180 matches
-
Trofeul “Muza”, doamnei Ligya Diaconescu. Domnul Al.Florin Țene a recitat poezia, creație proprie, “Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
Majordomi de mare casă, pomii în livrea- Îi ascunde jumătate o perdea de nea. Se întinde orizontul calmului de șes, Străzi trasate fin cu rigla, cu echer, se țes. Rebegiți - un strop din focul sacru Murfatlar; Miniatural paharul cât un degetar. Cu vapoare peste zare - mistic ritual; Vis - cafeaua aromată, stil oriental. În grădina adormită mari nămeții cresc - Cornul abundenței - nimbul harului ceresc. Orologiul veșniciei ora iernii bate, Ora primăverii scrie teme amânate. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Pe zăpadă / George Nicolae
PE ZĂPADĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361911_a_363240]
-
scrie mai pe larg) Sărbătorirea s-a încheiat cu expresiva recitare, de către dl. Al. Fl. Țene, al superbului său poem: Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
nr. 975 din 01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
nr. 975 din 01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364931_a_366260]
-
-i) încapă, înghesuiă ce mai... O anumită patologie a eroticului se extinde forțând și trecând dincolo de barierele oricărei închipuiri, învârtoșarea căutării (printre altele) poziției ideale în acuplare consternând. Limitele timorării sunt sparte. Ți se sugerează să încerci! Într-o poezie, „degetarul” rima (sic!) cu „vaginalul”, pentru a eșua lamentabil și scârbos într-o altă rimă consecutivă, „mădularul”! Și se putea continua, cum se spune, până dimineața...Dacă mai avea (i) cu cine și, bineînțeles, cu ce !... Obsesiile erotice invadează și pecetluiesc
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
de peste drum, copilul simțea că se topește. Părul negru precum abanosul parcă-i luase foc, buzele i se crăpaseră ca pământu-n așteptarea ploii, iar gâtul i se uscase de tot. Își lăsă de câteva ori capul pe polița încărcată cu degetare, brățări din tablă și cămile din lemn, însă umbra se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să
IOAN ALEXANDRU DESPINA [Corola-blog/BlogPost/355995_a_357324]
-
de peste drum, copilul simțea că se topește. Părul negru precum abanosul parcă-i luase foc, buzele i se crăpaseră ca pământu-n așteptarea ploii, iar gâtul i se uscase de tot.Își lăsă de câteva ori capul pe polița încărcată cu degetare, brățări din tablă și cămile din lemn, însă umbra se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să
IOAN ALEXANDRU DESPINA [Corola-blog/BlogPost/355995_a_357324]
-
de peste drum, copilul simțea că se topește. Părul negru precum abanosul parcă-i luase foc, buzele i se crăpaseră ca pământu-n așteptarea ploii, iar gâtul i se uscase de tot. Își lăsă de câteva ori capul pe polița încărcată cu degetare, brățări din tablă și cămile din lemn, însă umbra se târâse mai departe de el, înapoia unei perechi de cercei din sârmă răsucită. Încercă s-o prindă, dar umbra se încăpățâna să rămână slobodă. Ca să nu adoarmă, Ahmed începu să
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
folosite în broderie - o pernuță pe care este fixată o placă din lemn, de 20x30 centimetri, câteva bolduri (ace) speciale pentru prinderea și menținerea broderiei pe pernuță, foarfece, o riglă pentru măsurarea distanțelor, un ac subțire de cusut și un degetar. Când te gândești la simplitatea uneltelor și la minunile care se pot face cu ele, grație imaginației și măiestriei acestor femei nu poți decât să te înclini în fața mâinilor lor de aur! Broderiile sunt proiectate pentru a crea lumină și
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
întorc pe urma pașilor mei Calc pe talpa nisipului mișcător Valurile înspumate șterg din memorie... un nou început Atins În vârfurile degetelor Între mare și cer cu ochii distanța unui deget Acolo e infinitul fără sfârșit Zăresc Orizontul cât un degetar Îî dau un deget Infintului Totuși Îmi tăinuie Imaginația Îl ascunde după un deget Nu se vede dar... Se deschide O poartă a destinului Întâlnindu-se cu multe căutări În privire talpa piciorului îmi rămâne Mărturie Pentru scurte aduceri aminte
