46 matches
-
mese care ni se păreau de o bogăție fără seamăn, deși nu erau deloc așa. Dar te cuprindea fericirea când, mort de oboseală și cu mușchii tremurând sub piele de atâta Încordată strădanie, te așezai turcește sau În cot lângă demâncarea Întinsă pe jos, pe vreo țoală. Oul fiert, brânza, roșia, ceapa și o bucată de pâine se prefăceau În ospăț regesc. Le Înghițeam și ne prefăceam a uita că aveau cu toatele gust de ciment și var. La masă ne purtam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-l potolească pe turbat. Înăuntru, În șanț, Îngrădiți de obloane, Dumnezeiașul ori cine rânduise Întâmplarea avea grijă În continuare de noi, cei patru prizonieri. În haosul rostogolirii, căzuseră lângă Încercatele trupuri, nu se poate ști din ce Întâmplare, traista cu demâncare și damigenuța cu vin roșu. La Început nu se zăreau, că erau acoperite de paie. Mai apoi, Însă, când nea Mitu, pe care atunci nu-l chema Păcătosul - dar voi n-aveți de unde ști -, a vrut să așeze cum trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ultimele zile Începuseră să se cam sature și de depănușat porumb, și de transportul În remorcile camioanelor sau ale tractoarelor, chiar și de clipele de-a dreptul vrăjite când li se dădea pauza de masă și-și scoteau din traiste demâncarea pe care o așezau Înăuntrul cercului format din băieți care ședeau turcește și din fetele care, pudic, Își aduceau picioarele sub ele și tăiau cu mișcări repezi și pricepute pâinea de casă, brânza, ceapa, slănina, răspândeau, ca să le fie tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Înțeles ce-și povesteau unul altuia și nu s-ar mai fi simțit de tot stingher. Când se așezau să mănânce, pe Ectoraș nu-l chema nimeni În cercurile largi care se formau și el se ducea deoparte, Își Întindea demâncarea pe traistă și Înghițea fără chef, ca și cum ar fi mestecat bucăți de cauciuc. Daie Gulu Îi făcuse Într-o zi semn să vină și el lângă ceilalți și fiul Directorului Îl ascultase numaidecât. Oamenii Îi făcuseră loc Între ei. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
plimbare... -Ei! da... -Ei! eu merg bucuros, da’ numa călare merg... Ei? -Ei? -Ei? ia-mă dumneata în cârcă...” (I.L. Caragiale) Tot enunțuri neanalizabile - termeni ai unor enunțuri complexe - realizează și onomatopeele înscrise în stil direct: „Și pornind eu cu demâncarea, numai ce și aud pupăza cântând: -Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!” (I. Creangă) Onomatopeele, cele descriptiv-narative, realizează funcția de predicat, în enunțuri marcate exclamativ: „Noi atunci am pârlit-o la fugă. Iar el, zvârr! cu o scurtătură în urma noastră.” (I. Creangă) Au
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui Creangă nu este unul analitic, ci unul sintetic, efectuat printr-o vorbă populară de duh, o metaforă plastică, zicale și proverbe, ca atunci când sunt evocați țiganii cărora li se lungiseră urechile de foame și li se împăienjeniseră ochii așteptând demâncarea: "Ș-apoi, vorba ceea: țiganul când i-e foame, cântă; boierul se plimbă cu mâinile dinapoi, iar țăranul nostru își arde luleaua și mocnește într-însul". Opera Amintiri din copilărie este structurată în patru părți. Partea I se deschide cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în pîntecele mamei sale, sau va fi acel copil călugăr, sau un mare tâlhar. Pînză Dacă la Lăsatul Postului de toamnă nu se mănîncă toată demîncarea, să știi că te apucă ploaia cu pînza pe gard neurzită. Cînd se învălește pînza pe sul, se înnoadă o pană de găină, ca pînza să meargă așa de ușor în stative ca pana. Cînd se învălește pînza, să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lumea