108 matches
-
ortodoxe”, explicâd că obsesia acestei idei este anacronocă azi, deoarece națiunile nu se mai numesc astăzi după criterii religioase, că rolul Bisericii ortodoxe române în coeziunea națională este profund modificat față de trecut și redus ca dimensiuni. În fine, Dl Boia demistifică întreaga istorie a României, nescăpându-i niciun mit, și dă sentința definitivă: “Minciuna este mitul fondator al României moderne.” (în ziarul on line Adevărul.ro, din 17 ianuarie 2013). În aceeași ordine de idei, deși nu o spune direct, onorabilul
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
nu este o barieră, dimpotrivă! Putem să ne îmbunătățim sănătatea la orice vârstă. Scurt istoric al antioxidanților Abia la începutul secolului XX, antioxidanții („cei buni”) și dușmanii lor, ceea ce numim de obicei radicalii liberi („cei răi”), au început să fie demistificați și studiați cu adevărat. (Bineînțeles, această opoziție între antioxidanții „buni” și radicalii liberi „răi” va fi mult nuanțată în cartea de față, întrucât și radicalii liberi joacă un rol important în funcționarea organismului. Totuși, trebuie să notăm că găsim deseori
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
adevărat că, pe cât muncești mai mult, pe atât ești mai norocos. Când creezi un cadru folosind tehnici care favorizează creativitatea și inovația, vei descoperi că lucrurile vor începe să vină la momentul potrivit. O interpretare comportamentală a creativității și schimbării demistifică procesele și le face mai ușor de coordonat. Acerba competiție globală dintre producătorii de bunuri și servicii de pe piața actuală pretinde că este nevoie de o abordare creativă a descoperirii, invenției și inovației. Abordarea comportamentală în aceasta constă. 23. Cum
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
pierde contururile în exercițiul științific in vivo, in statu nascendi. "Chiar și enunțurile științifice rezultă din raporturile de forță ale formulărilor" (Latour, Bougnoux). Abordarea mediologică a științelor, deja foarte avansată, care evidențiază travaliul imperios al medierilor în cercetarea tehnico-științifică, a demistificat transcendența adevărului. Mediologia științelor nu vizează modurile lor de vulgarizare, nici instituționalizarea lor consecutivă și secundară; ea va intra, așa cum o fac Serres, Lévy-Leblond, Latour și alții, în chiar constituția Rațiunii savante, în miezul ei. Dar pentru că trebuie să înceapă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și tot ce atenuează frica sau banalizează utilizarea armei, ca tactica nucleară supranumită a cîmpului de luptă, ca bomba propriu-zisă sau cu neutroni, ca miniaturizarea încărcăturilor și reducerea lor la cîteva kilotone, pune în pericol acest gen de descurajare. Să demistifici nuclearul înseamnă să destabilizezi raporturile reale de forță, săpînd la baza fiduciară a echilibrului atomic. Fenomen subiectiv, halucinație pozitivă, Bomba este și ea o creație a spiritului. "Să guvernezi înseamnă să te faci crezut", spunea Hobbes și mai apoi Churchill
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de la poalele Olimpului e un fel de păstor, și cine bate păstorul risipește turma (Zaharia 13, 7; Matei 26, 31; Marcu 14, 27). 2. Studiu de caz - Banchetul („Discursurile-martor” sau aproximările succesive) Ce urmărește succesiunea discursurilor din Banchetul? Cumva să demistifice progresiv iluziile iubirii? Posibil! Platon e aici, pur și simplu, metodic. Primele cinci discursuri, așa-numitele „discursuri-martor”, sunt preliminarii și lucrează prin aproximări succesive. Asta vrea să spună nu că ar fi eronat conținutul lor sau că Platon nu le-
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de matricea celor 48 de celule. Însă „persoana” redusă la patru celule dintre cele 48 poate fi amplasată atât în context geografic, cât și conceptual fără a-i știrbi din realismul ei. Iar în ceea ce privește misterul, în ciuda strădaniei nostre de a demistifica procesul creativ, el continuă încă să persiste. Rolul cercetătorului Problema obiectivității este una semnificativă. În studiul de caz, cercetătorul deține două roluri majore: fenomenologic și critic sau, cu ale cuvinte, un rol intern și unul extern (tabelul 5.1). În
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
