204 matches
-
acum, să mă fac de cacao! - Las' pe mine, sefu'! Știe băiatu' ce face! Știe, pe dracu'! Toți sunt niște lingăi! În față-s slugi, iar în spate fac pe șmecherii, te lucrează de nu valorezi nici cât o ceapă degerată. N-o să am încotro, de Sandu trebuie să am grijă, bun băiat, credincios... Ce funcție o să-i dau, dacă... ha, ha! Ce mă amuz, eu președinte!? Dar dacă? Deja mă înăbușă emoțiile, mă strânge cravata asta afurisită. N-am mâncat
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_bun_presedinte.html [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
căruțe cu cai cu tot ce nu vor, nu pot a ieși dintr-un marasm apocaliptic.Ca un făcut, se pune gerul, gerul care aruncă temperatura sub 23 de grade în prima fază și totul îngheață mai ales noaptea.Mâini degerate și degete care iasă din mănușile rupte arătând halul în care am ajuns cu toții.Sunt veteran acum, ochii mi-au coborât în orbite iar barba deasă s-a cățărat pe fața mea cum se cațără via pe arac.Sunt bolnav
INGERI CAPTIVI P4 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ingeri_captivi_p4_florin_ciprian_ispas_1349248767.html [Corola-blog/BlogPost/343653_a_344982]
-
mai plecăm deloc? Dar dacă mâine o să fie mai rău? Decât să rămânem aici până la primăvară, să ne îndoape părinții ca pe niște gâscani, mai bine plecăm azi și vedem noi când ajungem acasă. Voi ce ziceți? Ajungem azi sau degerați, peste vreo trei zile? Să înceapă pariurile... UPDATE: Țup! Țup! Țup! Am învins! Suntem acasă. Revin după ce-mi trag nițel sufletul!
A te înzăpezi sau a nu te înzăpezi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19541_a_20866]
-
de o singură comunitate de romi care trăiește, asemenea altor mii, într-o sărăcie abjecta de care noi nu ne simțim responsabili nici cât negru sub unghie. În clipa în care viața unui om face mai puțin decât o ceapă degerata din pricina culorii pielii lui sau din pricina sărăciei părinților lui, cu toții pierdem ceva în demnitate și în umanitate. Nu e treaba mea se le spun părinților Iuliei cum să-și gestioneze relația cu fiica lor. Dar pentru că Iulia a apucat-o
Sunt oameni și aici by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82349_a_83674]
-
Carmen Maria, cu domiciliul actual în Germania, 64283 Darmstadt, Merckstr. 26, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Horei nr. 7 bis, sectorul 2. 23. Degerat Marin, născut la 2 mai 1969 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, fiul lui Degerat Vasile și Burian Ana, cu domiciliul actual în Danemarca, 5623 PR Eindhoven, Amundsenlaan 151, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târnăveni, str. 1 Decembrie 1918 bl. 46, sc. H, ap. 10, județul Mureș. 24. Loos Nicolae, născut la 21 iunie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
în Germania, 90489 Nurnberg, Lenbachstr. 4, cu ultimul domiciliu din România, Albă Iulia, Str. Avântului nr. 29, bl. AV. 4, ap. 8, județul Albă. 180. Kreutz Mihaela-Delia, născută la 3 octombrie 1964 în comuna Santana, județul Arad, România, fiica lui Degerat Mihail și Cornelia Luciea, cu domiciliul actual în Germania, 66346 Puttlingen, Im Steinbruch 2, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, Str. Moscovei nr. 24, județul Bihor. 181. Gaadt Matei, născut la 17 ianuarie 1963 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
1973 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 47441 Moers, Kronprinzenstr. 28, cu ultimul domiciliu din România în Mediaș, Str. Șlefuitorilor nr. 9, județul Sibiu. Dosar nr. 221R/2007. Anexa 3 1. Bărăgău Gabriela, fiica lui Degerat Vasile și Ana, născută la 17 septembrie 1967 în localitatea Târnăveni, județul Mureș, România, cu domiciliul actual în Olanda, 5611 HW Eindhoven, De Regent 242, cu ultimul domiciliu din România în București, șos. Mihai Bravu nr. 384, bl. B.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195403_a_196732]
-
a fost o catastrofă militară. Deși armata lui Napoleon a ajuns până la Moscova, tactica rusească a pământului pârjolit i-a împiedicat pe invadatori să se bucure de roadele victoriilor lor. În timpul cumplitei ierni rusești, mii de soldați francezi au murit degerați. După retragerea trupelor franceze, armatele ruse le-au urmărit până la porțile Parisului. După ce Rusia și aliații ei l-au învins pe Napoleon, țarul Alexandru I a devenit „salvatorul Europei” și a jucat un rol important în redesenarea hărții Europei la
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
doar Mackintosh și Ernest Joyce mai fuseseră în Antarctica. Această primă călătorie efectuată în grabă pe gheață a avut ca rezultat pierderea a 10 din cei 18 câini, înființarea unui singur post, și acela incomplet, și un grup de oameni degerați și demoralizați. În mai, lucrurile aveau să fie mai rele, când "Aurora", ancorată la Capul Evans, a fost împinsă de vând înspre mare, și nu s-a mai putut întoarce, fiind prinsă de o banchiză de gheață. A plutit în
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
