75 matches
-
și politică. Călătoriile lui Gulliver critică moravurile politice din Anglia de odinioară: Țara cailor, țara piticilor (Liliput), țara uriașilor sunt alegorii ale societății engleze din secolul al XVIII- lea, constituind un cadru straniu și fantastic în care sarcasmul dobândește forță demascatoare. Sarcasmul îmbracă adeseori forma grotescului. Acesta apare prin exagerarea monstruoasă a unor trăsături negative, evidențiind urâtul fizic și moral. Prezent în unele creații antice, medievale sau ale Renașterii, grotescul a fost respins de clasicismul francez și reabilitat de romantici prin
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
1921, sunt culegeri de mici istorisiri ale unor întâmplări disparate, oarecare, lipsite, în general, de finalitate, dar justificate de autor prin dorința de a povesti lucruri adevărate. Romanul Babylon (I-II, 1921) este în bună măsură o continuare a intențiilor demascatoare din Satire, cu deosebirea că aici principalii vizați sunt ariviștii și îmbogățiții de război. Gustul excesiv pentru relatarea unor scene cotidiene, petrecute în jurul mesei sau în alcov, estompează mult intențiile moralizatoare. Transcrierea, inabil literaturizată, a unei experiențe banale, exterioare, presărată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286438_a_287767]
-
da material pregătit responsabililor de sectoare (subl.ns.)”. Iată că atotputernica cenzură apăruse chiar în zorii comunismului odată ce tov. Dimitrev a ținut să-i tragă zdravăn de urechi pe bețivii sturlubatici vasluieni ai anului 1945. La sfârșitul acestui important și demascator document, am găsit o listă cu „...cei ce vor fi admonestați la ședința UTC de mâine (25 februarie 1945, n.n.) dela ora 8”: „...Burah Maier, Nahman Iulius, Goldstein Herman, Buholt Lică, Samuel Ozias, Galatatu Dionisie, Ochiană Aurel și Crețu Gheorghe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
-ne pedeapsa cu moartea!", "Împăratul Pământului", "Limba e un instrument de producție". Imaginea acestui personaj domină realitatea ficțională a romanului Primul cerc, așa cum a dominat realitatea sovietică de la mijlocul secolului al XX-lea. Soljenițîn își manifestă încă de la început intenția demascatoare. Stalin este remarcabil prin notorietatea extremă de care se bucură în lume, însă dimensiunea cosmică a imaginii create de cultul personalității este realizată de scriitorul rus în contrast cu portretul său fizic, ce reprezintă un bătrân cât se poate de obișnuit. Din
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Așadar, se cam întrecuse măsura cu dezghețul ideologic, voia să spună respectivul scriitor, iar unul ca el găsea că era cazul să ia atitudine. Să mai notez că poezia incriminată fusese publicată de revista Luceafărul, seria Ștefan Bănulescu. Perfida intervenție demascatoare a trezit parcă un resort care stătea adormit în Ceaușescu, mai mult apatic până în acel moment. El a izbucnit roșu de furie: — Dar unde era redactorul care a publicat poezia, cum răspunde el de ceea ce publică? Trebuie dat afară imediat
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în a se mobiliza ̀ mpotriva ei, spontan și organic, sistematic și înverșunat. De aceea, există la noi, manifestată fie direct, fie disimulat, dar tenace, atâta ostilitate față de Caragiale, abisalul Caragiale, geniul inteligenței radicale, cel mai eficient dintre marii români demascatori ai Prostiei. Sunt prea mulți proști pe lume, dar din fericire sunt și mulți români care știu că : mai bine cu un deștept la pagubă, decât cu un prost la câștig ! „Proștii sub clar de lună” sau sub lumina sălilor
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
paradoxale, brizante ; ne ̀ ntâmpină și aici acea luciditate cinică, acea inteligență acidă, destrămătoare de iluzii sau, cum se zice, „demistificatoare”. Dar în celelalte piese „demistificarea” aceasta se manifestă virulent, având în subtext și chiar în text o mânie justițiară, demascatoare. Ipocrizia, impostura, ticăloșia, abjecția morală apar în piesele lui Mazilu (ca și în proza lui) în forme pure, aproape experimentale, in vitro am putea spune ; am putea spune și că apar în forme naive (în sens strict etimologic, adică native
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
n-au mai privit înapoi cu mînie spre Iepoca de tristă (dar și, oarecum, sim patică) amintire, ci și- au asumat-o ca pe o parte a vieții lor. Lumina aruncată de ei către ea (mult mai eficientă decît mînia demascatoare) este una a privirii amuzate de un spectacol grotesc. Dănuț trăiește-n grotesc, respiră grotescul, dar, cum nu cunoaște altă realitate, numește acest grotesc „normalitate“ și-ncearcă să se bucure, cu puterea și optimismul tinereții, de el. Ca-n bancul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
umilitoare, electroșocurile. Secvențele astea par făcute cu o singură intenție să provoace indignare ; sînt melodramatice (melodramaturgii fiind acei dramaturgi care o țin de la un capăt la altul într-o singură notă). și, pe lîngă faptul că e monotonă, înverșunarea asta demascatoare mai e și un pic bizară : dacă filmul tot a fost făcut în 2008, nu putea să-și propună și altceva pe lîngă denunțarea unor abuzuri din 1928 ? Tocmai mă pregăteam să-i pun cruce acestui film, cînd deodată Eastwood
