48 matches
-
normal, dar sunt mult mai degajată cumva. Tocmai felul lui de a fi, foarte lejer, să o luăm încet, m-a dus mai departe decât m-ar fi dus un chin sau o muncă îndârjită. Nu spun că m-am delăsat, nici vorbă de așa ceva. Dar mi-am dat seama că trebuie să ai mereu o distanță, mică, dar să o ai tot timpul. Având acest control, e bine. Cu domnul Ilie Gheorghe cum este colaborarea? Foarte bună, e un partener
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
fundamentale plămădesc gânduri care sunt ale tale, în timp ce <<cărțile despre cărți>>, atunci când nu te trimit la sursele de bază, te fac steril, oferindu-ți gânduri străine, formulate de-a gata. Și-atunci, te lași pe tânjeală, iar această delăsate constituie fundamentul psihologic al așa numiților oameni culți ai neamurilor noastre. <<Acum am aflat>>, ne spun aceștia. Pot să afle, într-adevăr, dar sufletul le rămâne la fel de sărac. Cât de frumos spune Goethe: Există cărți din care afli despre toate
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
care străbate un singur fir cusător, un erou fără rol, un privitor omniprezent înseamnă legătura. Luați ultimele romane ale lui Mirabeau, toate romanele de război, Benda, Barbusse, Léon Werth... Romanul devine o oglindă în fațete, în parcele. Aiurea e aproape delăsat”. Poziția cea mai fermă este exprimată în 1925 („Romanul“, în Cuvîntul liber, seria II, anul II, nr. 8, 21 februarie 1925). Autorul - care a asimilat „experiența” dadaistă, urmuziană și suprarealistă - citează exemplul „celui mai scurt roman” (Literatura de Léon Pierre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
avem. Politica reproduce scrisoarea unor cititori indignați de insulta gravă adusă de un lider PAC, la televizor, românilor, pe care i-a numit, Într-o clipă de destindere, popor tembel. De fapt tembel Înseamnă indiferență, delăsare, și noi n-am delăsat niciodată, nepăsare, teluric sau televizor. Nu neapărat viteaz, că nici nu-i cazul, dar ospitalier sîntem. În pagina 4, Eugen Barbu nu ține cont de faptul c-a murit de vreo șase luni, și-i beștelește pe americani. „Uite că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
generator de încredere, în cadrul căruia persoanele din anturajul nostru se vor simți în largul lor. Multe persoane cred, în mod greșit, că dacă își arată admirația față de cei apropiați - copii, prieteni, colegi de serviciu, soți sau soții - aceștia se vor delăsa și vor începe să se culce pe lauri. Așa încât încearcă să-i 'încurajeze" prin replici de genul "E Ioc întotdeauna de mai bine". Sau ce am putea spune despre cazul acelui student care, după ce a muncit din greu ani de-
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mână, suferi nevoile unei astfel de vieți mai bine de un an, și în cele din urmă ajunse în București ca scriitor de piese la Pascali, trăind cu fratele acestuia într-o mansardă întunecoasă și fără paturi. Ceva mai târziu, delăsat de toți, fu aflat de Caragiali, autorul comediilor cunoscute, într-un grajdiu, în esle.”(în această perioadă scurtă de angajat al lui Mihail Pascaly, Eminescu a tradus în românește „Arta reprezentării dramatice” de Roetscher, un tratat imens scris în limba
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
societate", după spusele lui Marc Bloch model de adevărat istoric căpcăun, mereu în căutare de carne de om); istoria politică, pe cale de înnoire; istoria religioasă; istoria culturală; istoria mentalităților... în sfîrșit aceste domenii prea mult lăsate în voia lor sau delăsate într-o izolare sau o indiferență păguboasă atît pentru istorie, care nu este nimic dacă nu este totul, cît și pentru chiar aceste sectoare ale activității umane: tehnicile și științele, artele, cultura corpului. Tot acest mare cîmp al istoriei apare
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Polirom, Iași, 2011; Bauman, Zygmunt, Culture as Praxis, SAGE Publications, London, Thousand Oaks, New Delhi, 2000; Bauby, Pierre, La construction originale d'un intérêt général européen, în volumul Le bien commun comme reponse politique à la mondialisation, coordonat de Olivier Delas și Christian Deblock, éditions Bruylant, Bruxelles, 2003; Berman, Karen, Knight, Joe, Inteligența financiară, Editura Curtea Veche, 2011; Blau D. Francine, Ehrenberg G. Ronald (editori), Gender and Family Issues în the Workplace, Russell Sage Foundation, New York, 2000; Betz, Albrecht, Exil et
