77 matches
-
comunistă nu ca pe un sfârșit de lume sau ca pe o stigmatizare definitivă a „lașității românești”, a incapacității noastre de revoltă, ci ca pe una dintre acele dictaturi nefaste, fără sfârșit, din medievalitatea noastră, brutală - cum a fost stalinismul dejist! - sau perversă, otrăvită cu false idealuri și vicleană - cum a fost ceaușismul! (De curând, invitat fiind la cenaclul dlui Manolescu, Prometheus, am Încercat, din câteva trăsături, să fac aceeași, nu „relativizare” a dictaturii din care tocmai ieșisem - și contra căreia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în literatură (aceștia din urmă, mai numeroși) din generațiile profesional active în perioada interbelică au suferit și ei rigorile comunizării, uneori plătind pentru reale angajamente politice "burghezo-moșierești" sau chiar de extremă dreaptă, alteori fiind victimele "colaterale" ale stalinismului românesc, "dezghețul" dejist le-a permis multora să revină la catedre universitare, în institute de cercetări, la edituri și periodice. Ca și scriitorii (uneori, cercetătorii literaturii erau ei înșiși scriitori: G. Călinescu e cazul emblematic), profesorii universitari și cercetătorii "reabilitați" într-un fel
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
l-am regăsit și aici, a continuat. S. A.: Să introducem niște elemente de sociologie și de istorie socială. Falsul model al "obsedantului deceniu" a fost inventat de ceaușism o spunem pentru generațiile mai tinere pentru a lua distanță de stalinismul dejist. Printr-un contrast controlat și mincinos, ceaușismul trebuia să apară drept un tărâm al făgăduinței. Ceea ce m-a frapat pe mine la lectura romanelor "obsedantului deceniu" a fost vizibila și rudimentara cenzură/autocenzură care făcea ca societatea evocată în roman
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
regimului culminează cu desovietizarea culturii și cu eliberarea deținuților politici (1962-1964). Cu toate acestea, deși în 1965 Dej era în conflict cu Moscova în privința autonomiei, structurile interne peste care domnea nu se deosebeau în chip esențial de cele sovietice; reformismul dejist era extrem de limitat. După moartea lui Gh. Gheorghiu-Dej (destul de suspectă fiind agravarea bolii de care suferea într-un timp foarte scurt) „succesiunea fusese asigurată de grupul Maurer, Ceaușescu, Bodnăraș, Stoica și Apostol, continuatorii liniei naționale promovate de Dej. Perioada 1965-1968
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
volum - a făcut oarecare vâlvă în epocă prin caracterul scandalos al practicilor pe care le dezvăluia, fiind considerată un demers îndrăzneț, deși se poate opina că, în parte, era și un demers apreciat de oficialități, deoarece limita „dezvăluirile” la perioada dejistă. Cu vremea, tenta puternic protocronistă a publicației se estompează, obsesia temelor istorice, național-patriotice, cedează locul unei „linii” ceva mai echilibrate și mai adecvate unui periodic literar-artistic pentru tineret. Cu toate acestea, în ultimii ani înainte de decembrie 1989, suplimentul „Scânteii tineretului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
măreției trecutului nostru" și sub imboldul unor strategii ideologice, inclusiv interbelice, sau de conivență conjuncturală, străine criteriilor axiologice. Balonul obez va fi explodat oricum, mai devreme sau mai târziu ... Desacralizarea unor autorități morale, a unor directori de conștiință din perioada dejistă și ceaușistă a literaturii române, ocupația de bază a acestei cărți, nu este patentul profesorului Negrici, dar atunci când o face, o face cu talent, incisiv, mordant, dar nicicând apodictic, făcând din Iorga un "poligraf neobosit cu reușite geniale și cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și nici nu este necesar acest lucru, după cum nu poate fi nici convertită formal prin cosmetizări directe pentru că ea este, într-un anume fel, o fatalitate arhitecturală a ultimilor cincizeci de ani, născută din impostură politică, o expresie a stalinismului dejist așa cum Casa Poporului este expresia maoismului ceaușist, dar prezența ei poate fi mult mai simplu atenuată prin reconstrucția imensului spațiu verde care o precede. Iar în centrul optic, moral și simbolic al acestuia se găsește reperul sculptural, prezența monumentală unică
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
profitabil să închei contracte - pe termen nedefinit. E drept că nici nu-mi băteam capul! Parcă a fost ieri, mă îndreptam, pe frunze veștede cu sfârâit molcom călcând, spre școala generală unde sălășluiește centrul de votare, familiar mie, o dată ce, la dejiste alegeri, depuneam în urna de acolo votul meu patriotic, laolaltă cu 99 % dintre conaționali, iar mai pe urmă, în ceaușistă epocă, de 99,99 %, da-uri civice. Apoi, nu-mi a-mintesc, însă este probabil să fi votat și la acele
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
Se încheie astfel o veche prietenie Ťcordialăť." Pe când, citind cu emoție Ultimul cuvânt al lui Mircea Vulcănescu constată: ,Generația noastră se resimte de absența unor caractere de calitatea și înălțimea morală a acestor oameni care s-au stins în pușcăriile dejiste." O lectură despre Ivan cel Groaznic îi trezește vechi sechele antirusești. în compensație, ascultă două simfonii de Ceaikovski. De altminteri, aproape fiecare seară - deseori marcată de dureri de cap și alte suferinți ale vârstei - se termină cu audiții muzicale. Cititor
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
teren. Printr-o frază "pe linie", se introduc, cu o naivitate bine jucată, autori "reacționari" și teme interzise în obsedantul deceniu. Eseistica de maturitate a lui Alexandru Paleologu se înscrie, nolens-volens, în orizontul strâmt de așteptare oficială de la finele epocii dejiste. Concesiile făcute, formale, fiind minate de spiritul deodată prea serios, suspect de serios, al sclipitorului eseist.