putere? Dacă da, care este aceasta? Sunt eu răspunzător pe acest pământ de devenirea mea de după moarte? Există aici niște mijloace de a câștiga bunăvoința puterilor divine? Câte întrebări, atâtea tulburări, spaime și temeri... Fidel metodei sale, Lucrețiu demontează, deconstruiește, demistifică: nu, moartea nu e o catastrofă, ci o simplă operație la nivel de atomi ce corespunde sfârșitului agregărilor care constituiau un trup și un suflet. Dar atomii dăinuie, existența lor e eternă. Cadavrul n-are de-a face cu cerul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cercetarea procesului de modernizare a societăți românești: Prin identificarea regimului neoiobag ca invariant structural al societăți românești de după 1864, care condensa și genera contradicții de clasă adânci și, deci, probleme sociale majore ale țării, autorul a fost în măsură să demistifice unele „adevăruri” cu putere de circulație în epocă, să „mineze” unele prejudecăți în cunoașterea sociologică. Sunt relevante, din acest punct de vedere, contribuțiile lui Dobrogeanu-Gherea cu privire la „nonvaloarea pământurilor țărănești”, care producea acea lipsă relativă de pământ, precum și „proletarizarea neoiobăgistă” cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
confecționate din hârtie. Adevăratul interes al literaturii lui H. este de găsit în prozele scurte. Aici relația dintre literatură și real își află un echilibru convingător. Scriitorul aruncă asupra lumii o privire lucidă și implicată (moral). Ea penetrează aparențele orgolioase, demistifică, denudează - cu o cruzime calculată, inclusă în proiect - și, mai ales, denunță cu delicii cazurile în care viața imită scandalos livrescul. Promiscuitatea relației dintre real și scris este concepută în două variante: „câtă viață, atâta literatură” sau, mult mai rar
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
Un număr de schimbări importante au apărut În felul În care europenii au organizat relația lor cu mediul Înconjurător În era modernă timpurie. Aceste schimbări au rezultat În ceea ce cunoaștem astăzi drept știința modernă. În primul rând, natura a fost demistificată și desacralizată, după cum cineva adera la școala de gândire rațională sau romantică. Însăși ideea de natură ca o realitate separată, un regat primar sau un Eden decăzut, a fost Înlocuită cu ideea utilitară modernă care vedea natura ca pe o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
spre ludic” (Mircea Scarlat), care își va găsi mai târziu împlinirea în lirica lui Radu Stanca și Emil Brumaru. În romane - Zaza (1939), Școala dragostei (1944), Femei moderne (1947) - Ș.-E. încearcă, neîndemânatec și făcând concesii literaturii de consum, să demistifice refugiul în visul „roz” al unei vieți de desfătări, obținută prin aventuri erotice și droguri. Dimensiunea de fast și de ireal căutată în poezie este cultivată în basmele sale pentru copii - Păunașul codrilor (1929), Povestea lui Bugeac împărat (1939), Abdalah
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
cartea pe care am dorit s-o scriu încă de la începutul carierei mele literare [...] nu este o operă a cărei gestație să fie scurtă”, comentează autorul. Cartea are un enorm succes de public. Sentimentul aproape general este că aici se demistifică istoriografia oficială și se încearcă să se spună adevărul despre o istorie complexă, tragică. Apar reacții violente în unele publicații sovietice. Convinși că scriitorul încearcă să îl reabiliteze pe mareșalul Ion Antonescu, unii critici literari contestă politicește romanul. Contestațiile continuă
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
de agregare” a societății românești: „regimul neoiobag”; prin identificarea regimului neoiobag ca invariant structural al societăți românești de după 1864, care condensa și genera contradicții de clasă adânci și deci probleme sociale majore ale țării, autorul a fost în măsură să demistifice unele „adevăruri” cu putere de circulație în epocă, să „mineze” unele prejudecăți în cunoașterea sociologică. Sunt relevante, din acest punct de vedere, contribuțiile gheriste cu privire la „nonvaloarea pământurilor țărănești”, care producea acea lipsă relativă de pământ, precum și „proletarizarea neoiobăgistă” cu efecte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
muncii, în temeiul căreia America Latină fusese împinsă să producă bunuri alimentare și materii brute pentru marile centre industriale ce urmau să ofere la schimb produse manufacturate. Curiozitatea este că, în 1936, M. Manoilescu, în Teoria protecționismului și a schimbului internațional, demistificase și el eroarea teoriei avantajelor comparative. Teza lui Prebish aduce, în plus, precizarea că „această schemă este la rădăcina problemelor critice ale dezvoltării în America Latină. Bazarea pe exportul de materii prime și pe produsele agricole va conduce, inevitabil, la deteriorarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unul dintre virtualii succesori (care se numește Spânul, Dințosul, Înaltul ș.a.m.d.), „nu ia bacșiș” și astfel le „insultă meseria”. Metaforic și problematizant prin excelență, teatrul lui P. (căruia în 2003 i se acordă un premiu al Uniunii Scriitorilor) demistifică, asemenea romanelor și nuvelelor sale, așa-zisele „transformări revoluționare”, înfățișându-le în tablouri și viziuni apocaliptice. Să spunem că proza lui D. R. Popescu descumpănește prin insolit? N-am spune deloc o noutate. Important este să găsim cum și prin