înghesuia pe străzi. Bolnavii gemeau și se prăbușeau în zăpadă. Românii îi călcau pe cei căzuți sub copitele cailor. Plângeau copiii care înghețau. Se auzeau strigăte de groază și se cerea îndurare. Spre seara acestei prime zile, trupuri de oameni degerați zăceau pe străzi.(...) Peste tot erau jandarmi și polițiști români.” Alexianu a vizitat ghetoul între 3 și 5 noiembrie 1941. Îngrijorat de posibilitatea izbucnirii unor epidemii, care puteau afecta întreaga populație, a adresat, la 11 decembrie 1941, un raport mareșalului
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
comuna era alcătuită doar din satul Colceag, pe teritoriul actual al ei fiind organizate și alte două comune: Parepa și Inotești, toate trei fiind aflate în plasa Cricovul a județului Prahova. Comuna Parepa era formată din satele Parepa, Rușani și Degerați (toate astăzi contopite în satul Parepa-Rușani), avea 924 de locuitori, o școală frecventată de 17 elevi, 3 mori cu aburi și două biserici ortodoxe, una la Parepa (zidită de pitarul Ștefan Macovei) și una la Degerați (construită în 1892 și
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
satele Parepa, Rușani și Degerați (toate astăzi contopite în satul Parepa-Rușani), avea 924 de locuitori, o școală frecventată de 17 elevi, 3 mori cu aburi și două biserici ortodoxe, una la Parepa (zidită de pitarul Ștefan Macovei) și una la Degerați (construită în 1892 și finanțată de Gheorghe Grigore Cantacuzino). Comuna Inotești avea 1000 de locuitori, o școală unde învățau 64 de elevi și o biserică ortodoxă zidită în 1818. Comuna Colceag avea 943 de locuitori, școală funcțională din 1880 și
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
tanchiști, ultimele tancuri, camioane și căruțe au fost împinse în valuri, între ele au fost aruncate trunchiuri de copaci, iar soldații au încercat să traverseze apele reci ca ghiața. Mulți dintre ei au murit înecați, sau au murit mai târziu degerați. Traversarea apelor reci a fost făcută sub focul artileriei și tancurilor sovietice. Generalul Lieb, după ce a făcut ceva ordine pe cele două maluri, a trecut înot râul, ținându-se harnașamentul calului său. Mai multe sute de prizonieri sovietici, o unitate
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
biserici — două în Păulești, din care cea mai recentă data din 1887, și una în Găgeni, datând din 1888. Satul Cocoșești făcea parte pe atunci din comuna Strâmbeni-Blejoi. În perioada interbelică, anuarul Socec menționează în plus două cătune, Dănești și Degerați, precum și apartenența comunei la plasa Ploiești din același județ. În 1931, satul Găgeni a devenit reședința unei comune formate doar din el. Între 1938 și 1945, comuna l-a avut primar pe reputatul arhitect ploieștean Toma T. Socolescu, în mandatul
Comuna Păulești, Prahova () [Corola-website/Science/301700_a_303029]
-
cunoscut o pronunțată dezvoltare, cu construcția mai multor clădiri de utilitate publică. În 1950, comuna Găgeni s-a desființat, iar satul a trecut în subordinea comunei Păulești, arondată raionului Ploiești din regiunea Prahova, iar din 1952 din regiunea Ploiești. Satul "Degerați" a fost rebotezat în 1964 "Păuleștii Noi". În 1968, Păulești a devenit comună suburbană a municipiului Ploiești, având în componență satele Păulești, Găgeni, Cocoșești și Păuleștii Noi, întrucât cătunul Dănești a fost înghițit de satul Păulești. În 1989, noțiunea de
Comuna Păulești, Prahova () [Corola-website/Science/301700_a_303029]
-
s-a format un pod de gheață, permițându-le sovieticilor să-și aprovizioneze foarte ușor forțele din oraș. Forțele germane prinse în încercuire au rămas în scurtă vreme fără combustibil pentru încălzire și fără materiale medicale, mii dintre ei murind degerați, de foame sau de boli. În ianuarie, Armata Roșie a lansat o nouă ofensivă, Operațiunea Saturn, în încercarea de a străpunge defensiva italiană de pe Don și de a elibera Rostovul. Scopul atacului era să blocheze resturile Grupului de Armate Sud
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
Eddy, amândoi supraviețuitori ai grupului plecat cu rachetele de zăpadă, au plecat de la Bear Valley în calea lui Reed; cu ei se afla un bărbat, John Stark. După o zi de drum l-au găsit pe Reed împreună cu copiii săi, degerați, dar vii. Cu bani și rugăminți, Foster și Eddy au convins patru dintre membrii expediției de salvare să se întoarcă cu ei la lacul Truckee. La jumătatea drumului au găsit resturile mutilate și devorate ale doamnei Graves și a doi
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
de planificare sunt trimise oficialilor publici și specialiștilor administrativi. Statele care nu sunt democratice, iar economia este în mare măsură în mâinile statului, sunt numite de către teoriile ortodoxe troțkiste „state muncitorești” dar nu state socialiste folosind termenii de state muncitorești „degerate” sau „deformate”. Unii comentatori folosesc termenul de „stat socialist” pentru a descrie statele care prevăd ajutor social, cum ar fi asistența medicală și de șomaj, în ciuda fundamentului economic al statului fiind privatizat și capitalist.
