43 matches
-
nepoata nașei bătrâne, care mă zgâria pe față de câte ori părinții ne puneau, pe mine, pe Marian și pe ea, să ne jucăm. Am intrat pe lângă ea și am mai văzut, în mijlocul camerei, stând în fund și pieptănând o păpușă delabrată, altă fetiță, semănând izbitor cu prima, și care m-a privit și ea destul de nemulțumită. Sora nu mi-a mai spus nici o vorbă. M-a dezbrăcat, mi-a tras pantalonii și bluza de pijama pe mine și mi-a arătat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
a blocului, nu mă grăbeam către pilcurile de vile abandonate, cu cioburile de geam încă rămase-n rama ferestrelor arzând dement, ca să ajung la timp, în acel moment în care lumea se derealizează cu desăvârșire și-n care casele galbene, delabrate, se descuamează foiță cu foiță ca să rămână (fiecare altfel, cu altfel de colonițe, șarpante și balustrade, alte scări răsucite dând spre terase imposibile, uși oarbe, turnulețe decorative) la fel de imateriale ca și când ar fi fost visate, la fel de iluzorii ca pictate de un
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
din plăci de beton, la modă în anii '60. Ganguri adânci, pe piloni, îi sparg, din loc în loc, masivitatea fațadei. La parter sânt magazine și un atelier de reparat televizoare, care-n vitrine, în loc de orice decor, are zeci de aparate delabrate, străvechi, unele cu lămpi, puse grămadă, unele peste altele, cu mațele curgîndu-le din greoaie carcase de furnir, cu tuburile catodice încărcate de praf. Dincolo de el era magazinul de electrice, care, în serile de vară când ne jucam la parterul blocului
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
coborâți și toate văile vor fi înălțate", așa încît lumea să devină din nou lizibilă. Pîn-atunci nu avea altceva de făcut decât să se-mbete, cu gâtul lui frânt de cine știe ce pliu al coalei pe care era desenat, cu organele delabrate, cu ficatul martirizat, cu fiecare deget răsucit în altă direcție (cute ale spațiului, cute ale minții), cu fiecare lacrimă și fiecare urdoare și fiecare sclipire a irișilor lui albaștri rătăcite în alte epoci sau pierdute la parseci distanță. Dulceața-i
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
așa, pe stradă. Mai citesc, de plictiseală, în lungile drumuri cu troleibuzul prin oraș, când cotrobăi în geantă și scot una dintre cărțile pregătite pentru cursurile de la facultate. Ce-or înțelege tipii care mi se holbează peste umăr din bucoavnele delabrate, lipite cu scoci, de la bibliotecă, citite de unul ca ei, cu bluji, cu jacă și gajică pe Jetuța? Nu știu, dar un lucru mai vreau să spun: că niciodată, niciodată nu mi-e cineva mai drag ca o fată sau
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
oribili palmieri căcănii, crenguțe albastru-decolorate, toate pe o tencuială căzută, fărâmițată, umflată, putredă), cu fecale umane prin colțuri, pietrificate și ele de vâjâitul timpului, cu dreptunghiuri galbene pe pereți, unde fuseseră tablouri sau oglinzi. Câte un urs de pluș galben, delabrat, jegos și cu un ochi de sticlă atârnând pe sârmulița lui, zăcea pe podea, lângă o țeava vernil. Păianjeni sferici, cu picioare ca niște fire foarte lungi, stăteau încremeniți pe ziduri. Viermi cenușii și îndesați, cu doi peri în 13
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cum îmi tremură corzile vocale, dar coloana de aer vibrant care îmi ieșea din gură se destrăma în vata plasei de păianjen. Curând drumul, care urca ușor la început, a devenit sinuos, cu cotituri și unghiuri imprevizibile. Corpuri mumificate, schelete delabrate, înfășurate strâns în lințolii străvezii de fire, se zăreau în desimea pânzei. Dar nu mă temeam, frica îmi era înăbușită ca și vocea. Știam că trebuie să ajung acolo, în mijloc, să fac față vedeniei de-acolo. Deodată drumul s-
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
I-am dat în goarnă până și-a scuipat toți dinții. Ia de-aici, mama ta de dinamovist! rockin’ by myself Rockul rockerilor cu cravată Dumitru UNGUREANU Există destui cetățeni onorabili care au ratat demult ocazia să ajungă rockeri zurbagii & delabrați, relicvele atitudinii contra, stâlpi ciufuți ai cârciumilor de cartier. Sunt oameni între 50 și 65 de ani, cu studii superioare la zi, cu familii ce respectă setul de reguli al celor 7 ani de-acasă. Tinerețea le-a fost marcată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
fiindcă are dinamică, are un chitarist bun și-un mesaj aerisit. Pe Ozzy îl asculți ca și cum ai lua o doză de Bloody Mary, chiar dacă nu mai priește ficatului... Dar oamenii onorabili, care au ratat demult ocazia să ajungă rockeri zurbagii & delabrați, nu ascultă Ozzy decât accidental și fără atenție, socotindu-l dement, indecent, relicvă & modă, mașină de făcut bani din orice (vezi emisiune-aia la MTV)... Ei ascultă în continuare Beatles și Elvis, Beach Boys și Roy Orbison, și cine mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
