KorAP: Find »[drukola/base=delegată & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...32 >

784 matches

Corola-website/Law/106142_a_107471

ajutoarelor și pensiilor prevăzute în prezentul decret. Comitetul de conducere poate delegă o parte din atribuțiile sale președintelui, vicepreședintelui sau directorului. Articolul 15 Actele "Fondului Plastic din Republică Populară Română" vor fi semnate de președinte, vicepreședinte sau de o persoană delegata de comitetul de conducere. Actele care angajează bănește " Fondul Plastic din Republică Populară Română" vor fi totdeauna contrasemnate de contabilul șef. Articolul 16 Comitetul de conducere se întrunește ori de cîte ori este nevoie și cel puțin o dată pe lună

DECRET nr. 294 din 29 iulie 1954 pentru organizarea şi funcţionarea "Fondului Plastic din Republica Populara Română". In: EUR-Lex (1954) [Corola-website/Law/106142_a_107471]
Corola-blog/BlogPost/367481_a_368810

Tansilvania ca director al RMS Cluj. În anul 1919, Petre Lucaciu a luat parte activă la înființarea societății “Ceditul minier” care era “creațiunea lui, fiul prea iubit al inteligenței și al muncii sale”. La această societate a fost administrator și delegate precum și vicepreședinte al Consiliului de Administrație. În perioada cât a fost director la Salina din Slănic “a adus această salină în starea înfloritoare” pe care o cunoscuse, făcând din ea ”cea mai important salină din România, atât prin așezarea ei

INGINER PETRE LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367481_a_368810]
Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667

folosit de locutor în codificarea mesajului transmis; * ipostaza de asistare la ,,spectacolul" comunicării în care sunt implicate persoane cunoscute sau nu copiilor, respectiv cadrului didactic (discuția părinte copil, discuția copil o persoană pe care educatorul nu o cunoscuse în prealabil, ,,delegată" de părinți spre a participa la o anumită activitate desfășurată în grădiniță, discuția dintre doi copii de la o altă grupă din grădiniță etc.). Raportând aspectele procesuale ale comunicării la nivel preșcolar la reperele de ordin didactic ale etapei, se motivează

Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563

dintre sistem și subsistem există o dublă tendință. Pe de o parte, sistemul încearcă să formuleze cât mai clar cu putință cerințele sale funcționale, concretizându-le sub forma unor exigențe specificate și chiar a unor obiective a căror realizare este delegată subsistemelor. Este ceea ce în teoria organizațiilor e cunoscut sub denumirea de delegare a obiectivelor. Conducerea unei întreprinderi deleagă, de exemplu, departamentului de producție realizarea unui produs specificat; celui comercial, comercializarea acestuia. Pe de altă parte, sistemul poate delega subsistemelor sale

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

sociale să ajungă la acele familii care realmente nu se puteau întreține altfel. Ei i se datorează înființarea în sectorul său a unui azil pentru copii abandonați și a altuia pentru bătrâne. La rândul său, Alexandrina Cantacuzino, în calitate de consilieră și delegată a Municipiului București, reprezentând Sectorul Galben, a adunat în jurul ei un mare grup de femei devotate ideii de asistență socială. În urma străduințelor sale, a luat ființă în 1930, școala de Auxiliare Sociale. Cursurile erau susținute de profesori universitari după-amiaza la

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
parlamentarilor a stârnit noi proteste ale asociațiilor feministe. U.F.R., în colaborare cu A.E.C.P.F.R. și cu alte organizații federate a convocat o mare adunare publică la București, care s-a ținut pe 28 februarie 1932 în sala Teatrului „Ventura”. Delegatele sosite din toate colțurile țării au condamnat tendința evidentă a majorității parlamentarilor de a amâna aplicarea articolului 6 al Constituției. Ziarele au relatat pe larg despre confruntările de opinii, deosebit de aprige, din cursul adunării, în prezența „unui mare număr de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
potrivit căruia, drepturile civile ale femeii se vor stabili pe baza deplinei egalități a celor două sexe. Astfel, la Congresul A.E.C.P.F.R., ținut la Iași, pe 21-22 mai 1932, cu ocazia aniversării a 15 ani de la întemeierea Asociației, cu participarea delegatelor din toată țara și a reprezentanților P.N.Ț., P.N.L., Partidului Poporului ș.a., Margareta P. Ghelmegeanu a atras atenția guvernanților și în special Consiliului legislativ, care lucra la unificarea legislației, asupra necesității stringente de a înlătura acele paragrafe ale Codului Civil

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
căsniciei să devină drept comun al ambilor soți, „iar la o eventuală desfacere a căsătoriei, fiecare din soți să fie proprietar a jumătate din această avere”2. Discuții aprinse s-au purtat și în jurul prevederilor Codului Penal referitoare la avort. Delegatele au cerut schimbarea articolului 246 al Codului în vigoare în ceea ce privea avorturile de orice natură, declarate fără discernământ drept crime și pedepsite ca atare. Unele dintre feministe, printre care Ortansa Satmary, considerau că permiterea avortului în caz de viol

