93 matches
-
deplasare a alunecării, 500 m lungime pe latura estică și circa 1000 m pe latura vestică. Astfel, din punct de vedere al modului de deplasare, alunecarea de la Pârcovaci este de tip detrusiv-delapsiv indusă (I.S.P.I.F. Iași, 1997. Pe direcția de deplasare, deluviul de alunecare a suferit o comprimare datorită rezistenței opuse de baza versantului, precum și de malul stâng care a fost dislocat pe 100 125 m în zona centrală a alunecării, suprafața de alunecare trecând pe sub albia Bahluiului. Începând din amonte spre
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
comprimării, partea superioară a alunecării este foarte fracturată și mai ridicată decât relieful relativ stabil de pe margini, în timp ce în partea inferioară se pot observa ruperi pe cele două laturi și de a lungul bazei. În partea superioară a alunecării, deplasarea deluviului de alunecare a avut loc pe circa 26-30 m lungime, fapt pus în evidență de un drum situat la mijlocul alunecării, drum care a fost rupt și coborât în avale. Deplasarea părții inferioare a versantului este foarte mică, sub 5 m
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1968). În lungul malurilor albiei minore a râului Bahlui, se produc intense procese de surpări. Ele sunt condiționate de existența unor strate acvifere bogate (ce își au originea în zona înaltă din vest), și datorită alunecărilor de teren ce împing deluviul de alunecare spre albia râului Bahlui, ca în zona Pârcovaci, în sudul orașului Hârlău, la Bădeni și Ceplenița. În urma acestor surpări ale malurilor, iau naștere mici trepte de albie minoră, cu altitudine de 1-2 m. În sectorul Cotnari, albia minoră
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Spre nord, relieful este reprezentat de interfluviile sculpturale ce formează cumpăna de apă dintre râul Bahlui și Miletin (Dealul La Bolovani, Dealul Secrierului, Dealul Roșu). Suprafața acestora este modelată de procese geomorfologice actuale latente ce evoluează sub pădure sau prezintă deluvii de alunecare recente pe areale reduse. Cele mai reprezentative alunecări de teren se întâlnesc pe versantul de vest al văii Bahluiului, în dreptul localității Pârcovaci, unde în decembrie 1996 s-a reactivat o alunecare de teren de mari proporții ce a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenului. Este formată dintr-un microrelief cu fragmentare predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul Cătălina, Dealul lui Vodă, etc.), cu versanți acoperiți în cea mai mare parte cu deluvii de alunecare și spălare. Aici plăcile dure lipsesc, substratul geologic fiind alcătuit din formațiuni argiloase cu intercalații de nisipuri și pietrișuri bine rulate. În plus, în construcția lor, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci rupte) de gresii și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
021. *7 Conform NTLH - 022. *8 Se poate completă cu precizări: tipul măștii (beton, bitum), tipul etanșării (nucleu, ecran) etc. *9 La nivelul inferior al construcției barajului, indiferent de tipul constructiv; a nu se confundă cu acoperirea de aluviuni sau deluviu; în cazul lipsei de informații sau al îndoielii, după semnul de confirmare "x" se va trece și semnul "?". *10 În caz de necunoaștere se va trece semnul "?". *11 Incident: defecțiune minoră, remediabila fără scoaterea din exploatare; accident: defecțiune a cărei
ORDIN nr. 121 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea conţinutului Fisei de evidenta a barajelor - NTLH-035. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142760_a_144089]
-
se notează căsuța următoare cu x; în caz negativ, se lasă necompletat. *5 Conform NTLH - 021. *6 Conform NTLH - 023 *7 La nivelul inferior al construcției barajului, indiferent de tipul constructiv; a nu se confundă cu acoperirea de aluviuni sau deluviu; în cazul lipsei de informații sau al îndoielii, după semnul de confirmare "x" se va trece și semnul "?". *8 În caz de necunoaștere se va trece semnul "?". *9 Accident: defecțiune a cărei remediere cere scoaterea temporară din exploatare; avarie: defecțiune
ORDIN nr. 121 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea conţinutului Fisei de evidenta a barajelor - NTLH-035. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142760_a_144089]
-
geotehnica, hidrogeologie) 1. *16) Conform ultimului studiu hidrologic; în cazul necunoașterii unor valori, în căsuțele corespunzătoare se va trece semnul "?". *17) La nivelul inferior al construcției barajului, indiferent de tipul constructiv; a nu se confundă cu acoperirea de aluviuni sau deluviu; în cazul lipsei de informații sau al îndoielii, după semnul de confirmare "x" se va trece și semnul " ?". 2. Date geotehnice Există studii geotehnice de specialitate accesibile acum ? DA NU DA NU Valorile au fost determinate prin teste și probe