murdar al acestuia. Primarul cu nume de legumă (Monsieur Mazăre, Petit Poids, în franceză) a vândut bucată cu bucată tot domeniul public, tot ce era parc, grădină, floare, gândac de dună. S-au construit pe plajă, lângă plajă și printre delabratele hoteluri rămase de pe vremea „Visului de aur“ a turismului comunist tot felul de cocioabe pretențioase, unde se vând mărfuri ieftine și hrană proastă, ordinară (dar nu ieftină!). Pe plajă strălucesc în soare sute, mii de șezlonguri pe care nu le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
acolo, În leagănul revoluțiilor, cum se face o reverență? Să mai existe o soră a unei bunici-străbunici care să-i fi descris protocolul de la curtea Marelui Duce În timp ce apa mai urcă o jumătate de centimetru În subsolul igrasios, inundând scaunele delabrate ale salonului Aubusson? Să mai fi reușit să păstreze nevândută o vioară, un violoncel Într-un colț al holului comun din apartamentul mirosind a varză În care membrii celor patru familii care Îl Împart se combină mereu pentru o nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
și ei locuiau cu chirie În ea. Baia și bucătăria, de unde răzbătea un puternic miros de varză, erau comune. Dar nu am mai recunoscut nimic din locuința elegantă care, În copilăria mea săracă, mă epata cu luxul ei. Acum era delabrată și murdară. Omobilă relativ nouă, dar ieftină o Înlocuise pe cea veche. Obiectele vechi erau prost Întreținute, ciobite, tot ce fusese de valoare a fost vândut În anii de restriște, așa cum ai făcut și tu când a trebuit să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
am sărit, prin rama gea mului încrustată cu bucăți tăioase de cioburi, în camera scufundată-n penumbră. Era un dormitor cu mobilă veche: un pat larg, o oglindă, un scaun, un gheridon. Deasupra patu lui, un raft cu cărți groase, delabrate. Singura ușă, pe peretele opus ferestrei, era bătută-n cuie. Ulti mele raze ale soarelui, roșii ca focul, puneau câteva dungi de-a lungul încăperii. „Numai eu știu de camera asta“, a spus Jean. „De-acum știi și tu, dar
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
a plăcut directorului de programe. A năvălit în studio, odată cu saltul de leopard din Rapsodia albastră. Noi aicea nu descurajăm telespectatorii ci nu-i trimitem la bibliotecă. Ș-urile și ț-urile se aud ci-uri, din cauza danturii de jos, delabrate, dar la reporteră tot urlă: De ce n-aci băgat publicitatea la ci-un sfert? Publicitatea intră la ci-un sfert. Orice abatere va fi aspru sancționată. O viață a pedepsit Ghiță Turcitu "abaterile" de la "sistemul de lucru al Partidului". De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sursa de umor, valorificînd comicul de situație (în fapt, comic de caracter), de la televizor: Uite-te pe "7" și, alternativ, pe Tele Next. Pe Tele Next, Turcitu își exprima energic mîndria de-a fi contemporan cu Bush (pronunțat, din cauza protezei delabrate, Buci) și cu "vizita istorică". Reporterioasa avea pălărie de sudistă. "Supremația modelului american e netă". Tot n(i)etă era supremația modelului sovietic. Și, cum lui Turcitu îi mai scăpa sensul cîte unui cuvînt, s-a trezit spunînd: "Pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sine stătător!) am avut privilegiul de a avea cheile fostului sediu, inutilizabil și nefuncțional, alcătuit dintr-o sală lungă, umedă și întunecoasă la parterul cladirii de peste drum de Universitate (astăzi sediul serviciilor financiare) unde, pe lângă mai multe mașini de scris delabrate, am găsit teancuri de reviste vechi, din care mi-am încropit rapid o colecție personală (care este azi, așa cum se cuvine, la Arhivele Naționale Iași). Eseurile și articolele din acele reviste de colecție, cu tușa lor erudită și ironică, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai departe, încît totul se consumă ca o poveste a poveștii. Vor încheia recitînd alternativ ultimele versuri ale baladei și evocînd astfel moartea simbolică a eroinei și a ziditorului ei. Scenă de o tristețe sfîșietoare, plasată pe o ambarcațiune metalică delabrată, înconjurată de ape, la apus de soare, la sfîrșit de zi și parcă de lume... Concluzia: "mitizantul" Alexa Visarion își reafirmă programul, acum ca rescriere tot postmodernă, de bună seamă! a legendei, proiectîndu-și simbolic propria extincție, dar și răsturnînd-o în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Moscovei de propria prosperitate, libertate și demnitate. Viena reprezintă o proiecție a Europei chiar prin imaginea celor două gări ale sale: cocheta Westbahnhof leagă Austria de eleganta lume apuseană, pe când Südbahnhof pare mai degrabă un avanpost al Estului, o stație delabrată, cu un aer vag amenințător, tocmai potrivită să primească dezastruoasele trenuri venind din partea cealaltă a Cortinei de Fier. Dincolo de acest Ianus cu două chipuri, Tony Judt remarcă o discretă complicitate privind felul În care una din marile tragedii ale secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]