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fi catalogat în „Antologia rușinii“ fiind aproape imposibil de cuprins. Cu cât divorțul dintre realitatea materială mizerabilă și discursul ideologic crește, cu atât întâlnim mai mulți intelectuali dispuși, fără rușine, să se înregimenteze în tagma lăudătorilor. Celor care cunosc opera demascatoare a lui Virgil Ierunca, celor ce își amintesc de emisiunile lui de la Europa Liberă, recuperarea „Antologiei rușinii“ li se va părea firească și bine venită. Este suficient să răsfoim volumele Românește și Dimpotrivă pentru a descoperi că numele consemnate în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
comunismului în literatură (1979) etc., la care participă, printre alții, Laurențiu Ulici, Dumitru Micu, Ion Lăncrănjan, Gheorghe Tomozei, Marius Tupan, Vasile Andru, Const. Ciopraga. În deceniul al cincilea, în primii ani ai nou-instauratului regim, câteva anchete au un pronunțat caracter demascator, în consens cu campaniile antiburgheze purtate în întreaga presă de stânga. Astfel, ancheta intitulată Aspecte din literatura contemporană, inițiată pe 8 mai 1945, combate cu virulență suprarealismul (sub semnătura lui M. I. Cosma), ideologia Cercului Literar de la Sibiu (Nicolae Veronescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
-se la T. Maiorescu, că această „perioadă din biografia sa postumă e sistematic trecută sub tăcere”. Atacurile au început imediat după război, fiind greu de identificat cel care a dat tonul. între primii se numără G.C. Nicolescu, cu un articol demascator (Adevărata față a Junimii), publicat în revista care, la începutul secolului, detronase întâietatea Convorbirilor literare (Viața românească, nr. 1, 1946). „Junimea” era considerată antipașoptistă și antidemocratică, iar T. Maiorescu un abil aranjor. Un an mai târziu, I. Vitner publica, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui Dan Petrescu și a legăturilor sale pentru a le cunoaște și preveni eventuale acțiuni ostile. [...] Prin Dobrescu Alexandru, critic literar la revista Cronica, și prin Virgil Cuțitaru, directorul Editurii Junimea, vor fi luate măsuri de publicare a unor materiale demascatoare la adresa lui Dan Petrescu ca fiind un element ce nu se etalează prin calități proprii inspirându-se în schimb din operele unor scriitori străini care nu sunt apreciați nici măcar în țările de origine". S. B.: Or fi apărut astfel de articole
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
tratat chiar scriitorul, cenzurarea sau respingerea unor articole ale sale, și la Moscova și în organul Partidului Comunist Francez de obediență moscovită, atestă, de altfel, clar și brutal, natura reală a puterii comunist-staliniste represive. Cum se poate ușor constata, opoziția demascatoare a lui Panait Istrati față de ceea ce el consideră a fi sabotarea "celei mai frumoase opere de justiție socială", caricaturizarea ei birocratică , "fripturismul" ca și generalizat în rândurile reprezentanților regimului sovietic, e întemeiată pe numita "etică a convingerii", ridicată la scriitorul
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
ideologic”, pe Radu Cosașu pentru „neorealismul ostentativ”, pe Nichita Stănescu pentru îndrăzneli imagistice în fond benigne. Dezavuați erau de Crohmălniceanu și revizioniștii din exterior, Jan Kott, Milan Kundera, Marek Hlasko, Georg Lukacs, la fel „dramaturgii absurdului” Bekett și Ionesco. Broșura demascatoare a lui Ov. S. Crohmălniceanu, evident comandată, marchează o tentativă târzie de revenire la realismul socialist, tentativă târzie și cam neconvinsă, totuși, dincolo de vehemența tonului, din moment ce acela care o făcea se va revizui peste puțină vreme. În epoca liberalizării Crohmălniceanu
Luptele criticii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3779_a_5104]
-
așadar în față jurnalul uneia dintre cele mai teribile perioade ale istoriei României, anii 1946-1956. Nu doar norii fac obiectul observației scriitorului, ci și oamenii, lipsurile, sărăcia, degradarea. în 1946 mai ales se fac obsesive notații culinare, nu cu intenții demascatoare, desigur, Radu Petrescu e departe de asemenea socoteli și răfuieli meschine, ci pentru că așa își notează diaristul nostru întîmplările cotidiene. Și în aceste zile de după război, iată ce mîncau oamenii: Masa de seară: terci cu zahăr, ceai.", "La prînz mămăligă
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
să dea seama" va fi Ion Barbu, care ar fi patrulat pe stradă înarmat "cu unul, două sau chiar mai multe pistoale". E adevărat, poetul îmbrăcase cămașa verde, însă autorul, de astă dată anonim (probabil, tot O. Lemnaru) al notei demascatoare ajunge să-l proiecteze pe cel acuzat în pură fabulație. Campania demolatoare, ne informează Ana Selejan, continuă în Dreptatea nu numai prin pana unor gazetărași, ca și necunoscuți, dar și prin articole semnate de nume prestigioase, ca N. Carandino, însuși