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
impresionant de mare de copii, mai ales în periferiile orașelor, care trăiau în mizerie, îndurând foamea și boli îngrozitoare, din cauza lipsei de mijloace ale părinților lor. De aceea, ele se pronunțau pentru legalizarea avortului social 1. O altă parte a delegatelor era de părere că numai dacă se va înlătura vechea nedreptate făcută femeilor din România, legitimându-se căutarea paternității, s-ar fi putut evita creșterea continuă a numărului de copii fără posibilități elementare de trai. Alte delegate susțineau că liberalizarea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
altă parte a delegatelor era de părere că numai dacă se va înlătura vechea nedreptate făcută femeilor din România, legitimându-se căutarea paternității, s-ar fi putut evita creșterea continuă a numărului de copii fără posibilități elementare de trai. Alte delegate susțineau că liberalizarea avortului ar avea drept consecință scăderea natalității în momentul în care țara avea nevoie de întărirea capacității sale de apărare 2. Discuția a continuat și după Congres. La întrunirea femeilor socialiste, ținută în București, cu ocazia sărbătoririi

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
dar îl și poate cufunda în beznă 1. În centrul dezbaterilor Congresului „Grupării Naționale a Femeilor Române”, întrunit pe 28-29 noiembrie 1936 la Chișinău, a stat organizarea luptei femeilor împotriva revizuirii granițelor țării. Președinta Grupării, Alexandrina Cantacuzino, a atras atenția delegatelor venite din toate provinciile asupra faptului că în împrejurările dramatice în care puterile revizioniste se pregătesc să răstoarne echilibrul de forțe pe continent, femeile, „cu tot dorul lor de frăție și pace”, vor trebui „să fie gata la toate jertfele

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
lupte politice deosebit de aprige. Întrunirile electorale din 1937 au prilejuit readucerea în atenția opiniei publice a principalelor revendicări ale asociațiilor de femei. Încă la începutul anului 1937, s-a ținut o importantă întrunire la „Casa femeii” din București cu participarea delegatelor C.N.F.R., Gr.N.F.R., Frontului Feminin, Asociației „Solidaritatea”, dar și a reprezentanților mai multor partide politice. În cuvântul său, Alexandrina Cantacuzino a condamnat politicianismul excesiv și nesocotirea de către guvernanți a propunerilor repetate făcute de organizațiile de femei privind înfăptuirea unei reforme constituționale

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
femeilor sindicalizate, Elena Stoia, Liuba Chișinevschi și Eugenia Rădăceanu, au fost alese în conducerea Confederației Generale a Muncii (C.G.M.) și au votat pentru susținerea platformei-program a F.N.D. Potrivit rezoluției Congresului, o comisie de femei de pe lângă C.G.M., formată din câte o delegată a fiecărei uniuni sindicale, răspundea de antrenarea femeilor la înfăptuirea obiectivelor platformei 2. Pe 31 ianuarie 1945 s-a întrunit în Capitală prima „Mare Conferință a Femeilor Muncii” care a hotărât constituirea comisiilor de femei pe lângă fiecare comitet sindical din

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pe 14 februarie 1946 la București a convocat Congresul de constituire a Federației Democrate a Femeilor din România (F.D.F.R.). Congresul s-a ținut în sala parlamentului, între 5 și 7 martie 1946. La lucrările sale au luat parte 500 de delegate din țară și reprezentante ale organizațiilor de femei din U.R.S.S., Japonia, Olanda, Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria. Prezența la Congres a membrilor guvernului, în frunte cu Petru Groza sublinia încă o dată importanța câștigării femeilor pentru noua putere. În discursul său, președintele

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
femeilor aderă la programul B.P.D. și îi va vota pe candidații acestuia, printre care și douăzeci și trei de femei 2. La o întrunire a Secției feminine a P.N.Ț. din Capitală (10 octombrie 1946), la care au luat parte delegatele organizațiilor locale din țară, Ella Negruzzi, Valy Alexandrescu, Lelia Mihăilescu și alte fruntașe au subliniat importanța participării femeilor la vot și susținerea programului electoral al P.N.Ț. Ele dezvăluiau caracterul populist al propagandei oficiale, al cărei scop real era netezirea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
opinia publică și de cercurile diplomatice. Elena Văcărescu, Elena Romniceanu, Alexandrina Cantacuzino, Elena Meissner au fost primite, împreună cu alte personalități ale feminismului internațional, de cancelarul Austriei, Schober, căruia i-au înfățișat realizările și proiectele mișcării de femei. O seamă de delegate au făcut o vizită de 3 zile în România, remarcând eficiența instituțiilor create pentru emanciparea femeii, în special activitățile inițiate de „Casa femeii” din București, considerate un model demn de a fi urmat 3. Luând cuvântul în numele C.I.F. și al