Stat socialist () [Corola-website/Science/320181_a_321510]
-
lui Denikin. Din cei 15.000 de cazaci care au început marșul spre Fort-Șevcenko, după o traversare în condiții foarte grele a regiunii deșertice, pe malul mării au mai ajuns doar aproximativ 2.000 de oameni lihniți de foame și degerați. În momentul în care cazacii au ajuns la Fort-Șevcenko, marșul lor și-a pierdut scopul, de vreme ce „albii” din sudul Rusiei fuseseră zdrobiți deja. Cei aproximativ 600 de cazaci care mai puteau să se deplaseze au plecat mai departe spre Iran
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
combustibilul li se terminau și nu se mai puteau proteja contra frigului. În sfârșit, la munte sosi iarna și începu să ningă cu furie. Cei douăzeci de mii de soldați din apărare și câteva mii de călugări-războinici cădeau ca legumele degerate. Era jumătatea celei de-a Douăsprezecea Luni. Fără armură și îmbrăcat numai în robe de căugăr, un reprezentant al muntelui se apropie de tabăra lui Nobunaga, însoțit de patru sau cinci călugări-războinici. Aș dori să vorbesc cu Seniorul Nobunaga, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
doi galbeni pe zi, vor fi salahorii votanți ai monstruozităților sale. Dar nu-i numai atâta. Între dușmanii noștri și între ei s-a pus la cale ca România să sângere din nou. Nu destul s-au purtat soldații noștri degerați și flămânzi pe câmpiile Bulgariei, nu destul că și-au vărsat sângele pentru cauze și interese străine; acum România e menită a intra în cuibul de viespi pregătit în Dobrogea, unde tot după zisa fanariotului se vor vărsa milioanele noastre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au trăit și s-au înțeles bine- cât au fost în putere și a căror singură distracție în doi era acum sa-și spună unul altuia cât de bătrâni au ajuns încît nu mai fac amândoi nici cât o ceapă degerată. Măsuram, privindu-i pe toți, cu jubilațiune, treptele vârstelor; bunicii bătrâni, părinții mei, pe lângă ei, în plină putere matură, eu un copil față de toți (și mă simțeam chiar astfel), aveam totuși la rândul meu o fetiță, sărisem deci și eu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
profesor. Intru eu acolo și dau de Petrache, într-un separeu. Mă îmbrăcasem eu elegant, dar ăsta și mai și, era așa (că acum nu mai e, s-a îngrășat și a chelit, nu mai dai pe el nici o ceapă degerată) suplu, costum negru cu batistă în buzunarul din stânga, care ieșea ușor afară, așa discret, cu vârful ei triunghiular, cravată în culori, și blond cum era, și cu ochii albaștri, ziceai că e actoru-ăla Rudolf Valentino, și cum sta cu țigarea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
am crezut că nu era nimic, ba chiar, Doamne iartă-mă, mi-a venit să râd, fiindcă așa era glasul ei atunci, parcă vesel, parcă ne-ar fi spus așa cu mâna fluturând că nu dă pe nimeni nici o ceapă degerată. Spun asta fiindcă și mai înainte cu o zi stăm noi de vorbă și zice, Sibi, bărbații nu fac nici cât o ceapă degerată și cu gestul ăsta al mâinii, așa, știți, de silă. Am ieșit puțin să mă duc
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
parcă ne-ar fi spus așa cu mâna fluturând că nu dă pe nimeni nici o ceapă degerată. Spun asta fiindcă și mai înainte cu o zi stăm noi de vorbă și zice, Sibi, bărbații nu fac nici cât o ceapă degerată și cu gestul ăsta al mâinii, așa, știți, de silă. Am ieșit puțin să mă duc acasă să-i aduc niște supă, am venit și zic, doamnă Petrini, hai, luați puțină supă (fiindcă până atunci mai luase). Sibi, zice, nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]