93 matches
-
-o Ion Dafinescu, ginerele preotului Iordache, cel care a cumpărat terenul pentru biserică: „Ion Dafinescu (zis Grămadă) cumpără de la G.Monachu, Constantin cel Mare, Constantin cel Mic, Lazăr Titerlea, Gheorghe Titerlea și Vasile Ploscaru acest teren. Este vorba de o delniță de pământ, în locul numit „Fântâni”, lungime de 80 de stânjeni, în ogașul Bahahăului în sus, lățime 50 de stânjeni din drum spre răsărit și 60 spre apus, pentru a face biserica (zapis 1832, oct.2).” Pisania bisericii: „Cu ajutorul lui Dumnezeu
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
Fundu Moldovei este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Botuș, Botușel, Braniștea, Colacu, Delnița, Deluț, Fundu Moldovei (reședința), Obcina, Plai și Smida Ungurenilor. Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă; circa 20 % din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "Viața țăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii". În 1890 poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul "Gheorghe Lazăr"), ale cărui cursuri le-a urmat până în 1899, când s-a transferat la
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
trece drumul de care ce leagă satul Stâna de Jac. Dela Jurteana hotarul se suie pe Vârful Dealului (414 m) (cunoscut și ca Dealul Rușilor), coborând prin pădure spre Valea Stânii (hotarul cu Chichișa). La hotarul de sud se află Delnița, locul folosit de stâneni pentru pășunat. Deasupra Delniței, pe cumpăna de ape dintre Stâna și Valea Ciumărna, se află hotarul cu comuna cu același nume. În general el urmează șoseaua europeană ce leagă orașul Cluj de Zalău, pe la Popasul Romanilor
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
de Jac. Dela Jurteana hotarul se suie pe Vârful Dealului (414 m) (cunoscut și ca Dealul Rușilor), coborând prin pădure spre Valea Stânii (hotarul cu Chichișa). La hotarul de sud se află Delnița, locul folosit de stâneni pentru pășunat. Deasupra Delniței, pe cumpăna de ape dintre Stâna și Valea Ciumărna, se află hotarul cu comuna cu același nume. În general el urmează șoseaua europeană ce leagă orașul Cluj de Zalău, pe la Popasul Romanilor. De la Popasul Romanilor, în sus (pe lângă marea poiană
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
(n. 6 iulie 1929, Delnița, județul Ciuc - d. 4 aprilie 2010, Odorheiu Secuiesc) a fost arhiepiscop al Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia între 1990-1993. s-a născut la data de 6 iulie 1929 în localitatea Delnița (Csíkdelne, jud. Harghita). A absolvit studiile de teologie la
Lajos Bálint () [Corola-website/Science/308967_a_310296]
-
(n. 6 iulie 1929, Delnița, județul Ciuc - d. 4 aprilie 2010, Odorheiu Secuiesc) a fost arhiepiscop al Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia între 1990-1993. s-a născut la data de 6 iulie 1929 în localitatea Delnița (Csíkdelne, jud. Harghita). A absolvit studiile de teologie la Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia. A fost hirotonit ca preot la 28 aprilie 1957 de către episcopul Márton Áron. La 9 iulie 1981 a fost numit ca episcop
Lajos Bálint () [Corola-website/Science/308967_a_310296]
-
aprilie 1990), PS Sebastian Kräuter -Episcop de Timișoara (28 aprilie 1990), PS György-Miklós Jakubínyi -Episcop-auxiliar de Alba Iulia (29 aprilie 1990) și a PS József Tamás -Episcop-auxiliar de Alba Iulia (1 martie 1997). Este înmormântat în cimitirul din satul natal, Delnița, Harghita.
