328 matches
-
Stolojan cere un credit de 300 000 fr. pentru asigurarea liniștei publice. Ministeriul Instrucțiunii aprobă aranjamentul pentru săvârșirea dinlăuntru a bisericii de la Curtea de Argeș prin d. Lecomte de Nouy. D. C. A. Rosetti propune în Camera electivitatea magistraturii și însărcinarea unei delegațiuni a Camerei care, împreună cu una a Senatului, să aibă a formula, întrunite într-un fel de convent național, proiectul privitor la eligibilitate. Membrii acestui prețios convent să fie plătiți cu câte una mie franci de obraz. Propunerea a rămas în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
marea cale de comunicație a Austriei spre Orient. Am pregetat dar de-a da crezământ acestei știri; ne credeam obligați la una ca aceasta față cu declarațiunile pe cari le-au făcut guvernul în cea din urmă, ședință ordinară a delegațiunilor. Ci în zadar am așteptat o dezmințire oficială sau oficioasă măcar. Două zile au trecut fără ca să ne fi liniștit, fără să ni se fi spus: Nu e adevărat; Austria n-a primit propunerea franceză" Acum speranța începe a dispărea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la Maiestatea Sa Regele, pentru a solicita înalta Sa protecțiune în favorul intereselor agricole și economice din Moldova, această audiență li s-a refuzat. D. Mareșal al Curții, luând ordinele M[aiestății ] Sale, a fost însărcinat de a pune în vederea delegațiunii nu o lege, nu un text constituțional, nu un drept care se poate opune unui drept, ci regulele stabilite de ceremonialul și uzurile Curții. Acel prețios ceremonial și acele prețioase uzuri, despre care nu putem tăgădui că ar constitui o piedică
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Coroanei. D. mareșal al Curții a fost dar însărcinat a comunica că prețiosul regulament al ceremonialului, la puțin cunoscuta sa pagina 75, stabilește următoarele reguli: Audiențe in corpore în mod oficial nu se pot acorda de MM. LL. la deputațiuni, delegațiuni, comitete etc. decât când aceste fac parte din corpuri și autorități constituite ale statului și au un mandat regulat, îndeplinit în virtutea unei legi. Cererea și obiectul audienței trebuie încunoștiințat mai întîi în acest caz ministerului respectiv sau autorității superioare de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când aceste fac parte din corpuri și autorități constituite ale statului și au un mandat regulat, îndeplinit în virtutea unei legi. Cererea și obiectul audienței trebuie încunoștiințat mai întîi în acest caz ministerului respectiv sau autorității superioare de cari resortă acele delegațiuni, deputațiuni etc. În ceea ce privește audiențele particulare, d. mareșal face cunoscut că M[aiestatea ] Sa binevoiește a le acorda individual la oricine se adresează cu cerere. Audiențe particulare! Înțelegem să se ceară acestea din partea provincialului curios de-a conversa lucruri indiferente cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adresa la autorități prin petițiuni subscrise de una sau mai multe persoane" și, acest drept corespunzând cu o datorie, autoritatea e datoare de-a primi petițiunea, autoritatea înaltă a Coroanei ca și oricare alta. Fiecare are dreptul? Nu, ne 'nșelăm. Delegațiunea izraeliților are acest drept și i se și recunoaște. D-nii Rosenthal, Israel Iancu Schonfeld, Dr. Blumenfeld, Alpern, Șapira, Kohn, Wahrmann, Herșcu Schechter, Strul Avram Ringelescu, acești d-ni pot prezenta regelui petițiuni în numele unei colectivități fără ca regulamentul prețios al ceremonialului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
expresiei geografice ai României. Nu. Erau numai niște proprietari din Moldova, un Rosnoveanu, un Pogor, un Cogălniceanu, un Ciupercescu, un Catargiu, un Corjescu, un Morțun, deci nu se pot primi in corpore. Se înțelege că acest refuz de a primi delegațiunea i se datorește d-lui ministru prezident I. Brătianu, care, prin șeful poliției, au cerut regelui de a n-o primi. Speciosul regulament al ceremonialului, pag. 75, cată să fie de-o origine foarte recentă și confecționat ad-hoc. El nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în care asemenea garanții nu se mai cer de la nimenea și nicăiri. Căci ce se cere bunăoară pentru a fi redactor al "Romînului"? Patru clase primare, plus un curs de violoncel. Care e echivalentul material al acestei mari capacități? Deputăție, delegațiune pentru a răscumpăra valori de un sfert de miliard, directorat de bancă - milioane. Va să zică pentru a îmbuzunări un echivalent material de milioane nu se cer în România decât patru clase primare, violoncel - și negustorie de vorbe. Dac - am întreba ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și aleg prin scrutin de listă... Alegerea delegaților colegiului al IV [-lea] se face conform dispozițiunilor legii electorale pentru Cameră. Aci vedem sufrajul universal al d-lui C. A. Rosetti, cu cunoscuta svîrlire a colegiului al IV[-lea] sub epitropia delegațiunii. Amestec straniu de demagogie și despotism! 