150 matches
-
înțeles rostul. Mulți au fost și au rămas controversați. Este și Constantin Iercescu unul dintre aceștia? „Vremea va decide”, răspunde optimist biologul, care e hotărât să-și ducă marele război până la ca-păt. Popasuri filozofice în poezia biologului (din volumul „Oglinzile degeneratului solar”) „În această vacanță; / ciripesc câteva mitocănii / și ajung principe / în lumea susaiului, / și ajung staroste / dacă / lesbienele minții mele / știu să facă paradă. „Și sînt așa de lipit pământului / încît niciodată nu voi urca / la tribună, / la stele, / la
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
parte dintr-o specie pe cât de pitorească, pe-atât de rudimentară, în botezarea căreia cine știe ce arhitecți onomastici, răpuși de-alcool și plictiseală, se întrecuseră în glume pe vremuri imemoriale. Tovarășul Bețivu, conu’ Târnăcop și duduia Pulpea alcătuiau marea familie a degeneraților veseli, pregătită să debarce dintr-o epocă într-alta. Răsfoiam paginile gălbejite, încercând să pricep ce accident istoric mă făcuse coleg de existență cu Urecheatu, Țugui, Mătreață sau Mucileanu. Nume crâncene, ieșite din negura timpurilor ca dintr-un cazan cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că acel cal purta mocasini. Un cal încălțat cu mocasini. Nu știu dacă trebuia să râdă sau să plângă. Totuși - era un cal adevărat părându-i mereu frumos, puternic, atât de cal. Nu era un cal - nu un cal adevărat, degenerat - spuneau alții... Aș putea să-l învăț să poarte potcoave, mândru, adevărate potcoave Poate pentru viața asta, îi spuse ea Și râse. Tot orașul e transfigurat de lumina căzând altfel aici, în Stockholm, decât în alte orașe în care am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Asemeni, într-o Ne-Ființă, într-o entitate cu desăvârșire rea, spurcată, crudă, nemiloasă, ce va conduce mâine oștile satanice, pe aliații, pe năimiții, pe vasalii, uneltele și slujitorii lor umani, pe renegați, atei, pe farisei, pe sicofanți, pe scelerați, degenerați, pe desfrânați, pe iude și pe idolatri, adică omenirea decăzută, spre sfârșitul a tot ceea ce există. Spre Apocalips... Oamenii sunt printre cele mai adaptabile viețuitoare. Se obișnuiesc repede, cu aproape orice. Oricare fantezie bolnavă, repovestită, poate să devină, cândva, adevărată
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
asumat, ai cărui poli afectivi generează actul estetic: "Până astăzi intelectul omenesc nu a depășit unicele sale două resurse: admirația și repulsiunea și în aceste două extreme spiritul trebuie să se comporte cu o egală putere. Omul sentimental e un degenerat, dacă nu știe, iubind frumos, să urască admirabil..."111; iar pe de altă parte, ca atitudine premeditată în care impulsul este cenzurat, iar rațiunea preia controlul și calculul strategic al situațiilor polemizabile. Prima variantă ține de felul de-a fi
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cît mai fidel un model a c...rui miz... Stalin a definit-o f...r... ocolișuri În 1928: distrugerea clasei ț...r...nești, care, „cu proprietatea ei individual... este o clas... În rîndurile c...reia se pitește capitalismul, o clas... degenerat... și Întreținut... de capitaliști, chiaburi și În general de tot soiul de exploatatori”. În lipsa unei definiții clare a termenului „chiabur”, conduc...torii locali au toat... libertatea de a-i lichidă, cu acest prilej, pe indezirabili și mai ales pe opozanți
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
comportament de o imoralitate extremă. De remarcat că nivelul al șaselea aparține demențelor, indiferent de etiologia lor. Morel este considerat părintele teoriei degenerescenței care s-a constituit într-o sursă majoră de inspirație pentru teoriile etiopatogenetice ulterioare în personologie. „Nebunia degeneraților” descrisă de autor reprezintă o variantă primară a personalităților psihopatice. În aceeași perioadă, Briquet (apud Millon et al., 1998Ă descrie un tablou clinic foarte asemănător tulburării de personalitate histrionice, deși îl raportează etiologic la o disfuncție a sistemului nervos. În
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
doctrină a dus și la o teorie a degenerescenței, cei ce păcătuiesc având urmași tarați fizic și moral care adâncesc de-a lungul generațiilor păcatul originar, ducând la demență și idioție. În Franța, s-a ajuns să se vorbească de „degenerați superiori”, conceptul fiind folosit până târziu în sec. XX ca echivalent pentru tulburarea de personalitate. Au fost incluși în patologia degenerescenței obsesivii, compulsivii, impulsivii, histrionicii. În Germania, KOCH (1891Ă vorbește de „inferioritatea psihopatică” (BERRIOS, 1996Ă. Adepții teoriei au studiat „stigmatele
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
