93 matches
-
noastră. PĂDUREA. În copilărie, destinul m-a purtat în localitatea unde părinții mei încercau să ia viața de la început. Locuiam la bunicii din partea mamei, a căror gospodărie se afla exact lângă locul din care pornea poteca ce străbătea în curmeziș delnița și dădea în drumul ce ducea în pădure. La marginea ei se aflau câțiva stejari uriași, dar mai în adânc, existau arbori fascinanți și misterioși, pe care nu-i cunoșteam. În preajma lor, lumina părea că ia forme omenești, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
erau nefolosite. Fiecare grup familial băștinaș avea dreptul de a se folosi de produsele naturii, pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice fel și fără limite, prin muncă directă și prin satisfacerea propriilor nevoi gospodărești. Câmpul agricol era împărțit în delnițe 2, repartizate pe familii, pe mai mulți ani, prin tragere la sorți. Calitatea uneltelor s-a îmbunătățit și, în consecință, s-au extins stăpânirile individuale a unor porțiuni de pădure, de pășuni, de ape etc. Pe măsură ce înaintăm spre sec. al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pe măsură ce înaintăm spre sec. al XVII-lea, stăpânirea individuală se extinde în detrimentul celei colective. Principiul proprietății private a cuprins mai întâi vatra satului, apoi câmpul de cultură, unde s-au delimitat loturile fiecărui sătean cu casa de vatră, denumită „delnița casei”, iar apoi sa extins și asupra delniței cu fânețele, fiind delimitate prin îngrădituri. Legea nescrisă a țării spunea că săteanul, care prin munca lui și a familiei sale va desțeleni un loc, va deveni prin aceasta stăpânul acelui loc.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
individuală se extinde în detrimentul celei colective. Principiul proprietății private a cuprins mai întâi vatra satului, apoi câmpul de cultură, unde s-au delimitat loturile fiecărui sătean cu casa de vatră, denumită „delnița casei”, iar apoi sa extins și asupra delniței cu fânețele, fiind delimitate prin îngrădituri. Legea nescrisă a țării spunea că săteanul, care prin munca lui și a familiei sale va desțeleni un loc, va deveni prin aceasta stăpânul acelui loc. Potrivit documentelor istorice, în sec. XIV-XVII delnițele îngrădite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
asupra delniței cu fânețele, fiind delimitate prin îngrădituri. Legea nescrisă a țării spunea că săteanul, care prin munca lui și a familiei sale va desțeleni un loc, va deveni prin aceasta stăpânul acelui loc. Potrivit documentelor istorice, în sec. XIV-XVII delnițele îngrădite cu „nuiele și garduri” erau numeroase. Ecouri ale vremurilor când sătenii se bucurau de libertatea de a alege locuri de muncă după „voie” și nu după „nevoie” au ajuns până astăzi, în unele creații, precum Plugușorul, unde se spune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
univoce. Cred că al reduce pe Ion la statutul de „brută“ înseamnă a simplifica neîngăduit de mult o structură sufletească definită prin trăiri dilematice, prin zbuciumul ființei care aspiră spre demnitate și iubire, întro lume care judecă omul după mărimea delnițelor pe care le stăpânește. Prin eroul său, Rebreanu demonstrează că a avut curajul să coboare în adevărul lumii țărănești și să o înfățișeze fără iluzii și fără prejudecăți, în acorduri de epopee tragică. ÎNCHEIERE În concluzie, se poate afirma că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
univoce. Cred că al reduce pe Ion la statutul de „brută“ înseamnă a simplifica neîngăduit de mult o structură sufletească definită prin trăiri dilematice, prin zbuciumul ființei care aspiră spre demnitate și iubire, întro lume care judecă omul după mărimea delnițelor pe care le stăpânește. Prin eroul său, Rebreanu demonstrează că a avut curajul să coboare în adevărul lumii țărănești și să o înfățișeze, fără iluzii și fără prejudecăți, o monografie a satului transilvănean de la începutul secolului XX, adevărată „epopee a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sat sunt varietăți de Ion“, afirmă George Călinescu). Un alt argument este evoluția cuplului familial. Aceasta evidențiază foamea ancestrală de pământ, dar și aspirația spre demnitate și iubire a țăranului sărac, întro lume în care omul este judecat după mărimea delnițelor pe care le stăpânește. Caracterul reprezentativ al cuplului Ion- Ana este probat și de raportarea altor scriitori la modelul rebrenian. Marin Preda, de exemplu, construiește cuplul Polina-Birică din Moromeții ca pe o replică polemică la perechea de personaje creată de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