Lajos Bálint () [Corola-website/Science/308967_a_310296]
-
timpul verii și toamnei. Satul are o așezare pitorească pe pantele mai multor dealuri. În partea de est este străjuit de dealul „Ciocîrlan” și „Holm”, în partea de nord - de dealul „Cloștei” și „Lihaci”, în partea de sud de dealul „Delnița” și a „Crucii”, iar la sud - est - de dealul „Scroafei”. În partea de vest se întinde un șes cu denumirea de „Seliște” pe unde se scurge pârăul principal numit „Râpa Satului”, care este alimentat de un număr de 3 râulețe
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
s-au văzut nevoiți pe de o parte să taie pomii fructiferi din livezile lor, iar pe de altă parte să cumpere diferite cantități de lemne de la cei avuți. Pământurile lor de arat au căzut pradă jafului. Pe câte o delniță de iobag se strânseseră, în unele cazuri, câte trei familii și moșierii cereau de la fiecare familie câte trei zile de corvoadă. Dacă din cauza timpului nefavorabil nu se putea lucra, zilele respective trebuiau compensate, astfel că țăranilor nu le mai rămânea
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
Articolul 1 Se aprobă licențele de concesiune a activității miniere de exploatare a domolitei, încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Nemetalifere Harghita" - Ș.A., cu sediul în municipiul Miercurea-Ciuc, județul Harghita, în calitate de concesionar, în perimetrele Delnița, localitatea Delnița, si Voslabeni, localitatea Voslabeni, județul Harghita, prevăzute în anexele nr. 1 și 2*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Stabilirea și plata redevenței se fac în condițiile prevăzute la art. XI din anexele la prezența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148879_a_150208]
-
Se aprobă licențele de concesiune a activității miniere de exploatare a domolitei, încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Nemetalifere Harghita" - Ș.A., cu sediul în municipiul Miercurea-Ciuc, județul Harghita, în calitate de concesionar, în perimetrele Delnița, localitatea Delnița, si Voslabeni, localitatea Voslabeni, județul Harghita, prevăzute în anexele nr. 1 și 2*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Stabilirea și plata redevenței se fac în condițiile prevăzute la art. XI din anexele la prezența hotărâre. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148879_a_150208]
-
țăranului român cauzată, în principal, de lipsa acută de pământ. Această reformă 181 n-a fost însoțită de o dezvoltare economică capabilă să absoarbă forța de muncă disponibilă în agricultură. Vechile raporturi, de tip feudal, dintre țărani cu sau fără delnițe (părți din fosta moșie indiviză) pe de o parte și boier - mănăstire - domn - stat, prezenta avantajul că fiecare familie primea sau își făcea singură suprafețele de arătură, fânețe, pășuni de care aveau nevoie, care intrau în folosința sa ereditară. După ce
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de 183 pratimisis - n.a.) rămânea tot în indivizie. În cazul în care satul liber de moșneni sau răzeși se vindea unui boier rumânindu-se sau vecinindu-se (au fost dese asemenea cazuri și documentele le consemnează), foștii răzeși deveneau țărani dependenți cu delnițe proprii,continuând să-și lucreze fostele părți din moșia indiviză . Erau și situații în care rumânii-vecinii proveniți din oameni liberi se răscumpărau din situația de dependență, fie tot satul sau unii dintre ei; procesul de eliberare purta numele de judecire
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
firescul cuvânt acești locuitori au dreptățile răscumpărăriiă. Iar când din împotrivă numiții locuitori vor dovedi cu acte vrednici de credință scrisori și domnești hrisoave că aciastă moșie era dreaptă a lor strămoșească avere, neîntemeindu-se numai asupra cuvântului curăturii și a delnițelor și a stăpânirii care au avut-o ei de atâția ani, atunci prin giudecată vor avea dreptate a ceri banii răscumpărării de la cine giudecata va hotărîă” . Sărăcirea și ruinarea gospodăriei țără nești în perioada interbelică, când a fost roasă de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
purtătoare a aceluiași înțeles. Exemplele sunt, de regulă, din categoria numeralelor multiplicative și a celor fracționare: rom. ciozvârtă "sfert dintr-un animal tăiat; bucată mare de carne", cf. bg. četvărt, sl. četvrŭtŭ "sfert"; rom. ciric "sfert de vită tăiată, de delniță, de pâine etc.; optime dintr-o pâine, codru de pâine; jumătate din cantitatea de pește prins; pachet de piei", cf. tc. çeyrek, dial. çerek "sfert"; fr. demi "pahar mare de bere, halbă" < demi[-litre de bière] "jumătate de litru de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