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
iugoslavă și cehoslovacă, referitoare la modalitățile de colaborare economică, militară și culturală între statele din această parte a Europei 1. În condițiile în care devenea din ce în ce mai evident că un conflict armat generalizat nu se mai putea evita, Alexandrina Cantacuzino, împreună cu delegatele femeilor franceze și spaniole la Sesiunea Societății Națiunilor din aprilie 1938 de la Geneva, a propus ca guvernele statelor membre să creeze - pe baza unei convenții internaționale - zone neutre, unde urmau să fie adunați, îngrijiți și protejați de bombe și de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
luat parte la primul Congres internațional postbelic al femeilor, de la Paris (noiembrie 1945), convocat la propunerea femeilor franceze, în frunte cu Eugenie Cotton, și a votat pentru înființarea Federației Internaționale Democratice a Femeilor (F.I.F.D., 1 decembrie 1945). Marea majoritate a delegatelor din România erau însă activiste ale U.F.A.R., aflată sub direcția P.C.R. De altfel, alegerea Parisului pentru ținerea Congresului și prezidarea acestuia de Eugenie Cotton nu au fost întâmplătoare. Influența comuniștilor francezi era puternică în opinia publică, iar numeroase personalități

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
fără a intra în partide politice. Chestiunea aceasta este de altfel prematură. Diriguitorii ne introduc treptat în viața politică și bine fac. Ne vom rosti în ceasul când toate drepturile ne vor fi acordate. Au mai rostit discursuri, d-șoara Cerkez, delegata municipiului, d-nele g-ral Anastasiu, Filitti și Elena Romniceanu. Întrunirea s-a terminat la ora 1, cu înscrierea numeroaselor doamne din asistență, ca membre ale uniunii grupării femeilor române. T.B. Dreptatea din 8 decembrie 1929. 4TC "4" Marea întrunire feministă de la

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Civilă Și Politică a Femeilor Române" Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.) a ținut o întrunire publică în sala Teatrului Ventura din București, în ziua de 28 februarie a.c., ora 9 1/2 dim., cu delegate din provincie, pentru a discuta și lua măsurile necesare pentru a realiza cât mai curând revendicările drepturilor civile și politice ale femeilor. La convocarea făcută au răspuns un mare număr de femei și de reprezentante ale Asociațiunii, nu numai din

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
conferință secțiunile: București, prin tov-ele Cati Constantinescu și Melania Pop, Reșița, prin tov-a Erna Weissman, Cluj, prin tov. I. Kandel și cele 5 secțiuni din Valea Jiului, prin tov-a Szüszer. Conferința a fost deschisă de tov-a Eugenia Deleanu care a urat delegatelor bun sosit în numele secretariatului central al Uniunii. A prezidat tov-a Iosephina Bocșa, care a dat cuvântul tov-ului Lotar Rădăceanu, care în numele partidului a constatat progresul satisfăcător al Uniunii noastre în cei trei ani de la înființare și a îndemnat la continuarea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
fi supuse - ca în Valea Jiului - tutelei tovarășilor din partid și sindicate, care ar trebui să fie lăsate să-și gospodărească singure secțiunile, spre a căpăta astfel practica necesară. Tov. Bela Ehrenfeld, secretar al Confederației generale a muncii, a îndemnat pe delegate să dea o mai mare atenție propagandei pentru recrutarea de membre la sindicate. Tov-a Cati Constantinescu, în numele secțiunii din București aduce salutul acesteia și își exprimă regretul că organizația feminină din Capitală este încă slabă, arătând că aceasta se datorește

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
dea o mai mare atenție organizării femeilor în București. Tov. Lotar Rădăceanu, secretarul partidului, spune că femeile trebuie să se organizeze aparte conform statutului partidului și spune că trebuie neapărat să se mărească cota de centralizare la Uniune. Apelează la delegate să voteze în acest sens. Tov. B. Ehrenfeld, din partea Confederației, susține același punct de vedere. Tov-a E. Deleanu, raportoare, răspunde pe larg criticilor. Se iau apoi în considerație rapoartele moral și material, se respinge cu unanimitate propunerea Cernăuți pentru schimbarea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ales noul comitet central al Uniunii, compus din tov-ele Elena Gherman, Lilly Rădăceanu, Cati Constantinescu și Eugenia Deleanu - București, Iosephina Bocșa - Reșița, Erna Weissman - Cernăuți, Jeanetta Safir - Ploiești, Tatiana Grigorovici - Cernăuți, E. Szüszer și Ana Lakatoși din Valea Jiului și o delegată ce va fi aleasă de secțiunea Cluj. În comisia de control: Paraschiva Brăftăleanu - București, G. Borsai - Lupeni și o tovarășe ce urmează a fi, de asemenea, delegată de secțiunea Cluj. Din cauza lipsei de timp, referatele tov-elor Weissman, Bocșa și Rădăceanu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ținut pentru întâia oară într-un oraș din Vechiul Regat mulțumită energiei și dorinței distinsei președintă a Asociației feministe din Oltenia, D-na Maria Pop, care, prin neobosita sa activitate, a reușit să organizeze acest Congres în mod strălucit. Participarea delegatelor din toate „provinciile țării a contribuit nu numai la rezolvarea unor importante probleme sociale, dar a cimentat unirea sufletească a femeilor române cu sentimente de iubire, ce s-au răspândit în toate unghiurile țării, sădind încredere reciprocă. Presa reprezentată a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]