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Humanitas, București, 1999; Ladmiral, J. R.; Lipianski, E. M., La communication interculturelle, Armand Collin, Paris,1989 Laidi, Zaki & Lamy, Pascal, L'Europe au défi de la gouvernance mondiale, în volumul Le bien commun comme reponse politique à la mondialisation, coordonat de Olivier Delas și Christian Deblock, éditions Bruylant, Bruxelles 2003; Larkin, Judy, Regester Michael, Managementul crizelor si al situațiilor de risc,Editura Comunicare.ro, 2011 Lenclud, Gerard, La perspective fonctionnaliste, pp. 61-116, în Les idees de l'anthropologie, éditions Armand Colin, Paris 1988
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
University Press, California, USA,1987; Mandy, Simon, Cultural policy. A short guide, Council of Europe Publishing, Strassbourg,2000; Mappa, Sophia, Le bien commun: une valeur universelle?, în volumul Le bien commun comme reponse politique à la mondialisation, coordonat de Olivier Delas și Christian Deblock, éditions Bruylant, Bruxelles, 2003; Martin, Judith; Nakayama, Thomas, Intercultural communication în context, Mayfield Publishing Company 1996; Maxwell, John Toti comunicăm, dar puțini stabilim și relații, Editura Amaltea, 2011 Meyer-Kalkeer, Reinhart, La cooperation culturelle, une dimension de la politique
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
55-59. 72 Ibidem, p. 53. 73 Ibidem, pp. 42-47. 74 Ibidem, pp. 60-66. 75 Ibidem, p. 15. 76 Sophia, Mappa, Le bien commun: une valeur universelle?, în volumul Le bien commun comme reponse politique à la mondialisation, coordonat de Olivier Delas și Christian Deblock, éditions Bruylant, Bruxelles, 2003, p. 565. 77 Pierre, Bauby, La construction originale d'un intérêt général européen, în volumul Le bien commun comme reponse politique à la mondialisation, coordonat de Olivier Delas și Christian Deblock, éditions Bruylant
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
la mondialisation, coordonat de Olivier Delas și Christian Deblock, éditions Bruylant, Bruxelles, 2003, p. 565. 77 Pierre, Bauby, La construction originale d'un intérêt général européen, în volumul Le bien commun comme reponse politique à la mondialisation, coordonat de Olivier Delas și Christian Deblock, éditions Bruylant, Bruxelles, 2003, p. 48. 78 Ibidem, p. 58 79 Ibidem, p. 74. 80 Zaki, Laidi, & Pascal, Lamy, L'Europe au défi de la gouvernance mondiale, în volumul Le bien commun comme reponse politique à la mondialisation
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
éditions Bruylant, Bruxelles, 2003, p. 48. 78 Ibidem, p. 58 79 Ibidem, p. 74. 80 Zaki, Laidi, & Pascal, Lamy, L'Europe au défi de la gouvernance mondiale, în volumul Le bien commun comme reponse politique à la mondialisation, coordonat de Olivier Delas și Christian Deblock, éditions Bruylant, Bruxelles 2003, p. 129. 81 Ibidem, p. 132. 82 Sursa: Managing Diversity. Attaining Competitive Advantage Through Diversity. Spencer Stuart. 83 Sursa: Tackling Multiple Discrimination Practices, Policies and Law. European Commission, 2007. 84 Sursa: Discriminarea Multiplă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
quelles șont leș caractéristiques du discours qui construisent la littérarité, car, à l'époque moderne, îl semble que la distance entre la définition de la littérature comme science et la " mythologie de la mort de celle-ci "503 s'est beaucoup réduite. Daniel Delas et Jacques Filliolet essaient de donner une définition plus développée de la littérarité à partir de trois conditions essentielles qui visent leș relations d'ordre linguistique dans le cadre du discours, comme la surdétermination, la conversion et l'expansion.504 Cependant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'expression, Hachette Éducation, Paris, 1992. COHEN, Jean, Le haut langage : Théorie de la poéticité, Flammarion, Paris, 1979. COHEN, Jean, Structure du langage poétique, Flammarion, Paris, 1991. COMBE, Dominique, Poésie et récit : une rhétorique des genres, José Corti, Paris, 1989. DELAS, Daniel, FILLIOLET, Jacques, Linguistique et poétique, Librairie Larousse, Paris, 1973. DUBOIS, Jean, Dictionnaire de linguistique, Larousse, Paris, 1973. DUCROT, Oswald, SCHAEFFER, Jean-Marie, Nouveau Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Seuil, Paris, 1999. DUFRENNE, Mikel, Esthétique et philosophie, Klincksieck, Paris, 1976