PROCEDURA ŞI COMPETENTELE din 11 februarie 2002 de efectuare a controlului privind siguranţa în exploatare a barajelor - NTLH-034. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142856_a_144185]
-
principiu cuprinde următoarele faze: Faza I a Deschiderea treptei de inițiere care constă în săparea în taluz, la cota de la baza a treptei. Săparea se realizează cu ajutorul perforatoarelor manuale (unde este cazul) sau cu buldozerele se împinge pe taluz, în deluviu sau rocă alterată. Faza a II a Deschiderea propriu-zisă a treptei din carieră. Se derochează cu exploziv, prin pușcarea a două șiruri de găuri a părții de sus a taluzului de pe treapta unde a rămas deluviul cu roca alterată. Materialul
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
împinge pe taluz, în deluviu sau rocă alterată. Faza a II a Deschiderea propriu-zisă a treptei din carieră. Se derochează cu exploziv, prin pușcarea a două șiruri de găuri a părții de sus a taluzului de pe treapta unde a rămas deluviul cu roca alterată. Materialul derocat se rebutează. În continuare se dau încă 4 șiruri de găuri care se pușcă, câte un șir sau două. Înclinarea găurilor este astfel aleasă încât ultimul șir să aibă înclinarea taluzului final al treptelor (spre
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
2.1.2. Principalele etape de realizare a barajelor din anrocamente Realizarea unui baraj din anrocamente indiferent de tipul său, presupune în general parcurgerea următoarelor etape tehnologice: execuția lucrărilor social tehnologice (colonie, platforme tehnologice, etc.); execuția lucrărilor de excavații în deluvii pe versanți; execuția galeriei de deviere; realizarea prebatardourilor amonte și aval în vederea devierii râului din zonă prin galeria de deviere și a bretelelor de acces pentru realizarea umpluturilor în baraj; devierea râului prin galeria de deviere; continuarea excavațiilor în deluvii
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
deluvii pe versanți; execuția galeriei de deviere; realizarea prebatardourilor amonte și aval în vederea devierii râului din zonă prin galeria de deviere și a bretelelor de acces pentru realizarea umpluturilor în baraj; devierea râului prin galeria de deviere; continuarea excavațiilor în deluvii și aluvii și începerea depunerilor în batardoul amonte și eventual aval; începerea lucrărilor de amenajare a carierelor și balastierelor în vederea exploatării lor; realizarea excavațiilor în aluvii și în albie, definitivarea tuturor drumurilor tehnologice de acces la diferite cote; începerea depunerilor
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
în ampriza barajului. Accese și platforme necesare executării excavațiilor în baraj Pentru accesul în zona centrală a barajului se studiază mai multe variante, trecerea peste batardoul lucrării (amonte, aval) este obligatorie. Pentru accesul buldozerelor pe versanți în vederea realizării excavațiilor în deluvii și rocă, sunt necesare a se executa drumuri de acces, la diferite cote. Aceste drumuri servesc pentru aducerea utilajelor în frontul de lucru, pentru alimentarea cu carburanți a lor și pentru retragerea acestora în timpul pușcărilor. Pentru realizarea excavațiilor din zona
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de acces ce coboară cu o pantă de max. 7 8% în ampriza nucleului de argilă. De regulă pe toată perioada execuției lucrărilor la o cotă superioară, se execută un drum de deviere a drumurilor definitive din zonă. Excavații în deluvii pe versanți Curățirea grosieră a materialului se face cu buldozerul după care sterilul se încarcă cu excavatorul și se transportă cu autobasculantele la halde. Excavații în aluvii Excavarea și evacuarea aluviunilor din albie se execută cu mijloace mecanizate utilizând excavatoare
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
H = 50 m) 35.000 ml. 5.1.3. Principalele etape de realizare a barajelor din balast cu nucleu de argilă Realizarea unui baraj din balast cu nucleu de argilă presupune parcurgerea următoarelor etape tehnologice: etanșarea lucrărilor de excavații în deluvii pe versanți; execuție galerie de deviere (golire de fund); realizarea prebatardoului amonte și aval în vederea devierii râului din zonă prin galeria de deviere; devierea râului prin galeria de deviere; continuarea excavațiilor în deluvii și aluvii și depunerea lor în corpul
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