DIN MEMORIE... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371037_a_372366]
-
Trofeul “Muza”, doamnei Ligya Diaconescu. Domnul Al.Florin Țene a recitat poezia, creație proprie, “Glorie limbii române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
prin diferite locuri. Numai că, moșul era ceva mai viclean decât ne imaginăm. Spuse așaa, cam într-o doară: - Bă, l-am văzut! Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
prin diferite locuri.Numai că, moșul era ceva mai viclean decât ne imaginăm. Spuse așaa, cam într-o doară:- Bă, l-am văzut!Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
melomanii națiunii române cel care avea să fie ctitorul unui ansamblu muzical de voci înnobilate pentru soarele sufletesc al corului mirabil: Marin Constantin. Lui și operelor muzicale corale ce-au prins zbor, culoare și văzduh vocal sub bagheta ca un degetar miraculos al mâinii de aur unite cu inima, lumea muzicală românească, deslușind magii artistice, le-a închinat un șir de evenimente omagiale extinse pe durata întregului an 2015 - este vorba despre un șir, dacă le așezăm în uniformitate cu zilele
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
Publicat în: Ediția nr. 950 din 07 august 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
ȚENE - GLORIE LIMBII ROMÂNE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360002_a_361331]
-
nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un figure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342378_a_343707]
-
prin diferite locuri. Numai că, moșul era ceva mai viclean decât ne imaginăm. Spuse așaa, cam într-o doară: - Bă, l-am văzut! Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
Tîrgu Mureș, după 1989. Vineri 25 martie 2016, la Centrul Cultural Mihai Eminescu vă așteptăm la un recital Alexandru Andrieș alături de Ioana Maria Mântulescu și Sorin Romanescu. Intrarea este liberă. Ca de obicei vom avea ceai, prăjituri, poate și un degetar de vișinată. Cu siguranță însă vom avea un concert de zile mari. Evenimentul va avea loc în cadrul seriei Concertele Orașului inițiată de Primăria Tîrgu Mureș.
ALEXANDRU ANDRIEȘ CONCERTEAZĂ LA TÎRGU MUREȘ [Corola-blog/BlogPost/100103_a_101395]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1598 din 17 mai 2015 Toate Articolele Autorului Al Florin ȚENE GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343364_a_344693]
-
ROMÂNIA PERDANTĂNe-au spus de la început că ne dau voiesă ne păstrăm pipetele și degetarele,dar mai puțin gazul metan, furnalele, vapoarele.Ne-au spus de la început că ne dau voiesă ne păstrăm obiceiul statului pe vine,dar fără pământuri și uzine.Ne-au spus de la început că putemsă continuăm un rost sub soare,dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374367_a_375696]
-
ȘI FRUMOASE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2356 din 13 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Încrezute și frumoase, printre ronduri risipite, trei gerbera arătoase, s-au pornit pe turuite: - Ia te uită, ce lalele ! Doar boboci cât degetarul. N-au găsit nimic în ele, viespile căutând nectarul. Panseluțele-s prea mici, ce să mai vorbim, surată ? Poate doar niște pitici le-ar dori pentru o fată. - Nici narcisele nu-mi plac, Prea aruncă-n jur miroznă ! Zise una
ÎNCREZUTE ŞI FRUMOASE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374467_a_375796]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > RĂZVAN DUCAN - POEME (1) Autor: Răzvan Ducan Publicat în: Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului ROMÂNIA PERDANTĂ Ne-au spus de la început că ne dau voie să ne păstrăm pipetele și degetarele, dar mai puțin gazul metan, furnalele, vapoarele. Ne-au spus de la început că ne dau voie să ne păstrăm obiceiul statului pe vine, dar fără pământuri și uzine. Ne-au spus de la început că putem să continuăm un rost sub
POEME (1) de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374052_a_375381]