88 matches
-
în ampriza barajului. Accese și platforme necesare executării excavațiilor în baraj Pentru accesul în zona centrală a barajului se studiază mai multe variante, trecerea peste batardoul lucrării (amonte, aval) este obligatorie. Pentru accesul buldozerelor pe versanți în vederea realizării excavațiilor în deluvii și rocă, sunt necesare a se executa drumuri de acces, la diferite cote. Aceste drumuri servesc pentru aducerea utilajelor în frontul de lucru, pentru alimentarea cu carburanți a lor și pentru retragerea acestora în timpul pușcărilor. Pentru realizarea excavațiilor din zona
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de acces ce coboară cu o pantă de max. 7 8% în ampriza nucleului de argilă. De regulă pe toată perioada execuției lucrărilor la o cotă superioară, se execută un drum de deviere a drumurilor definitive din zonă. Excavații în deluvii pe versanți Curățirea grosieră a materialului se face cu buldozerul după care sterilul se încarcă cu excavatorul și se transportă cu autobasculantele la halde. Excavații în aluvii Excavarea și evacuarea aluviunilor din albie se execută cu mijloace mecanizate utilizând excavatoare
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
H = 50 m) 35.000 ml. 5.1.3. Principalele etape de realizare a barajelor din balast cu nucleu de argilă Realizarea unui baraj din balast cu nucleu de argilă presupune parcurgerea următoarelor etape tehnologice: etanșarea lucrărilor de excavații în deluvii pe versanți; execuție galerie de deviere (golire de fund); realizarea prebatardoului amonte și aval în vederea devierii râului din zonă prin galeria de deviere; devierea râului prin galeria de deviere; continuarea excavațiilor în deluvii și aluvii și depunerea lor în corpul
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
etape tehnologice: etanșarea lucrărilor de excavații în deluvii pe versanți; execuție galerie de deviere (golire de fund); realizarea prebatardoului amonte și aval în vederea devierii râului din zonă prin galeria de deviere; devierea râului prin galeria de deviere; continuarea excavațiilor în deluvii și aluvii și depunerea lor în corpul batardoului amonte; execuția măștii din B.A. a batardoului amonte; începerea lucrărilor de amenajare a carierelor și balastierelor în vederea începerii exploatării lor; realizarea excavațiilor în aluvii din albie; începerea depunerilor de balast la
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
accesul în zona centrală a barajului se studiază mai multe variante, trecerea peste batardoul lucrării (amonte, aval) este obligatorie în prima etapă de realizare a excavațiilor în albie și pe versanți. Pentru accesul buldozerelor pe versanți în vederea realizării excavațiilor în deluvii și rocă sunt necesare a se executa drumuri de acces la diferite cote. Aceste drumuri servesc pentru aducerea utilajelor în frontul de lucru pentru alimentarea cu carburanți a lor și pentru retragerea acestora în timpul pușcărilor. Pentru realizarea excavațiilor din zona
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
coboară cu o pantă de maxim 7 - 8 % în ampriza nucleului de argilă. De regulă pe toată perioada execuției lucrărilor la o cotă superioară se execută un drum de deviere a drumului național sau județean din zona barajului. Excavații și deluvii pe versanți Curățirea grosieră a materialului se face cu buldozerul prin mai multe relee după care se încarcă cu excavatorul și se transportă cu autobasculantele la haldă. Pe unul dintre maluri sau ambele maluri în amonte sau în aval se
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
pot fi locale sau continue. Fisurile transversale sunt foarte periculoase deoarece permit infiltrații prin nucleu. Fisurile longitudinale în mod obișnuit nu sunt periculoase, dar apar relativ frecvent. La barajele cu pinteni din material argilos care este mai puțin compresibil decât deluviul de sub prismul amonte și aval al barajelor, fisurile se pot produce din cauza tasărilor mari ale prismelor marginale, decât a zonei centrale a barajului. La barajele cu nucleu central din argilă și umpluturi în prism din balast apar fisuri la joncțiunea
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