plină Că steagul turcului se-nchină.” ( G. Coșbuc- Trei, doamne, și toți trei) Onomatopea este figura de stil care imită, prin elementele sonore ale unui cuvânt, anumite sunete din natură și creează armonie imitativă. Exemplu: "Și pornind eu cu demâncarea, numai ce aud cântând: - Pu-pu- pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!” ( I. Creangă- Amintiri din copilărie) " Iar din plosca ei de giușă De mătușă Un tăios, un aspru :hârrși...” ( I.Barbu- După melci) Oximoronul este figura de stil care constă în asocierea neașteptată
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Ia mai îngăduiți oleacă, măi, zise Ochilă, că doar nu v-au mas șoarecii în pântece. Acuș s-or aduce și bucatele, și vinul, și numai de-ați avă pântece unde să le puneți. Îndată vi s-a aduce și demâncare și băutură, zise împăratul, și numai de-ați pută dovedi cât vă voiu da eu; că, de nu-ți fi mâncători și băutori buni, v-ați găsit beleaua cu mine, nu vă pară de șagă! De ne-ar da Dumnezeu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
el, de frică să nu fie uitat, se urca cel întăi în căruță, de unde nu mai era cu putință să-l dai jos. Nici chiar sunetul farfuriilor, muzica cea mai plăcută urechilor lui, nu-l atrăgea; trebuia să-i dau demâncare în căruță, ca să nu rămâie flămând. Dealtfel, se bucura de un apetit fără păreche. Eu n-am avut fericirea să-l văd vreodată sătul, dispus a-și întoarce capul de la o strachină. Mânca pănă la ghiftuire. Era așa de fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu soare mă ungea, / cu șopârle mă lega” etc. Acest spațiu-timp originar reapare în Dimineața primigeniei (1980), unde abundă evocările de ritualuri: „diminețile” morților, făcutul pâinii sau, pur și simplu, mersul copilei țărănci spre câmp, purtând pe cap coșul cu demâncare („Treceam așa pe dealuri legănând / soarele copt în baniță”). Totul - ființe, obiecte, gesturi - este învăluit într-un aer magic, de incantație. Primigenia, o ipostază a poetei-copil, reactualizează spațiul-timpul auroral: „Jos era cerul verde strălucitor / și unde călcam se aprindeau / sori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
beau apă minerală, cam un litru pe zi, din sortimentele: „Carpatina”, „Poiana Negri”, „ Perla Harghitei”. Apa o beau simplă sau combinată cu sirop de cireșe, afine, coacăze. Cel mai bun mijloc de a simți foamea și de a redobândi pofta demâncare o constituie repaosul alimentar: pauze între mese, în special de seara până a doua zi la prânz, cam 12-16 ore. De asemenea, plimbarea în aer liber, în spații cu multă vegetație și cu aer curat (în Grădina Botanică, în pădurea
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
gura scorburii, unde scotocise de mai multe ori. Avocatul: Dar pupăza, unde era? Martorul: Pupăza, n-am văzut-o, dar el, după ce a luat căciula de la gura scorburii, a pus în locul ei o lespede, apoi a plecat mai departe cu demâncare la lingurari. De atunci însă, nu s-a mai auzit pupăza cântând, probabil că a luat-o la întoarcere. Procurorul: Să audiem depozițiile celui de-al doilea martor. Aprodul: Să poftească în sală martorul Ion Bălțatu (martorul depune jurământulă Procurorul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