210 {EminescuOpXIII 211} Dar și mai interesant: În comunele rurale primarul și ajutorii săi se aleg de consiliul județean (provizoriu de comitetul permanent). Ceea ce va să zică: se numesc de comitet, recte de prefect. Ei bine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va să zică: se numesc de comitet, recte de prefect. Ei bine, acești liberali, acești "frați de popor, chica topor" - cum zice Millo în Paraponisitul - propun prin reformă ca colegiul al Iv-lea din orașe, în alegerile comunale bineînțeles, să voteze prin delegațiune, nu direct. Tot în această lege electorală sui generis, fenomenală desigur chiar pentru imperiul moscovit, se zice că primarii și ajutorii de primari din comunele rurale vor fi numiți. Ș-apoi să ni se mai zică că noi suntem reacționari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
IV[-lea] în orașe, care plătește toate dările indirecte, căruia, prin faimoasele și costisitoarele îmbunătățiri a d-alde Cariagdis și a altora de această teapă, i se scumpește pînea din gură, lumânarea și chibritul, să nu poată zice decât prin delegațiune dacă toate aceste-i convin. Am înțelege, până la un grad oarecare, ca colegiul IV să joace un rol de inferioritate față cu alegerile din Adunare. Interesele ce se discută în Adunări ating o țară; mizeria din Dorohoi ori din Râmnicul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe cari adesea și din nefericire nici colegiile superioare nu ni le dau. Dar în mahalaua lui, în orașul lui, pe ulița lui chiar, omul să nu poată să judece isprăvile primăriei, să fie pus sub epitropie, să aleagă prin delegațiune, iată ceea ce nu înțelegem, nu zicem din partea oricui, căci am înțelege-o de la guvern autoritar, absolutist, care vrea să le facă oamenilor bine cu de-a sila, n-o înțelegem însă din partea unei Adunări cari se poreclește liberală, a unui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mod perpetuu delegaților austriaci și că chiar prezidenția de drept a Comisiunii de supravegheare să fie asemenea dată în mod perpetuu. Efectul acestei propuneri era că delegații celorlalte puteri nu mai puteau exercita în sânul Comisiunii de supravegheare decât o delegațiune timporară, care nu le dădea nicicând dreptul de prezidenție. 253 {EminescuOpXIII 254} Mulțumită ingenioasei propuneri a ministrului nostru de afaceri străine, celelalte puteri se aflau reduse la o pozițiune dintre cele mai umilite în raport cu Austria, iar pentru România rezultatul era
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
însă cu omul care nu s-ar fi legat prin nimic în această cestiune. 273 {EminescuOpXIII 274} Găsim dar că acel regulament - oricare i-ar fi originea - rău și fără cale s-a interpretat în modul în care se face. Delegațiunea unui oraș care-a ars, comitetul unei societăți pentru înființarea unei Academii, nu sunt de ex. autorități ale puterii publice; cu toate acestea nu credem că d. mareșal să opuie vreodată vestitul său regulament primirii unor asemenea oameni. Pentru scopul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
solicitată în mod serios? Ba foarte serios, numai în mod incidental. Odată Dunărea pierdută, odată vasalitatea în afară stabilită, trebuie stabilită și vasalitatea din lăuntru. Când, în urma sacrificării suveranității noastre în afară, guvernul din București n-ar mai fi decât delegațiunea unei puteri străine... în Polonia, și Corpul electoral trebuie lucrat și împărțit astfel încît opoziție să nu mai fie cu putință. Deja trei din colegii sunt aproape pururea guvernamentale; toate trebuiesc guvernamentalizate. Daca până în ziua de azi se mai aflau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tehnic, corpul medical și veterinar, corpul telegrafo poștal-telefonic, comunități etnice, orășenii; erau, practic, reprezentate În cadrul acestei manifestații toate categoriile profesionale din oraș. Activitățile serbării școlare urmau să aibă loc În jurul orelor două după-amiaza, În sala teatrului, după programul Întocmit de Delegațiunea Școalelor, acțiune la care erau invitați să participe toate autoritățile și cetățenii. Programul debuta cu intonarea Imnului Regal, interpretat de corul gimnaziului și o cuvântare ocazională susținută de către unul dintre profesorii școlii . În continuare, elevii școlilor primare și gimnaziale urmau
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
