595 matches
-
lumii ficționale în narațiunea la persoana întîi și în narațiunea la persoana a treia. Acest lucru poate fi ilustrat prin enunțul care deja a fost folosit ca exemplu de Karl Bühler și citat din nou de Hamburger în vederea demonstrării particularităților deictice ale structurii ficțiunii. Bühler a folosit exemplul eroului unui roman despre care se spune că ar fi în Roma. După comunicarea acestei informații despre localizarea personajului, naratorul ar putea continua cu termeni precum "acolo" și "aici" pentru a se referi
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este contrazisă atunci cînd aceasta folosește exemplul citat pentru a demonstra că ""acolo" nu este decît "aici" în referirea la figura fictivă, fictivul Eu-Origo [orientarea spațio-temporală] al persoanei din roman. Acest lucru devine vizibil imediat, atunci cînd combinăm un adverb deictic temporal cu termenul "acolo": "Astăzi s-a plimbat agale toată ziua" este la fel de acceptabil ca "Astăzi s-a plimbat pe aici [...]""221. "Acolo", un adverb deictic care indică distanța, pare incompatibil cu termenul "astăzi", un adverb deictic ce indică apropierea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
al persoanei din roman. Acest lucru devine vizibil imediat, atunci cînd combinăm un adverb deictic temporal cu termenul "acolo": "Astăzi s-a plimbat agale toată ziua" este la fel de acceptabil ca "Astăzi s-a plimbat pe aici [...]""221. "Acolo", un adverb deictic care indică distanța, pare incompatibil cu termenul "astăzi", un adverb deictic ce indică apropierea în contextul unei narațiuni la persoana a treia. Acestea sînt, totuși, compatibile, în contextul unei narațiuni la persoana întîi: "Astăzi m-am plimbat agale toată ziua
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
combinăm un adverb deictic temporal cu termenul "acolo": "Astăzi s-a plimbat agale toată ziua" este la fel de acceptabil ca "Astăzi s-a plimbat pe aici [...]""221. "Acolo", un adverb deictic care indică distanța, pare incompatibil cu termenul "astăzi", un adverb deictic ce indică apropierea în contextul unei narațiuni la persoana a treia. Acestea sînt, totuși, compatibile, în contextul unei narațiuni la persoana întîi: "Astăzi m-am plimbat agale toată ziua". Un motiv al acestui lucru este corporalitatea naratorului la persoana întîi
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
sa fizică la locul întîmplării la care se referă afirmația. Prezența sa corporală determină într-un mod atît de accentuat orientarea spațio-temporală, încît un sistem de orientare independent, autonom se stabilește în jurul acestui "eu" întrupat și este posibil să combinăm deicticele de distanță și de apropiere în cadrul acestui sistem de orientare. Din cauza acestei lipse a corporalității, un narator la persoana a treia nu poate stabili fără dificultate un sistem de orientare care să funcționeze într-un mod la fel de autonom. Acesta trebuie
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de la o propoziție la alta centrul de orientare dislocat și schimbat pentru a se plia pe cadrul de referință spațio-temporal al personajului unui roman sau dacă trebuie să rămînă la distanța temporală și spațială nedefinită sugerată de procesul narativ auctorial. Deicticele narative funcționează diferit în relație cu situația narativă personală. Această diferență va fi discutată în relație cu opoziția narator-reflector222. 4.6. "Întruparea" naratorului și motivația actului narativ Contrastul dintre un narator întrupat și un narator lipsit de o asemenea determinare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
neevidente, zone de nedeterminare existențial semnificative Distanța narativă este marcată, preteritul epic are sens de trecut Prezentarea acțiunii in actu, preteritul epic își pierde înțelesul de trecut, în engleză impresia de in actu este accentuată de forma progresivă a verbului Deicticele: atunci acolo Deicticele: acum aici Centrul de orientare la personajul-narator, se poate transfera el însuși temporar în scena prezentată Centrul de orientare la personajul-reflector, accentuarea deicticelor aici/acum prin articole familiarizante, pronume fără referință etc. Perspectivă externă și perspectivă internă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nedeterminare existențial semnificative Distanța narativă este marcată, preteritul epic are sens de trecut Prezentarea acțiunii in actu, preteritul epic își pierde înțelesul de trecut, în engleză impresia de in actu este accentuată de forma progresivă a verbului Deicticele: atunci acolo Deicticele: acum aici Centrul de orientare la personajul-narator, se poate transfera el însuși temporar în scena prezentată Centrul de orientare la personajul-reflector, accentuarea deicticelor aici/acum prin articole familiarizante, pronume fără referință etc. Perspectivă externă și perspectivă internă, tendință către aperspectivism
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
trecut, în engleză impresia de in actu este accentuată de forma progresivă a verbului Deicticele: atunci acolo Deicticele: acum aici Centrul de orientare la personajul-narator, se poate transfera el însuși temporar în scena prezentată Centrul de orientare la personajul-reflector, accentuarea deicticelor aici/acum prin articole familiarizante, pronume fără referință etc. Perspectivă externă și perspectivă internă, tendință către aperspectivism Perspectivă internă, tendință către perspectivism Opoziția dintre referința la persoana a treia și cea la persoana întîi este marcată Alternarea referinței la persoana
