav al adolescenței.
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]