oameni, asemenea lui N. Steinhardt, care, în ciuda tratamentului inuman la care au fost supuși, au descoperit decisiv autentica fericire, dovedind reacția angajantă a unei configurații valorice transistorice (precum cea regăsită în dogma creștină) în confruntarea cu un context social politic degenerat. Schwartz aprecia totuși că procesul de adaptare la noile condiții impuse de comunism a avut un impact copleșitor în schimbarea valorilor sociale îndeosebi în domeniul muncii. Adaptarea nu implică neapărat acceptarea unei ideologii, ci mai degrabă o anumită "eficiență de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Eladei. Antropomorfică prin excelență și plasticizată prin capodoperele artistice ale inegalatului geniu grec, religia Eladei sfârșește prin absorbirea totală în frumusețea artei. Istoricii antichității ne vorbesc de frecvența cazurilor când cultul pseudo rcligios al formelor marmoreenc îmbrăca aspectul cu totul degenerat al misticismului erotic. E vorba de oameni care înnebuneau contemplând sânii și șoldurile statuare alezeițelor. Fenomenul de divinizare a culturii nu e însă specific grecesc. El se întâlnește oriunde imaginea zeiței e confundată cu zeitatea însăși. Cele mai vechi rudimente
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de 12 mm. Am efectuat, în continuare, secțiunea glandei, fiind în zona corpului străin (?). S-a procedat la deschiderea în „carte”, atît a pancreasului, dar și a canalului excretor, lucru ce ne-a arătat că este vorba de un „polip” degenerat malign (?), care evolua și spre calcificare. Măsura luată a fost aceea de a mări zona de extirpare a pancreasului, printr-o nouă secțiune a parenchimului glandei, care a depășit mult, spre stînga, vena mezenterică inferioară. Intervenția a continuat după tehnica
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
acestea explică pauzele frecvente în ceea ce privește aplicarea unui tratament timoregulator după cum s-a întâmplat în cazul nostru; aceeași situație a fost și pentru tratamentul psihoterapeutic. EPISOD DELIRANT ACUT ȘI TULBURARE BIPOLARĂ După prima descriere a lui Magnan a „delirului polimorf al degeneraților” care va deveni „puseu delirant acut”, toți autorii a scos în evidență dimensiunea timică asociată foarte regulat tulburării manifestată când ca o depresie, când ca o exaltare maniacală. În ciuda acestui punct de vedere, tradiția terapeutică a fost - și rămâne prea
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
preferată e N. Iorga, dar nici C. Dobrogeanu-Gherea nu e privit favorabil. Într-o recenzie despre ediția lui Ioan Scurtu la romanul Geniu pustiu, proza lui Eminescu e considerată „banală și copilărească”, iar în altă parte se afirmă că „limba degeneratului Eminescu, limba degeneratului Alecsandri și limba tuturor marilor noștri degenerați a fost primenită cu cuvinte românești, importate... din Transilvania”. Semnează poezie Al. Cantilli (sub pseudonimul I. Costin), de un eminescianism bine asimilat, Nicolae Țimiraș, elegiac și cuminte, Artur Stavri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289039_a_290368]
-
Iorga, dar nici C. Dobrogeanu-Gherea nu e privit favorabil. Într-o recenzie despre ediția lui Ioan Scurtu la romanul Geniu pustiu, proza lui Eminescu e considerată „banală și copilărească”, iar în altă parte se afirmă că „limba degeneratului Eminescu, limba degeneratului Alecsandri și limba tuturor marilor noștri degenerați a fost primenită cu cuvinte românești, importate... din Transilvania”. Semnează poezie Al. Cantilli (sub pseudonimul I. Costin), de un eminescianism bine asimilat, Nicolae Țimiraș, elegiac și cuminte, Artur Stavri și Mircea Demetriade, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289039_a_290368]
-
pe care acum o minte omenească normală nu le poate concepe. Secondat de un lot de călăi și discipoli mimetici (care nu au trecut prin demascare și spovedanie neagră și care nu s-au autopângărit, fiind În ipostaza unor „purificatori” degenerați), Țurcanu a experimentat forme inovatoare de tortură fișate În dosarul macabru dispărut odată cu executarea autorului lor. Comparând fenomenul Pitești cu alte metode de reeducare, Banu Rădulescu 7 arată În ce constă originalitatea malefică a experimentului românesc: victimele erau alese cu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
moderne de la Pitești, loc unde, nu doar nietzschean, În anii 1949-1952, Dumnezeu murise. Un alt martor al reeducării devenit și el, efemer și obligat, torționar (Grigore Dumitrescu), la fel ca și Dumitru Gh. Bordeianu, Îl cataloghează pe Țurcanu drept un degenerat care manifesta o satisfacție demonică atunci când schingiuia sau poruncea tortura. Grigore Dumitrescu narează, de asemenea, că mulți torționari siliți și vremelnici Închideau ochii atunci când Îi torturau pe ceilalți; unii erau robotizați complet, dar altora li se citea suferința pe chip
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Ionescu, Reflexii penitenciare, manuscris nepublicat). 228 Dominique Lhuilier și Aldona Lemiszewska, op. cit., p. 188. În acest sens, e relevantă rezistența autorităților atunci cînd se pune problema distribuirii prezervativelor de către organizațiile neguvernamentale, cadrele negînd existența relațiilor sexuale sau atribuindu-le unor degenerați, puțini la număr. 229 Pascal Décarpes, Prison et médias: une relation ambivalente et conflictuelle qui stigmatise, Université Lille II, Droit et Santé, Faculté des sciences juridiques, politiques et sociales, octombrie 2001. În această lucrare de diplomă, autorul prezintă nu numai