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
sporirea autonomiei estetice, dar și forma cea mai la îndemână de exprimare a protestului față de puterea opresivă. ,,Întoarcerea mitului" nu înseamnă așadar doar o ,,întoarcere a refulatului" - cum arată pe urmele lui G. Durand, Corin Braga- a ceea ce, în deceniul dejist, supraeul social politic respinsese, ci ea este mai degrabă ,,o întoarcere la mit", adică la o modalitate prin care se pot pune în discuție spații tabuizate ale regimului politic totalitar. Această formulă esopică bazată pe operația de selectare a unor
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
analizată și de Marcel Detienne care consideră mitul ,,une parole de subversion, une voix de révolte et un discours de sédition". În pofida unei serii de complicități și a unei prudențe excesive care se reflectă în plasarea acțiunii romanelor în perioada dejistă, în folosirea unor tehnici variate de ambiguizare, în sublinierea ideii că Revoluția a fost bună, dar punerea ei în practică a fost greșită sau în vehicularea teoriei celor două vârste ale comunismului(bună și rea), D. R. Popescu scanează realitatea
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
mulțumit să demoleze mitul Ceaușescu și asta numai după ce a căpătat protecție din partea Statelor Unite, Vladimir Tismăneanu a fost unul dintre demolatorii competenți ai regimului comunist din România în întregul său. Tismăneanu a evaluat cu aceeași lipsă de iluzii și regimul dejist și ceaușist, descriind mecanismele luptei pentru putere în PCR cu o viziune de ansamblu pe care foarte puțini au avut-o. Acest politolog, acuzat azi de infiltrare, a desființat printre primii așa-zisa atitudine patriotică a regimului Dej de după moartea
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
basarabeni, în România postrevoluționară? - "Basarabia", așa cum se știe, a fost pusă la index în România înainte de '89. Imediat după semnarea armistițiului, în august 1944, basarabenii erau vânați prin toată țara pentru a fi predați autorităților sovietice, apoi, în lungile decenii dejiste și ceaușiste, ei au căutat să-și ascundă originea pentru a evita marginalizarea. Există numeroase personalități, născute în regiunile pierdute după război, care și-au făcut un nume în cultura română - dovadă că provincia noastră era o brazdă mănoasă... O dată cu
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
oferi, în perioada "dezghețului ideologic", șansa să se reunească, la revista orădeană Familia - rampa lor de relansare în publicistică și în literatură. Îți apropiați ai grupării - unii, chiar semnatari ai manifestului din 1943, către E. Lovinescu - au trecut prin închisorile dejiste și au suportat, timp de mai bine de un deceniu, lipsuri materiale și umilințe cumplite. În istoria sibiană, numele lui Victor Iancu, Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș sau Deliu Petroiu sunt, deja, pe jumătate uitate. În vreme ce istoricul și traducătorul Ion Stoica
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
tagma scriitoricească". Sau, dimpotrivă, cu un puternic accent contrastant: "Citesc cu emoție ŤUltimul cuvîntť de Mircea Vulcănescu. Generația noastră se resimte de absența unor caractere de calitatea și înălțimea morală a acestor oameni care s-au stins în pușcăriile politice dejiste". Regretabil, prezentul nu e mai puțin întunecat, învederînd o continuitate subterană a anomaliilor, o stagnare, un blocaj care contravine flagrant așteptărilor celor ce-au crezut (cu naivitate, însă, am putea zice, cu o naivitate salutară!) a inaugura o "viață nouă
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
azi. Muzeul Simu, pus la pămînt � nici azi nu e nimic în loc, la fel Muzeul Kalinderu. Ce facem acum? Ne falsificăm trecutul cu buldozerul în numele democrației? Monumentul comunist din Parcul Carol nu mai e un loc de pelerinaj al generației dejiste. Criptele fostului mausoleu au fost golite de conținutul lor, cum se știe. A rămas monumentul, unul dintre puținele impunătoare din zestrea Bucureștiului. O fi el făcut la comanda comuniștilor, dar, dacă a ieșit bine și dacă, mai ales, el a
Catedrala plimbării neamului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12919_a_14244]
-
Paul Niculescu-Mizil (acesta fără a-și pierde statutul de privilegiat al ”clasei politice” comunista, dar mai ales, Virgil Trofin și Ion Iliescu. Ce urmăresc noii baroni Se poate considera că Nicolae Ceaușescu a lovit atât în cadrele legate de moștenirea dejistă, de anii ”luptei de clasă”, dar și în cei ridicați în funcții la începutul anilor 70. Pe poziții relativ fixe au rămas (crescând în anii 70) personaje precum Manea Mănescu, Ion Dincă (renumit prin ferocitatea cu care aplica ”legalitatea socialistă