beton, colorate în culori vii. 6.2.2.3. Excavații în ampriza nucleului de argilă și a filtrelor Excavațiile în ampriza nucleului de argilă se execută în conformitate cu tehnologia cadru de excavare a fundațiilor barajelor. La nucleul de argilă după excavarea deluviului care se face pe toată suprafața barajului, se îndepărtează și stratul de rocă alterată până la linia de fundare în trei etape.: în etapa I se execută excavațiile grosiere până la 1,50 m deasupra liniei de fundare; în etapa a II
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
500 m și o adâncime de circa 25 m (I.S.P.I.F., 1997). Pe versant, singurele aflorimente care pot fi examinate sunt cele din partea superioară a râpei menționate, care se prezintă ca un perete aproape vertical, jumătatea inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi (figura de mai jos) începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de vârstă sarmațiană, peste care se așterne formațiunea acoperitoare compusă dintr-un eluviu argilos, cu fragmente de calcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud-vest, dincolo de marginea platoului. Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud-vest, dincolo de marginea platoului. Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr-un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
deplasare a alunecării, 500 m lungime pe latura estică și circa 1000 m pe latura vestică. Astfel, din punct de vedere al modului de deplasare, alunecarea de la Pârcovaci este de tip detrusiv-delapsiv indusă (I.S.P.I.F.-Iași, 1997). Pe direcția de deplasare, deluviul de alunecare a suferit o comprimare datorită rezistenței opuse de baza versantului, precum și de malul stâng care a fost dislocat pe 100125 m în zona centrală a alunecării, suprafața de alunecare trecând pe sub albia Bahluiului. Începând din amonte spre aval
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
comprimării, partea superioară a alunecării este foarte fracturată și mai ridicată decât relieful relativ stabil de pe margini, în timp ce în partea inferioară se pot observa ruperi pe cele două laturi și de-a lungul bazei. În partea superioară a alunecării, deplasarea deluviului de alunecare a avut loc pe circa 26-30 m lungime, fapt pus în evidență de un drum situat la mijlocul alunecării, drum care a fost rupt și coborât în avale. Deplasarea părții inferioare a versantului este foarte mică, sub 5 m
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita proceselor de alterare de la suprafață a argilelor si marnelor, care au fost transformate în luturi de panta. Acestea au un caracter eluvial sau au fost acoperite de deluvii de alunecare. Văile minore sunt ravenate, având alunecări superficiale (13 m) în dealurile: Marginea, Toaca, Coasta Potlogului. Suprafața cea mai mare din cadrul reliefului sculptural o ocupă alunecările complexe. Eroziunea areolară este și ea foarte răspândită, la aceasta contribuind și folosirea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și procese de eroziune în suprafață și adâncime. Areale însemnate din bazinul hidrografic Bahluieț sunt acoperite de depozite mai tinere formate în urma distrugerii unor depozite mai vechi, în funcție de acțiunea factorilor externi. Depozitele mai tinere sunt reprezentate prin aluviuni recente, eluvii, deluvii, coluvii, proluvii. Acestea sunt constituite din pietrișuri, nisipuri și luturi. Eluviile sunt alcătuite din formațiuni neconsolidate sau slab consolidate, ceea ce face ca diferențierea lor să fie mai anevoioasă, deseori considerându-se grosimea lor egală cu a stratului supus solificării. Pe
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
lor egală cu a stratului supus solificării. Pe anumite interfluvii, predominant argilomarnoase din bazinul Bahluiețului (de exemplu interfluviu dintre Bahluieț și Pârâul Oii), complexele argilo-marnoase s-au transformat diagenetic în luturi loessoide eluviale cu grosimi de 3-4 m ( Băcăuanu, 1968). Deluviile predominante sunt cele fine, nisipoase și nisipo-lutoase, relativ omogene granulometric și lipsite de material scheletic. Delimitarea lor de roca in situ este dificilă, dacă în alunecare sunt antrenate pachete de strate cu grosimi de câțiva zeci de metri, fără ca raporturile