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la un timp în care copiii din familia Sheridan erau tineri și natura rezumativă a impresiilor lor evocate mai tîrziu de explorarea acestui cartier sărăcăcios subliniază situația narativă auctorială a acestui pasaj. Această impresie este accentuată de perspectiva externă a deicticelor apoi/acolo. Toate acestea sînt parte a poziției narative caracteristice personajului-narator. Totuși, maniera subiectivă a comentariului despre obiecțiile Laurei este incompatibilă cu poziția naratorului auctorial. "Acesta ar fi fost un lucru extravagant" nu este doar un ecou verbal al opiniei
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Personajul în discuție nu are nume, deoarece el nu face parte din lumea ficțională a povestirii. Acest personaj-reflector anonim trăiește respectivele deliberări ca pe o întîmplare în care sînt reflectate experiențele și observațiile anterioare ale membrilor individuali ai familiei Sheridan. Deicticele aici/acum și perspectiva internă predomină într-o așa măsură, încît pasajul poate fi citit ca parte a unui monolog interior (chiar al personajului-reflector) referitor la problemele care le preocupă pe Laura și pe Jose. În acest pasaj personajul-reflector își
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
spate, se întoarse și se mișcă stînjenit de pe un picior pe altul cîteva secunde. Iar apoi se întîmplă că, la cincisprezece sau douăzeci de pași distanță de ea, îngenunche, se așeză tăcut în genunchi 427. Harweg are dificultăți cu adverbul deictic "acolo în spate" (dort hinten)428. În primul citat acesta indică în mod clar punctul de vedere al lui Spinell. Propoziția care începe cu "Ușa de acolo din spate" este în stilul indirect liber, reflectînd percepțiile lui Spinell. Recurența construcției
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în spate" (dort hinten)428. În primul citat acesta indică în mod clar punctul de vedere al lui Spinell. Propoziția care începe cu "Ușa de acolo din spate" este în stilul indirect liber, reflectînd percepțiile lui Spinell. Recurența construcției adverbiale deictice "acolo în spate", după ce Spinell s-a mutat de la pian ("aici") la ușă ("acolo, în spate"), atrage atenția cititorului. Potrivit lingvisticii textuale, această a doua folosire a construcției adverbiale deictice este, într-adevăr, inconsistentă. Dintr-un punct de vedere literar
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
stilul indirect liber, reflectînd percepțiile lui Spinell. Recurența construcției adverbiale deictice "acolo în spate", după ce Spinell s-a mutat de la pian ("aici") la ușă ("acolo, în spate"), atrage atenția cititorului. Potrivit lingvisticii textuale, această a doua folosire a construcției adverbiale deictice este, într-adevăr, inconsistentă. Dintr-un punct de vedere literar, inconsistența are o funcție precisă: este menită să producă un fel de distrugere a orientării spațiale a cititorului. Prin această tehnică, autorul probabil că indică o corespondență tematică între apariția
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
rezumate astfel: 1. retragerea graduală a persoanei naratorului auctorial și includerea invizibilității sale (aparente) în procesul narativ; 2. apariția graduală a personajului-reflector (sau reflectorizarea unui personaj-narator auctorial) și, în consecință, o schimbare în sistemul de orientare al cititorului și în deicticele spațio-temporale din realitatea reprezentată; 3. înlocuirea relatării gîndurilor de către stilul indirect liber ca tehnică de redare a dialogului și a gîndurilor caracteristică tranziției de la situația narativă auctorială la cea personală. Prima dintre aceste trei tendințe generale este, de obicei, o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dacă ar fi posedat ascuțimea și talentul său de a se exprima 463. Aici punctul de vedere al personajului reflectorizat este mai puternic personal, în timp ce în primul caz mai puternic auctorial. Reflectorizarea naratorului implică de asemenea o schimbare la nivelul deicticelor spațio-temporale. Exemplul de înlocuire spațio-temporală discutat anterior 464 "Acolo/aici el a s-a tîrît pe lîngă forum toată ziua" poate fi, de asemenea, explicat cu ajutorul conceptului de reflectorizare. "Aici el s-a tîrît" exprimă orientarea spațială a naratorului reflectorizat
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
toată ziua" poate fi, de asemenea, explicat cu ajutorul conceptului de reflectorizare. "Aici el s-a tîrît" exprimă orientarea spațială a naratorului reflectorizat, "Acolo el s-a tîrît" o exprimă pe aceea a unui narator auctorial fără îngrădiri. În decursul reflectorizării, deicticele de depărtare (acolo/atunci), caracteristice situației narative auctoriale, sînt înlocuite temporar de deicticele de apropiere (aici/acum), caracteristice situației narative personale. Nu fiecare "acum" și "astăzi" de factură auctorială, care se referă la timpul prezent al acțiunii, indică reflectorizarea. Prin