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care se-caracterizează-prin-modificări-suplimentare:-xantomatoză, pigmentare melanică, structuri-osoase, structuri cartilaginoase, aspecte mixomatoase, celule gigante, celule cu formă-de-fus-sau-stea-printre-care-se-găsesc-fibre-puține-de-reticulină (originea-mezenchimală). 4. Al patrulea tip de meningioame este reprezentat de cele maligne. 4.1. Meningioamul sarcomatos (Fig. 13), tumoare mult mai rară decât meningiomul. Meningiomul degenerat sarcomatos se recunoaște prin: MACROSCOPIC - Invazia creierului și pereților sinusurilor venoase. - Frecvente recidive postoperatorii. - Foarte rarelele metastaze pulmonare. - Însămânțarea pe calea L.C.R. (excepțională, de altfel !). MICROSCOPIC - Celularitate și vascularizație mai bogate ca în alte meningioame. - Mitoze numeroase. 4.2. Sarcomul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
comunica al persoanei respective. Gustul, Înclinația irezistibilă către acțiunile negative, relele intenții, care indică un caracter corupt și o conștiință pervertită, reprezintă o structură constituțională care exprimă natura psiho-morală a individului respectiv, etichetate de către V. Magnan și A. Morel ca degenerat sau tarat ereditar, teză pe care o va prelua și dezvolta C. Lomboso. Pervertirea este un atribut al persoanei, o Înclinație sau o dispoziție a acesteia, În care sunt reunite viața psihică cu valorile morale. Mai exact, situațiile În care
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de devianță. Abordarea biologică. Unele dintre primele încercări de explicare a comportamentului deviant au avut ca punct de plecare teoriile biologice. Cesare Lombroso (1870) era de părere că învățarea socială poate determina comportamentul deviant, dar considera majoritatea criminalilor ca fiind degenerați din punct de vedere biologic. O altă manieră de a explica comportamentul deviant a fost aceea de a pune acest comportament pe seama eredității, iar metoda de studiu era studierea arborelui genealogic. O altă teorie a fost cea care făcea legătura
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
alcătuind o colectivitate, formând o societate distinctă toate celelalte de creaturi". Ibidem, § 128, p. 131. 56 Vezi Vaughan, Studies in the History of Political Philosophy, vol. II, p. 149. 57 "Și dacă n-ar fi existat decăderea și viciul unor degenerați, n-ar fi existat nici nevoia de altceva, nici necesitatea ca oamenii să se rupă de această mare și naturală colectivitate și prin înțelegeri explicite să se întrunească în societăți mai mici și separate". Locke, Al doilea tratat, § 128, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
social, Bandi și Pupăză au aceeași poziție datorată și unui statut familial identic: ambii sunt copii din flori, bastarzi marginalizați din naștere. Stigmatul nelegitimității lor dublează povara handicapului psihic, respectiv fizic pe care cei doi sunt condamnați să o poarte. "Degenerații sunt sarea pământului" scria Otto Gross. Pentru Slavici ideea se traduce în caracterul indispensabil al acestora în perimetrul narativ al capodoperelor sale. În ciuda restricțiilor suferite, personajele își au, în organigrama operei căreia îi aparțin, "rostul" lor bine precizat, anume acela
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
baba absolută". Și eroii din Mara sau din Pădureanca se subordonează, în bună măsură, formulei clasice de mai sus. Mara e văduva întreprinzătoare și energică, Persida/ Simina fata absolută (întruchiparea frumuseții și forței), Hubăr/ Busuioc e tatăl denaturat, Bandi/Pupăză degeneratul ș.a.m.d. Posibilitatea de a pune, ca într-o ecuație, semnul egalității între numele propriu și o trăsătură de caracter a personajului denotat constituie un indiciu că, printr-un transfer al cărui mecanism semantic este egal cu o "simplificare
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
uliganul pescar îi bate pe rând și îi silește să privească fățiș razele soarelui, iar, dacă îl observă pre vreunul că își închide ochii sau dacă aceștia i se umezesc, îl azvârle din cuib ca pe un bastard și un degenerat. Îl crește mai departe doar pe cel a cărui privire rămâne fixă." 18 Psalmii, traducere din limba greacă, introducere și note de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, în vol. Septuaginta, IV/ 1, p. 255. 19 Fiziologul latin, p. 19. 20
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
uliganul pescar îi bate pe rând și îi silește să privească fățiș razele soarelui, iar, dacă îl observă pre vreunul că își închide ochii sau dacă aceștia i se umezesc, îl azvârle din cuib ca pe un bastard și un degenerat. Îl crește mai departe doar pe cel a cărui privire rămâne fixă." 468 Psalmii, traducere din limba greacă, introducere și note de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, în vol. Septuaginta, IV/ 1, p. 255. 469 Fiziologul latin, p. 19. 470
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]