etape tehnologice: etanșarea lucrărilor de excavații în deluvii pe versanți; execuție galerie de deviere (golire de fund); realizarea prebatardoului amonte și aval în vederea devierii râului din zonă prin galeria de deviere; devierea râului prin galeria de deviere; continuarea excavațiilor în deluvii și aluvii și depunerea lor în corpul batardoului amonte; execuția măștii din B.A. a batardoului amonte; începerea lucrărilor de amenajare a carierelor și balastierelor în vederea începerii exploatării lor; realizarea excavațiilor în aluvii din albie; începerea depunerilor de balast la
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
accesul în zona centrală a barajului se studiază mai multe variante, trecerea peste batardoul lucrării (amonte, aval) este obligatorie în prima etapă de realizare a excavațiilor în albie și pe versanți. Pentru accesul buldozerelor pe versanți în vederea realizării excavațiilor în deluvii și rocă sunt necesare a se executa drumuri de acces la diferite cote. Aceste drumuri servesc pentru aducerea utilajelor în frontul de lucru pentru alimentarea cu carburanți a lor și pentru retragerea acestora în timpul pușcărilor. Pentru realizarea excavațiilor din zona
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
coboară cu o pantă de maxim 7 - 8 % în ampriza nucleului de argilă. De regulă pe toată perioada execuției lucrărilor la o cotă superioară se execută un drum de deviere a drumului național sau județean din zona barajului. Excavații și deluvii pe versanți Curățirea grosieră a materialului se face cu buldozerul prin mai multe relee după care se încarcă cu excavatorul și se transportă cu autobasculantele la haldă. Pe unul dintre maluri sau ambele maluri în amonte sau în aval se
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
pot fi locale sau continue. Fisurile transversale sunt foarte periculoase deoarece permit infiltrații prin nucleu. Fisurile longitudinale în mod obișnuit nu sunt periculoase, dar apar relativ frecvent. La barajele cu pinteni din material argilos care este mai puțin compresibil decât deluviul de sub prismul amonte și aval al barajelor, fisurile se pot produce din cauza tasărilor mari ale prismelor marginale, decât a zonei centrale a barajului. La barajele cu nucleu central din argilă și umpluturi în prism din balast apar fisuri la joncțiunea
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
beton, colorate în culori vii. 6.2.2.3. Excavații în ampriza nucleului de argilă și a filtrelor Excavațiile în ampriza nucleului de argilă se execută în conformitate cu tehnologia cadru de excavare a fundațiilor barajelor. La nucleul de argilă după excavarea deluviului care se face pe toată suprafața barajului, se îndepărtează și stratul de rocă alterată până la linia de fundare în trei etape.: în etapa I se execută excavațiile grosiere până la 1,50 m deasupra liniei de fundare; în etapa a II
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
pe dreapta Miletinului (la est de Iazu- Vechi, Șipote, sub D. Budu etc.) și destul de rare. Relieful denudațional este constituit din forme de sculptură specifică: cornișe de desprindere ale alunecărilor de teren, trepte de alunecare și sisteme de padine în cadrul deluviilor), acumulări sub formă de monticuli de alunecare și glacisuri coluviale groase, larg răspândite,care îmbracă baza versanților unor vâlcele (est de D.Coroleuca),racordează tronsoane ale versanților văii principale și ale afluenților cu șesurile (est de Iazu- Vechi,Chișcăreni etc.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mari de 5ș,fiind afectați de procese de ablație. Aceasta este mai extinsă la sud de Miletin, atingând însă stadii mai avansate la nordul său. În general, se asociază cu procese de eroziune liniară, afectând însă frecvent versanții acoperiți cu deluvii de alunecare vechi, neluați în cultură. Pentru anumite sectoare de versant reprezintă procesele cele mai caracteristice, precum versanții estici ai dealurilor Budu, Mitoc ș.a. Spălările se pot observa cel mai ușor primăvara și toamna, când solul este lipsit de vegetație
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
500 m și o adâncime de circa 25 m (I.S.P.I.F., 1997). Pe versant, singurele aflorimente care pot fi examinate sunt cele din partea superioară a râpei menționate, care se prezintă ca un perete aproape vertical, jumătatea inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi (figura de mai jos) începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de vârstă sarmațiană, peste care se așterne formațiunea acoperitoare compusă dintr-un eluviu argilos, cu fragmente de calcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud-vest, dincolo de marginea platoului. Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud-vest, dincolo de marginea platoului. Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]