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
s-a tîrît" exprimă orientarea spațială a naratorului reflectorizat, "Acolo el s-a tîrît" o exprimă pe aceea a unui narator auctorial fără îngrădiri. În decursul reflectorizării, deicticele de depărtare (acolo/atunci), caracteristice situației narative auctoriale, sînt înlocuite temporar de deicticele de apropiere (aici/acum), caracteristice situației narative personale. Nu fiecare "acum" și "astăzi" de factură auctorială, care se referă la timpul prezent al acțiunii, indică reflectorizarea. Prin urmare, "și astăzi din nou" (auch heute wieder) de la începutul operei Effi Briest
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
soarele strălucea fierbinte, toată lumea prefera partea casei care dădea înspre grădină, mai ales stăpîna casei și fiica sa, care și astăzi stăteau pe aleea acoperită cu dale, care era cu totul umbrită 465. Frecvența și consecvența folosirii auctoriale a adverbelor deictice, care, de fapt, sînt potrivite pentru orientarea spațio-temporală a personajului ficțional, pot, pe de altă parte, să aducă o anumită reflectorizare a personajului-narator. O tendință distinctă spre reflectorizare a deicticelor spațiale se poate distinge la începutul narațiunii lui Georg Büchner
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
totul umbrită 465. Frecvența și consecvența folosirii auctoriale a adverbelor deictice, care, de fapt, sînt potrivite pentru orientarea spațio-temporală a personajului ficțional, pot, pe de altă parte, să aducă o anumită reflectorizare a personajului-narator. O tendință distinctă spre reflectorizare a deicticelor spațiale se poate distinge la începutul narațiunii lui Georg Büchner, Lenz, în ciuda naratorului auctorial: Pe data de 20 ianuarie Lenz a traversat munții. Vîrfurile și pantele abrupte acoperite de zăpadă, în josul pietrelor gri ale văilor, al poienilor, al stîncilor și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Ramurile pinilor coborau grele în aerul umed. Pe cer treceau nouri cenușii, însă foarte denși iar apoi se ridică aburul ceții în sus [...]466. Așa cum Anderegg a arătat deja în interpretarea pe care a făcut-o acestui pasaj, atît adverbele deictice, cît și alegerea cuvintelor și a metaforelor din text trimit la experiența personajului principal: Tot ceea ce se întîmplă se referă la Lenz și îl afectează pe acesta"467. Anderegg atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că preluarea orientării spațiale a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cea personală, 277 de la situația narativă la persoana întîi la cea personală, 307-308 controlul simpatiei, 202-203, 215 corporalitate, v. narator credibilitate (reliability), v. narator credibilitate, v. narator creștere confesivă, 157-158 critică lingvistică, 22 cuprins, v. rezumat defamiliarizare, v. insolitare deixis, deictice, 149-150, 255, 157-158, 273, 277, 293-295 reflectorizare a deicticelor spațiale, 294 depersonalizarea personalizarea procesului narativ, 340, 342 deviație, teoria deviației, 31-31, 62, 108-109, 120, 128, 183, 270 dialog, proporție, 116-117, 279 narațiune dialogată, 310 scenă dramatizată, 88, 113, 116, didactica
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la cea personală, 307-308 controlul simpatiei, 202-203, 215 corporalitate, v. narator credibilitate (reliability), v. narator credibilitate, v. narator creștere confesivă, 157-158 critică lingvistică, 22 cuprins, v. rezumat defamiliarizare, v. insolitare deixis, deictice, 149-150, 255, 157-158, 273, 277, 293-295 reflectorizare a deicticelor spațiale, 294 depersonalizarea personalizarea procesului narativ, 340, 342 deviație, teoria deviației, 31-31, 62, 108-109, 120, 128, 183, 270 dialog, proporție, 116-117, 279 narațiune dialogată, 310 scenă dramatizată, 88, 113, 116, didactica literaturii, 58 diegesis, v. mimesis diferența dintre narațiunea la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
volumul Casa de fum (1982), discursul poetic se eliberează vizibil de modelul și obsesia lui Nichita Stănescu și surprinde printr-un fel de (auto)referențialitate la actul spunerii, al vederii, al gestului (care coincide cu poemul însuși): frecvența prezentului, a deicticelor, a modului declarativ etc. Poeta își găsește acum o voce proprie, egală cu sine, un echilibru în dezechilibru (acea tendință către clasicism a scriitorului român), îmbrățișând ideea unei jertfe creatoare („mielul” este când ea, când iubitul). În Oglinda femeii (1986
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
complex numit „univers de discurs” selectează și combină semnele lingvistice și nonlingvistice (Rovența-Frumușani, 1995, p. 18). În privința adjectivului, remarcăm predominarea acelor fără grad de comparație sau, În tot cazul, predominarea gradului pozitiv: În comparație cu limbajul cotidian, considerat indicial prin excelență (prezența deicticelor, a ostensiunii, a implicitului situațional etc., Bühler, definind limba naturală ca spațiu al „arătării” „monstrare”, discursul științific utilizează o bogată componentă iconică (cu o scară foarte nuanțată a simularității) și simbolică (Rovența-Frumușani, 1995, p. 71). Dacă extragem adjectivele din acest
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]