zice: - Plecăm! Și mama zice: - Să plecăm... Și Moș Iacob, vecinul nostru din stânga: - Porniț’-o-n minuta asta, că de la cioloveci tre’ s’ te-aștepți la or’ ce! Și Mătușa Domnica, baba moșului: - Mergeț’ cu Dumnedzău, luaț’ și legătura asta cu demâncare. Și preotul Dodon: - Veniți cu noi, a mai rămas loc În căruța a doua - numai să nu vă luați și mobila... Și tata: - Dă-i drumul, părinte, să nu ți se ude potcapul - și las’, că v-ajungem din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ajută pe mama ca și bărbatu-său - numai că dinăuntru, din casă: - Da nu căraț’ sângurică, doamnă, să nu vă cadă greu, c-asta-i treabă de bărbat, ce crez’ mătale!, tot zice ea, ținând la piept cu amândouă mâinile legătura cu demâncare pentru noi. Stau În calidor și nu mai văd: s-a-nnoptat. Așa că văd bine de tot: Mama cară bagajele la deal: din curte, unde le-a descărcat descărcătorul care fusese Încărcător cinstit, mai ieri, le târâie pe scări, pe calidor, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de tot: Mama cară bagajele la deal: din curte, unde le-a descărcat descărcătorul care fusese Încărcător cinstit, mai ieri, le târâie pe scări, pe calidor, În casă. Mătușa Domnica tropotește pe lângă ea, În jurul ei, Înaintea ei, cu legătura cu demâncare Întoarsă, strânsă la piept. Moșul dă fugile lui de Întâmpinare, cu pălăria stăpânită pe creștet, când mama a și urcat balotul, valiza, apoi, după ce-i spune că asta-i treabă de bărbat, se ia după celălalt bărbat: tata. Tata, de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
departe S‐ aduci poala cu surcele. ș‐ aduci apa cu cofița, Tatei să‐ i deschizi portița Când se‐ ntoarce, frânt de trudă Seara de la plug! O, de te‐ aș vedea eu mare, Să mă duc și eu La amiazi cu demâncare Unde‐ ți fi, la plug, la coasă! Să‐ mi ochesc atunci la horă Dintre‐atâtea fete‐ o noră Dormi și crești, și fă‐te mare Plugărașul meu! Ianuarie 1893 Din cartea „Mari scriitori români”, p.286288 MI - A ZIS MAMA
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
frații ei o crezură moartă și o duseră într-un crâng umbros.Aici o acoperiră cu flori și cu frunze aromate.Când se trezi,Imogen,închipuindu-și că a visat,glăsui: -Se făcea că sunt paznicul unei peșteri și pregătesc demâncare unor ființe cumsecade - gen klingonieni;dar cum de-am ajuns aici,acoperită de flori? Neștiind drumul spre peșteră porni în direcția portului,cu gând de-a merge la Roma. Nivelul 6.Intre împăratul roman Cezar și Cymbeline se porni un
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cu mâinele sumese, uitându-se, cu coada ochiului, la tovarășul ei de peste treizeci de ani, amintindu-și, cu năduf, de sforăiturile lui după orele petrecute la cazanul de făcut rachiu al popii. Marie, strigă răstit bărbatul, să-mi pui ceva demâncare în traistă, c-am de gând să plec la târg! Azi ți-ai găsit! Când ogorul stă să-l ari, dumnealui pleacă să târguiască?! oftă femeia. Numai azi mai primesc negustorii grâul cel vechi. Vrei să n ai para chioară
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
vreme, ploua. Le-a așternut pături și țoale, încăperi avea, a făcut focul, nu-i mai găsea nici dracul în câmpul ăsta. Bucuria lui Florea că dăduse de trai bun și de somn. Bani aveau, au plătit tăinuitorului vinul și demâncarea. Duminică au ieșit la târg, în piață, să vadă ce e de făcut. Nicu-Piele a scos șmecheriile lui din nădragi. Drept în mijlocul precupeților s-a oprit: - Care iei mașina, mașina?! Pentru bătrâne și soacre mari! Mașina de băgat ața în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu cratimă, respectiv prin conversiune. Precizați, pentru interjecțiile din textele de mai jos, felul și funcția sintactică: (a) "Hai! deschideți cu fuga, dragii mamei, cu fuga! Ia! Băieți, zise cel mai mare, săriți și deschideți ușa, că vine mama cu demâncare. Săracuțul de mine! zise cel mic. Să nu cumva să faceți pozna să deschideți, că-i vai de noi! Asta nu-i mămuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i așa de gros și de răgușit, că-i
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]