prevederi, articolul 30 menționează că "cererea (...) pentru menținerea ordinei publice va fi imediat satisfăcută de comandantul trupelor aflate în județ"568. Articolul 32 prevede că administratorii de ocoale "se află sub ordinele directe ale prefectului, și au, în ocolele lor, delegațiunea puterilor acestuia"569. Articolul 33 al legii prevede că "primarii comunelor uebane și rurale (...) afară de primarii orașelor de reședință a prefecturelor, se află sub ordinele administratorilor"570. Același articol preciza că administratorii "pot suspenda pe primari, însă acestă mesură trebuie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Take Ionescu"1724. În încheierea articolului se anunța că "după spusele chiar ale D-lui Ministru (...) catedrala se va deschide în primăvara viitoare"1725. La 6 decembrie 1892 săptămânalul Constanța publica un articol prin care anunța că "la 14 decembrie delegațiunea consiliului Tulcea va pleca spre București spre a spune M. S. Regelui nevoile județului Tulcea"1726. Din componența acestei delegații făceau parte domnii: C. I. Davidoglu, Nicolae Baboeanu, Ștefan Teodoroff, Chiru Hiteff și Gelescu Cealicoff. Această delegație urma a prezenta
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și se plânge contra administrațiunei ministerului Domeniilor"1729. În cuprinsul aceluiași articol se preciza că "d-l prim-ministru cunoaște starea Dobrogei din 1889 când a vizitat-o"1730. De altfel, "anul trecut", primul ministru Lascăr Catargiu "a promis unei delegațiuni de cetățeni (...) că va prezenta un proiect de lege în sesiunea actuală pentru acordarea drepturilor politice dobrogenilor"1731. Experiența nu foarte promițătoare a memoriilor prezentate guvernelor anterioare îi determină pe redactorii articolului citat să-ți încheie relatarea cu urarea ca
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de cetățeni (...) că va prezenta un proiect de lege în sesiunea actuală pentru acordarea drepturilor politice dobrogenilor"1731. Experiența nu foarte promițătoare a memoriilor prezentate guvernelor anterioare îi determină pe redactorii articolului citat să-ți încheie relatarea cu urarea ca "delegațiunea tulceană din acest an să fie mai norocoasă decât au fost până acum delegațiile și memoriile trimise din Constanța"1732. La 17 iunie 1893, în preajma alegerilor pentru desemnarea membrilor consiliului comunal al orașului Tulcea, publicația locală Deșteptarea Dobrogei, "în a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
putea pune mâna pe o primărie rurală, pe când în județul vecin se pun cele mai mari insistențe spre a se găsi un primar la Hârșova, la Cernavodă, Medgidia și chiar Mangalia"1771. La 28 noiembrie 1893 Gazeta Dobrogei publica "Memoriul delegațiunei Consiliului General al județului Constanța asupra situațiunei acelui județ prezentat M. S. Regelui", document semnat de către: colonelul Vasilescu, Ali Cadâr, Luca Oancea și Octavian Șeitan.1772. Adresându-se regelui Carol I, semnatarii memoriului afirmau: "Sire, subsemnații, delegați de Consiliul General
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întinsele lacuri și numeroasele ape peste seamă de abundente în pește"2523 ar putea fi transformate de către guvern într-un "izvor rodnic de venituri"2524. Semnatarii memoriului constatau "cu vie satisfacție (...) că dorințele exprimate și prezentate Majestății Voastre de către prezenta delegațiune județeană, în anul 1899, au fost luate în seamă, căci în primăvara acestui an au început, prin corpul nostru tehnic, lucrările pentru curățarea bălții Dunavățului"2525. O altă propunere prezentată regelui Carol I era aceea "să se facă instalațiuni (...) în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
privind istoria Dobrogei, vol. I, doc. nr. 61, p. 186. 1767 Ibidem. 1768 Ibidem. 1769 Constanța, II, nr. 40/21 noiembrie 1893, p. 1. 1770 Ibidem. 1771 Ibidem. 1772 Gazeta Dobrogei, VI, nr. 352/28 noiembrie 1893, pp. 2-3; ***, Memoriul delegațiunei Consiliului General al județului Constanța asupra situațiunei acelui județ presentat M. S. Regelui, București, 1893, passim. 1773 Apud Stoica Lascu, Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei, vol. I, doc. nr. 62, p. 187. 1774 Ibidem. 1775 Ibidem. 1776 Ibidem. 1777
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
zilei punerii în vigoare a prezentei Convențiuni definiția agresiunii, astfel cum a fost explicată în raportul comitetului pentru chestiunile de securitate cu data de 24 mai 1933 (Raportul Politis), la Conferința pentru reducerea și limitarea armamentelor, raport făcut în urma propunerii delegațiunei Sovietelor. Art. 2. În consecință va fi recunoscut ca agresor într-un conflict internațional, sub rezerva acordurilor în vigoare între părțile în conflict, statul care primul va fi comis una din acțiunile următoare: 1.Declarațiune de război [împotriva] unui alt
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pești politici ai fanarioților, este depusă soarta poporului român aici, m-am retras scârbit. Bărbații noștri cred că marile probleme politice se rezolvă prin discursuri frumoase, fraze alese, alegorii patriotice și ditirambe poetice. Când a sosit Al. Vaida aici cu delegațiunea transilvăneană și când m-a invitat să fac parte din ea, mi-am luat libertatea de a-i expune situațiunea fără nici un înconjur. A recunoscut că s-au comis greșeli. Era evident că critica mea se purta și contra Partidului
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]