univoce. Cred că al reduce pe Ion la statutul de „brută“ înseamnă a simplifica neîngăduit de mult o structură sufletească definită prin trăiri dilematice, prin zbuciumul ființei care aspiră spre demnitate și iubire, întro lume care judecă omul după mărimea delnițelor pe care le stăpânește. Prin eroul său, Rebreanu demonstrează că a avut curajul să coboare în adevărul lumii țărănești și să o înfățișeze fără iluzii și fără prejudecăți, în acorduri de epopee tragică. ÎNCHEIERE În concluzie, se poate afirma că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
univoce. Cred că al reduce pe Ion la statutul de „brută“ înseamnă a simplifica neîngăduit de mult o structură sufletească definită prin trăiri dilematice, prin zbuciumul ființei care aspiră spre demnitate și iubire, întro lume care judecă omul după mărimea delnițelor pe care le stăpânește. Prin eroul său, Rebreanu demonstrează că a avut curajul să coboare în adevărul lumii țărănești și să o înfățișeze, fără iluzii și fără prejudecăți, o monografie a satului transilvănean de la începutul secolului XX, adevărată „epopee a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sat sunt varietăți de Ion“, afirmă George Călinescu). Un alt argument este evoluția cuplului familial. Aceasta evidențiază foamea ancestrală de pământ, dar și aspirația spre demnitate și iubire a țăranului sărac, întro lume în care omul este judecat după mărimea delnițelor pe care le stăpânește. Caracterul reprezentativ al cuplului Ion- Ana este probat și de raportarea altor scriitori la modelul rebrenian. Marin Preda, de exemplu, construiește cuplul Polina-Birică din Moromeții ca pe o replică polemică la perechea de personaje creată de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și cei trei se ospătară În tăcere. Apoi, Ionuț se urcă să doarmă În otava din fânar, iar tinerii Însurăței, Mitru și Nastasia, după ce stinseră lampa, se culcară și ei. A doua și a treia zi arăturile continuau pe alte delnițe moștenite de la părinți. În alte zile, gospodinele fiind ocupate cu treburile, nu mai veneau cu amiaza ci le puneau bărbaților În traistă pită și slană sau carne de porc păstrată-n bărbânțe cu untură de porc. Luna aprilie cam așa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
printre legume, tot ei le pliveau Numărul copiilor care se nășteau În familie În mod cu totul excepțional era mai mic de trei. De la trei În sus puteau fi și zece. După ce se căsătoreau, rând pe rând, feciorii și fetele, delnițele de pământ se subțiau. De aceea aveau mai mult succes la fete cei mai Înstăriți din sat. Feciorii erau Îndemnați să le ia de neveste pe cele care au pământ mai mult, ai căror părinți erau gazde mai mari. Ia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
balaurilor. Acasă fânul era așezat În podul grajdului sau În celnă, iar ce nu Încăpea aici se făcea clăi afară. După numărul clăilor se aprecia bunăstarea gospodarului. După ce fânul era dus acasă și pus la adăpost, când nu mai vedeai delniță sau răzor necosit, gospodarii răsuflau ușurați că au Încheiat cu o muncă de vară. După Sântă Măria Mare, orzul deja dădea În pârgă, semn că trebuie Început secerișul. Această muncă era a femeilor. Bărbații doar aduceau snopii În clăițe și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai furau câte un sărut, iar lor nu se poate spune că nu le plăcea. Vara erau clăcile de cosit și apoi cele de secerat. Dacă la primele bărbații se Întreceau trăgând brazde mari până ce puneau jos iarba de pe câteva delnițe, la cele de secerat, lanul de grâu era pus jos de femei. Bărbații le legau snopii și Îi clădeau În clăițe. Și În aceste cazuri jocul era tot noaptea dinspre duminică. Acum nopțile erau mai scurte și jocul trebuia să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a cuvântului Ar deal denumește în româna contemporană forma de relief dintre munte și colină, iar din expresia la deal „în sus“ rezultă că sensul de bază, cel de „parte, latură, bucată“, a evoluat la cel de „coastă, pantă“: românescul delniță denumea în evul mediu partea din hotarul satului dată în stăpânirea unei familii de țărani; locul care rămânea neîmpărțit, dar destinat folosinței comune, se numea nedeie „loc neîmpărțit, totime, obște“. Comp. sl. dĕl „parte“, germ. Teil „parte, porțiune, bucată“, alb