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à utiliser des méthodes, qu'elle se plie à l'exigence de rigueur qui la caractérise. " 346 Jakobson parle d'une " irruption des linguistes dans le sanctuaire poétique ". V. Român Jakobson, Questions de poétique, op. cît., p. 499. 347 Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, Librairie Larousse, Paris, 1973, p. 54. C'est nous qui soulignons. 348 V. Român Jakobson, Questions de poétique, op. cît. 349 V. Idem, p. 24 : " On peut fréquemment observer, dans l'histoire de la poésie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est nous qui soulignons. 359 Român Jakobson, " Fragments de "La nouvelle poésie russe" ", în Questions de poétique, op. cît., p. 15. 360 Român Jakobson, Essais de linguistique générale, op. cît., p. 218. C'est nous qui soulignons. V. aussi Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p. 42 : " le propre de l'art verbal est [...] de montrer du doigt să propre nécessité ". Dans la vision de Jakobson, l'écriture lyrique joue souvent sur leș réitérations, leș retours à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
elle acquiert une position dominante dans le langage poétique. Celui-ci exige de la part du linguiste un examen particulièrement méticuleux, d'autant plus que le vers pârâit appartenir aux phénomènes universaux de la culture humaine. " C'est nous qui soulignons. 364 Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p 351. 365 Idem, p. 41-42. C'est nous qui soulignons. 366 Român Jakobson, Essais de linguistique générale, op. cît., p. 239. 367 V. Paul Valéry, Țel Quel, Gallimard, Paris, 1996. 368
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Riffaterre, Sémiotique de la poésie, traduit de l'anglais par Jean-Jacques Thomas, Éditions du Seuil, Paris, 1983, p. 13. 391 Gérard Genette, Mimologiques : Voyages en Cratylie, op. cît., p. 316. 392 V. Michael Riffaterre, Sémiotique de la poésie, op. cît. 393 Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p. 53. C'est nous qui soulignons. 394 V. Român Jakobson, " Postscriptum : pour une approche linguistique ", în Questions de poétique, op. cît., p. 502 : " Quel est donc, se demande Baudelaire, l'imbécile
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
faite par Valéry : " Ainsi Valéry reprochait à Baudelaire d'avoir enterré "să servante au grand cœur" sous une "humble pelouse" pour rimer avec "jalouse", préférant ainsi "la rime à la raison". " V. Idem, p. 11. 403 Abraham Moles, apud Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p. 37. 404 Gérard Genette, Mimologiques : Voyage en Cratylie, op. cît., p. 332. C'est nous qui soulignons. 405 Ibid. C'est nous qui soulignons. 406 Michael Riffaterre, Sémiotique de la poésie, op.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'allemand par Michel-François Demet, Librairie générale française, Paris, 1999, p. 23. C'est nous qui soulignons. 415 Idem, p. 310. 416 Michel Camus, Transpoétique : la main cachée entre poésie et science, op. cît., p. 41. 417 V. Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p. 39 : " Ainsi, dès 1857, Baudelaire écrivait-il à la suite d'Edgar Poe : "La Poésie [...] n'a pas d'autre but qu'Elle-même [...]. Elle n'a pas de Vérité pour objet, elle
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
que "le dire retrouve chez le poète să virtualité [...] refaisant un moț total, neuf, étranger à la langue" et, enfin, que tout cela impliquait "la disparition du poète". " 418 V. Umberto Eco, Lector în fabula, Grasset, Paris, 1985. 419 Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p. 53. C'est nous qui soulignons. 420 Georges Mounin, Poésie et société, P.U.F., Paris, 1962, p. 53-54. 421 Jean Cohen, Le haut langage : Théorie de la poéticité, op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
comment la subjectivité est mise en discours. " (Ibid.) 502 Român Jakobson, Questions de poétique, op. cît., p. 15. C'est nous qui soulignons. 503 Henri Meschonnic, Pour la poétique V : Poésie sans réponse, op. cît., p. 409. 504 V. Daniel Delas et Jacques Filliolet, Linguistique et poétique, op. cît., p. 43-44 : la surdétermination " leș rapports entre leș éléments de la phrase șont surdéterminés par calque intertextuel, polarisation sémantique ou actualisation d'un système descriptif " ; la conversion " la phrase littéraire est une unité
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]