noastră. PĂDUREA. În copilărie, destinul m-a purtat în localitatea unde părinții mei încercau să ia viața de la început. Locuiam la bunicii din partea mamei, a căror gospodărie se afla exact lângă locul din care pornea poteca ce străbătea în curmeziș delnița și dădea în drumul ce ducea în pădure. La marginea ei se aflau câțiva stejari uriași, dar mai în adânc, existau arbori fascinanți și misterioși, pe care nu-i cunoșteam. În preajma lor, lumina părea că ia forme omenești, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
erau nefolosite. Fiecare grup familial băștinaș avea dreptul de a se folosi de produsele naturii, pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice fel și fără limite, prin muncă directă și prin satisfacerea propriilor nevoi gospodărești. Câmpul agricol era împărțit în delnițe 2, repartizate pe familii, pe mai mulți ani, prin tragere la sorți. Calitatea uneltelor s-a îmbunătățit și, în consecință, s-au extins stăpânirile individuale a unor porțiuni de pădure, de pășuni, de ape etc. Pe măsură ce înaintăm spre sec. al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pe măsură ce înaintăm spre sec. al XVII-lea, stăpânirea individuală se extinde în detrimentul celei colective. Principiul proprietății private a cuprins mai întâi vatra satului, apoi câmpul de cultură, unde s-au delimitat loturile fiecărui sătean cu casa de vatră, denumită „delnița casei”, iar apoi sa extins și asupra delniței cu fânețele, fiind delimitate prin îngrădituri. Legea nescrisă a țării spunea că săteanul, care prin munca lui și a familiei sale va desțeleni un loc, va deveni prin aceasta stăpânul acelui loc.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
individuală se extinde în detrimentul celei colective. Principiul proprietății private a cuprins mai întâi vatra satului, apoi câmpul de cultură, unde s-au delimitat loturile fiecărui sătean cu casa de vatră, denumită „delnița casei”, iar apoi sa extins și asupra delniței cu fânețele, fiind delimitate prin îngrădituri. Legea nescrisă a țării spunea că săteanul, care prin munca lui și a familiei sale va desțeleni un loc, va deveni prin aceasta stăpânul acelui loc. Potrivit documentelor istorice, în sec. XIV-XVII delnițele îngrădite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
asupra delniței cu fânețele, fiind delimitate prin îngrădituri. Legea nescrisă a țării spunea că săteanul, care prin munca lui și a familiei sale va desțeleni un loc, va deveni prin aceasta stăpânul acelui loc. Potrivit documentelor istorice, în sec. XIV-XVII delnițele îngrădite cu „nuiele și garduri” erau numeroase. Ecouri ale vremurilor când sătenii se bucurau de libertatea de a alege locuri de muncă după „voie” și nu după „nevoie” au ajuns până astăzi, în unele creații, precum Plugușorul, unde se spune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Partea satului Vama, care se cheamă Strâmtura, este așezată într-un sector în care valea Moldoviței se lărgește. În aval de satul Vama, într-un bazinet dezvoltat pe valea Moldovei, a luat naștere satul Molid, care s-a chemat inițial Delnița. Vama poate fi considerată așezare rurală de tip răsfirat linear cu tendința de adunare lineară. Poate nicăieri muntele, apa și ocupațiile nu sunt atât de strânse de oameni și de preocupările lor zilnice <footnote Victor Tufescu, op.cit. p. 12. footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
19, dominată de o imensă energie și voință de a munci cu dragoste și pricepere.El privește pământurile lui Vasile Baciu cu aprigă dorință de a le stăpâni,dar cu ochiul unui expert, supărându- se când constată că porțiuni din delnițe sunt neîngrijite sau lucrate de mântuială. Asupra eroului principal, critica a formulat opinii contradictorii.Eugen Lovinescu,socotind că Ion e “expresia instinctului de stăpânire a pământului”,“o figură simbolică,mai mare decât natura,ce depășește tendința de nivelare a naturalismului
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
univoce. Cred că al reduce pe Ion la statutul de „brută“ înseamnă a simplifica neîngăduit de mult o structură sufletească definită prin trăiri dilematice, prin zbuciumul ființei care aspiră spre demnitate și iubire, întro lume care judecă omul după mărimea delnițelor pe care le stăpânește. Prin eroul său, Rebreanu demonstrează că a avut curajul să coboare în adevărul lumii țărănești și să o înfățișeze fără iluzii și fără prejudecăți, în acorduri de epopee tragică. ÎNCHEIERE În concluzie, se poate afirma că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
univoce. Cred că al reduce pe Ion la statutul de „brută“ înseamnă a simplifica neîngăduit de mult o structură sufletească definită prin trăiri dilematice, prin zbuciumul ființei care aspiră spre demnitate și iubire, întro lume care judecă omul după mărimea delnițelor pe care le stăpânește. Prin eroul său, Rebreanu demonstrează că a avut curajul să coboare în adevărul lumii țărănești și să o înfățișeze, fără iluzii și fără prejudecăți, o monografie a satului transilvănean de la începutul secolului XX, adevărată „epopee a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]