Nicolae Ceaușescu s-a luptat cu baronii. Traian Băsescu doar a modernizat o temă veche by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/29826_a_31151]
-
Manolescu, într-un răspuns la provocarea Sandei Cordoș: preferă înlocuirea termenului de proletcultism cu acela de realism socialist, mai cuprinzător pentru întregul fenomen politic răsfrânt asupra culturii și, pe deasupra, a fost conceptul oficial al stalinismului și, la noi, al perioadei dejiste (articolul lui N. Manolescu, publicat inițial în "România literară" din 1 august 2001, este reluat în volumul Inutile silogisme de morală practică, Ed. Albatros, 2003). Sanda Cordoș propune termenul de jdanovism numai pentru ceea ce suntem tentați să numim proletcultism, adică
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
1944, cu tot complexul de simboluri pe care poetul îl folosea atunci. Mărul nu putea rodi așa pe atunci" (ibidem, p. 296). Afirmația din final instrumentează rizibil opoziția dintre socialism și epoca anterioară, incluzând aluzia la altoiul lui Miciurin. Comunismul dejist e considerat superior oricărui trecut! Ca și A. Toma sau M. Beniuc, Nicolae Dragoș crede în poetul sufletului colectiv conectat la cerințele partidului: "Poetul este chemat și este dator să fie prezent cu versul la sărbătorile patriei sale, ale poporului
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
Băieșu. Dostoievskianismul sec al personajelor amîndurora, izolate în vidul existenței totalitare, le plasează la nivelul celor mai percutante figuri epice din întreaga literatură română scrisă sub comunism. Perioada istorică în care sînt "instalate" povestirile din Rebarbor prezintă toate caracteristicile stalinismului dejist și pe cele ale intrării în ceaușism: robotizare socială, teroare politică, infrastructura economică distrusă, servicii publice inexistente sau defectuoase, aneantizare psihică a individului. Îndoctrinat de propaganda comunismului proletar, dresat ideologic să-și execute în liniște "programul de supraviețuire", exponentul "noii
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
moral, ci spre a explica niște circumstanțe ale anilor ’50. Care fac mai dificilă, în opinia mea, o judecată netă asupra comportamentului lui Călinescu, mai ales pronunțată a posteriori. În 1963-1965, în schimb, regimul se află în plin „mic dezgheț dejist”. O liberalizare care, pe lângă actul important al eliberării deținuților politici (1964), se manifestă și în literatură: sunt „recuperați” scriitori considerați până de curând indezirabili, reapar în presa literară o bună parte dintre cei trecuți prin pușcării și, mai ales, debutează
Călinescu dezolat și dezolant by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3071_a_4396]
-
operei lui Radu Cosașu. În Mătușile din Tel Aviv - un volum, repet, aproape ignorat la apariție, din păcate - ni se dezvăluie pur și simplu unul dintre marile mistere ale vieții scriitorului. Un mister după care au alergat serviciile de cadre dejiste și Securitatea ceaușistă, un secret pe care au încercat să i-l smulgă, probabil, și prietenii. Și anume, de ce Radu Cosașu a refuzat să plece în Israel, deși întreaga sa familie (mamă, mătuși, soră etc.) se afla deja acolo. Întrebarea
Inconturnabilul Cosașu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5987_a_7312]
-
buclă preliminară pentru a feri recentul roman al lui Iulian Ciocan - Înainte să moară Brejnev - de o eventuală lectură prea politic-empatică. De o ipotetică retroversiune grăbită - exagerez, desigur - care l-ar putea preschimba într-o autohtonă, inconștientă, priveghere ceaușistă sau dejistă. Cu atât mai mult cu cât în corpul cărții, în povestea ei secționată nuvelistic, Brejnev însuși e prezent parcă doar - iertați-mi discretul cinism - ca să moară. El nu este propriu vorbind un personaj, ci o atmosferă, un mod de existență
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
Cum se face că lui Adrian Păunescu nu-i amendează absolut deloc prestația propagandistică!? Asta nu ar fi însă nimic dacă scriitorul nu ar deveni profund antipatic insistând asupra liberalilor ani de până la Tezele din iulie prin opoziție cu stalinismul dejist. Ceaușescu nu era "adevăratul tiran" ("paranoia" dictatorului e amânată, de fiecare dată, ca "o altă poveste"), iar Der Spiegel scrisese că România nu avea atunci "decât" 800 de deținuți politic, ca și cum unul singur nu ar fi fost de-ajuns: "Au fost
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]