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
pentru toți și ajutor pentru cei năpăstuiți. Ca să constate, foarte repede după abolirea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Române, cum noii tovarăși se comportă în disprețul oricărei norme morale, intrând cu bocancii în viața oamenilor, făcând liste negre, conducând ședințe demascatoare, organizând procese publice și trimițând în închisoare aproape întreaga elită a țării. Ion D. Sîrbu a făcut o primă opțiune etică atunci când a refuzat să depună mărturie mincinoasă pentru acuzarea lui Lucian Blaga. Solidar cu profesorul și mentorul său, el
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
nu e asimilat și introdus degrabă în școală, să zicem. Zarva cea mai mare, dar tot fără urmări, au provocat-o Literatura română sub comunism și Iluziile lui Eugen Negrici, cărți-model care își subminau ele însele desenul făcând concesii atitudinii „demascatoare” postdecembriste, înfierbântate - participiul conține și o doză de neimplicare adevărată, de supunere pasivă la comandamente exterioare, la „eveniment”. Cărțile lui 2011 enumerate mai sus au în comun „indiferența la eveniment” (înțeles, acesta, ca non-eveniment, ca simplu accident istoric), pentru a
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
Sommer, Winter, Bura, Tutilă I. etc. au tocmai un asemenea rol, datorită perspectivelor multiple care se proiectează asupra uneia și aceleiași realități) și nu a unui anume caracter omenesc, individual. Eroul-ideolog (naratorul și celelalte instanțe discursive) are o atitudine critică, demascatoare față de legendă, față de utopie. Literatura carnavalizată se sprijină cu bună știință pe "experiență și plăsmuire liberă", caracterizându-se totodată prin "universalism filozofic și spirit contemplativ dus la extrem" (Bahtin). A reproșa romanului lui Ion D. Sîrbu neverosimilul unor fapte ori
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
a le rezolva. Dar se aud - în surdina - tot mai multe voci - dezamăgite - ale celor ce s-au jertfit pentru libertatea democratică a țării noastre. Peste multe fapte eroice s-a așternut uitarea. Unul dintre participanții din 1956, la atacul (demascator) al Ambasadei "RPR" de la Berna (pe atunci considerați "eroi" de întreg exilul românesc din Occident; cf. Virgil Ierunca, Românește, Ed. Humanitas, 1991, p. 67) a încercat, după 1989-1990, să ia contact cu dl. Ion Rațiu... Zadarnic! Să ne mirăm atunci
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
paradigme culturale, cunoscute astăzi sub numele de postmodernism. Cum arăta viața cotidiană în România anilor '60 (perioada de maximă deschidere a regimului comunist)? Un răspuns dezinhibat la această întrebare (lipsit de elanurile propagandistice ale literaturii epocii, ca și de puseurile demascatoare specifice romanelor de după 1989 care tratează perioada comunistă) oferă romanul lui Virgil Duda, Șase femei. Practic, autorul reconstituie cotidianul românesc de la mijlocul deceniului șapte prin prisma experiențelor de viață ale unor femei de vîrste diferite. La rîndul lor femeile își
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
elevii lor - sînt acuzați de cosmopolitism, paseism, idealism, obiectivism, formalism, reacționarism, împăciuitorism, imperialism, fascism; scrierile lor au caracter retrograd, antipopular, antinațional, antiștiințific, șovin, necombativ, neprincipial, nemarxist; tot ceea ce îi privește și nu e vădit negativ trebuie precedat de semnalul distanței demascatoare: "așa-ziși lingviști istorici ai limbii" (p. 75); "un dicționar așa-zis ăacademică" (p. 76), "așa-zișii lor elevi" (p. 77). Adevărată știință e în schimb "combativa", "intervine activ", "ia atitudine". Foarte periculos pare a fi fost studiul limbii vechi
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
rămas cu totul descoperită și a ajuns după gratii. Prozatoarea mai spune că n-a voit să scrie pentru sertar, dar n-a fost nici negrul prolificului și talentatului său soț, care s-a purtat cu ea asemenea mamei. Articolul demascator contra celui autosurghiunit, apărut în "Glasul Patriei", deși semnat cu numele ei, nu știa cine l-a scris. Era sigură doar că autorul articolului avea acces la dosarele ei de condamnată și a folosit mărturii smulse sub constrângere, deci neprobatoare
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
certe note comportiste și o violență ieșită din comun, transfigurată uneori în frumusețe sălbatică. Romanul lui Upton Sincliar, - de altfel, un socialist destul de bogat -, se afla printre puținele romane americane traduse în U.R.S.S. în perioada stalinistă datorită conținutului proletar, demascator cu societatea banului și alienarea prin îmbogățire rapidă. Scriitorul îl întîlnea pe Eisenstein în periplul său american, aflîndu-se printe cei mai importanți finanțatori ai săi pentru ca regizorul rus să realizeze un film în Mexic, aventură care a sfîrșit într-un
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]