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
46 a crăpa, 56 croat, 52 a culege, 127 culme, 69 cumani, 193 a cure, 102 curat, 102 a cura, 102 a curge, 102 a curma, 46 cutare, 195 cuțovlahi, 109 Dalmația, 53 Dardanele, 109 deal, 55 a defăima, 100 delniță, 56 derdeluș, 56 a derege, 56 des, 132 a desface, 222 domeniu, 44 a domina, 44 domn, 44 a domni, 44 drag, 102 a drege, 56 drum, 100 dulău, 110 duleb, 52 dur, 109 Elada, 46 a eleva, 48 Escu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
parcă îi mângâia, zuruindu-și ușor trupul în adierea înserării de toamnă [...] Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei. Apoi Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pierde în cealaltă șosea națională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului[...] Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei [...] Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
capul gol și, cum stătea acolo așa, parcă făcea un jurământ mare. Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se îmaprt, se încurcă până sub pădurea Vărarei. Apoi Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Partea satului Vama, care se cheamă Strâmtura, este așezată într-un sector în care valea Moldoviței se lărgește. În aval de satul Vama, într-un bazinet dezvoltat pe valea Moldovei, a luat naștere satul Molid, care s-a chemat inițial Delnița. Vama poate fi considerată așezare rurală de tip răsfirat linear cu tendința de adunare lineară. Poate nicăieri muntele, apa și ocupațiile nu sunt atât de strânse de oameni și de preocupările lor zilnice <footnote Victor Tufescu, op.cit. p. 12. footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Doar turnul bisericii noi, strălucitor, se înălța ca un cap biruitor... Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcoros. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub Pădurea Vărarei. Apoi Pădurea Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase. Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
ca un obstacol în calea comunicării. Ea devine o obsesie, fiind astfel semnul unui dezechilibru, al crizei de identitate, axată pe imaginea pământului: personajul vrea să cuprindă pământul dintr-o privire: Flăcăul sosi încălzit de drum. Se opri în marginea delniței, pe răzorul ce-o despărțea de altă fâneață, tot așa de lungă și de lată, pe cate Toma Bulbuc o cumpărase acum vreo zece ani de la Glanetașu. Cu o privire setoasă, Ion cuprinse tot locul, cântărindu-l. Simțea o plăcere
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
complicate a satului ardelean aflat sub dominația austro-ungară. Alte elemente introduse de Liviu Rebreanu în opera sa sunt elementele simbolice, dublate de prezența, în ambele romane, a câmpurilor semantice ale teluricului: hotarul, pământul, clăile de fân, stoguri de paie, porumbiște, delniță, câmpuri, bulgări, hat, plug, grâu; ale patimii: patimă, iubire pătimașă, îmbrățișare, răutate, încăpățânare, zgârcenie; ale privirii, privire asociată cu imaginea focului: ”scăpărând scântei din ochi”, ”îi ardeau obrajii”, ”se aprinde ca focul”, ”scăpărare furioasă”. Cei doi autori s-au dovedit
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
19, dominată de o imensă energie și voință de a munci cu dragoste și pricepere.El privește pământurile lui Vasile Baciu cu aprigă dorință de a le stăpâni,dar cu ochiul unui expert, supărându- se când constată că porțiuni din delnițe sunt neîngrijite sau lucrate de mântuială. Asupra eroului principal, critica a formulat opinii contradictorii.Eugen Lovinescu,socotind că Ion e “expresia instinctului de stăpânire a pământului”,“o figură simbolică,mai mare decât natura,ce depășește tendința de nivelare a naturalismului
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]