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de material scheletic. Delimitarea lor de roca in situ este dificilă, dacă în alunecare sunt antrenate pachete de strate cu grosimi de câțiva zeci de metri, fără ca raporturile stratigrafice să fi suferit schimbări. Studiile asupra alunecărilor au pus în evidență deluvii cu grosimi de 15-20 m în Câmpia Moldovei, inclusiv în bazinul hidrografic al Bahluiețului. Coluviile apar ca depozite de tranziție, acumulate la baza versanților și a denivelărilor, formând adesea glacisuri. "Marginile șesurilor sunt parazitate adesea de glacisuri proluvio-coluviale sau de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
sunt monticulare; · la vest de Costești cu alunecări în trepte; · la est de localitatea Cucuteni cu alunecări sub formă de valuri; · la est de localitățile Cucuteni, Sinești, unde sunt prezente alunecările sub formă de cuiburi; · pe versanții puternic înclinați cu deluviu gros și roci variate, pe frunțile de cuestă și abrupturi cuestiforme, unde se dezvoltă alunecările de teren mixte: la Giurgești, Osoi, Buda; · la Vașcani, nord-vest de Costești, zone în care alunecările sunt sub formă de hârtoape; · între Buznea și Cotârgași
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și intensitatea cu care se manifestă, precum și procesele geomorfologice actuale, au fost identificate și cercetate mai multe categorii de versanți (C. Brânduș,1981). Suprafețe cu procese geomorfologice actuale latente Aceste suprafețe au evoluat și evoluează și astăzi sub pădure. Prezintă deluvii de alunecare vechi, în relativă stabilitate, cu eroziune areolară nesemnificativă, singurul proces activ fiind eroziunea liniară și aceasta redusă, vizibilă în zona canalului de scurgere, la ploi abundente și de lungă durată. Local, pe areale restrânse apar și alunecări active
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pantă, apă freatică, natură petrografică). Suprafețe cu procese geomorfologice slabe și moderate. În această categorie procesele dominante sunt eroziunea areolară, slabă-moderată și eroziunea liniară, prin rigole, ogașe și ravene. Pe areale mai mici apar și alunecări de teren incipiente cu deluviu subțire. Suprafețe cu acest tip de modelare se află situate, de regulă, la partea superioară a versanților ce limitează interfluviile sculpturale, din Dealul Humăria, la est de Hârlău, Dealul Morii-Ceplenița, pe flancul nordic și vestic; în Dealul Broscăria, pe stânga
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai ales în ultimele secole. Pe teritoriul cercetat, există o mare diversitate de tipuri de alunecări. Una și aceeași alunecare poate fi încadrată în mai multe grupe sau tipuri, în funcție de structura depozitelor pe care le afectează, de caracterul mișcării, grosimea deluviului, etc Din acest punct de vedere deosebim: Alunecările monticulare au o răspândire relativ largă, dezvoltându-se în condițiile versanților care au în structură depozite cu luturi, nisipuri, prundișuri, cât și marne sarmatice. Deluviul de alunecare, constituit dintr-un amestec de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
care le afectează, de caracterul mișcării, grosimea deluviului, etc Din acest punct de vedere deosebim: Alunecările monticulare au o răspândire relativ largă, dezvoltându-se în condițiile versanților care au în structură depozite cu luturi, nisipuri, prundișuri, cât și marne sarmatice. Deluviul de alunecare, constituit dintr-un amestec de luturi, argile, marne și nisipuri, are o grosime de peste 5 m, prezintă o suprafață cu fragmentare sub formă de monticuli mai proeminenți sau mai teșiți, cu înălțimi de 0,5 m până la 8
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unor versanți cu denivelări accentuate, formați din alternanțe de argile, nisipuri, uneori cu gresii și calcare, cu bogate strate acvifere subterane.De obicei, ele prezintă o cornișă liniară, de la baza căreia începe o succesiune de trepte de dimensiuni variabile. Grosimea deluviilor depășește uneori 10-12 m și în majoritatea cazurilor sunt stabilizate (deci o vechime mare). Acest tip de alunecări le întâlnim în zona “Coastei de tranziție”, la Cotnari Horodiștea, Zlodica, Poiana Mărului, Zagavia, Fetești, Maxut, Deleni. Ele sunt întâlnite și pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]