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
în care potențialul catastrofic de amenințare, hazard sau incertitudine, adică de risc, a trecut dincolo de capacitățile noastre tradiționale de înțelegere. De aceea, „societatea riscului”, ca societate ce corespunde epocii postindustriale, este și trebuie considerată ca una a modernității reflexive, care demistifică știința și produsele ei. Conștiinței riscului i-ar trebui asociată o logică a revelării ce ar apărea odată cu încorporarea sensibilității tehnologice care a stat la baza propriei generări. Știm că hazardele, amenințările sau pericolele includ un domeniu al latenței, contingentului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mediatizării, a vieții comune și a politicii. Este nevoie astfel de o reflexibilitate mult mai cuprinzătoare, în care experții se întâlnesc cu politicienii, cu reprezentanții presei scrise sau audiovizuale și mai ales cu actorii sociali comuni. Odată cu știința, expertul este demistificat și inclus în jocurile reflexive ale actorilor sociali diferiți. Reflexivitatea modernității actuale rezultă în principal din cunoașterea disponibilă care este mai extinsă și mai aprofundată. Sistemele de informare sunt tot mai mult dezvoltate și diversificate, iar cunoașterea științifică a societății
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
actor ce interpretează fie o partitură gravă, romantică, fie una comică, a unui „biet arlechin speriat de moarte”. Jocul lipsit de naturalețe, excesiv de „teatral”, indică mistificarea și obligă la un permanent du-te-vino între semn și sens. Alternarea stilului poetic „înalt”, demistificat prin șarjare, și a celui popular sau colocvial erodează inerțiile lingvistice și deschide drum polisemiei. Atât în secvențele grave, cât și în cele „umoristice”, intervine o imagistică de o rară plasticitate, la rândul ei, terifiantă și derizorie. Astfel, în cele
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
elemente). Alte schițe sunt adevărate fiziologii ale prostiei, lașității și cameleonismului (Un revoltat, Colonelul Ionescu, Gușă de porumbel), ale profitorului și servilului (Rațe cu repetiție), ale ignorantului imoral pus să facă educație altora (Masă comună, Ședință de educație, Crăciunul). Scriitorul demistifică o anumită realitate socială, prezentând-o ca pe un spațiu alienant, ce degradează ființa și face absurde relațiile dintre indivizi. Personajele sunt construite schematic, pe o dominantă, prin simplificare maximă. Limbajul este cel care animă apariții mecanice, automate, oarbe și
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
se sălbătici, retrăgându-se în natură, nu doar la marginea societății, dar în afara ei, a structurilor și a determinărilor sociale. Nu revoltă, dar evaziune socială, căci, în ciuda inaderenței la noua ordine a societății, Sadoveanu este un spirit pozitiv, afirmativ, care demistifică numai pe măsură ce creează. „Lumea lui Sadoveanu este una a afirmației“, spune Al. Paleologu. Format într-un astfel de mediu și, fără îndoială, condiționat de însuși nivelul deloc grozav al literaturii noastre de la începutul secolului trecut, Sadoveanu este încă tributar inițial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sârmă ghimpată. Ce zi minunată a fost aceea în care am înțeles că nu trebuia să mă consider o proastă doar pentru că aveam o soră foarte deșteaptă. Perspectiva asupra trecutului mi s-a schimbat și ea, pe măsură ce consilierul mi-a demistificat tot felul de situații din copilărie. La fel cum făcuse și Josephine când îmi atrăsese atenția că nu eu fusesem de vină pentru starea nenorocită în care ajunsese mama după nașterea Annei. Mi s-a repetat în mod constant că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sunt lucruri care pur și simplu nu se fac) și, dacă aceasta era unica mea șansă, trebuia să acționez imediat. De dragul sănătății mintale a timidului, îndrăgostitului meu nepot, m-am simțit obligat să spulber vraja care îl stăpânea, să îi demistific obiectul pasiunii, transformându-l în ceea ce era în realitate: o femeie casnică din Brooklyn, cu un mariaj fericit, cu doi copii și poate un al treilea pe drum. Nu vreo zeiță sfântă și inabordabilă, ci o femeie în carne și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cumpărat pe drum, la un popas. Nu mai vreau să ies în oraș. Ceilalți pleacă. Ultima zi. Joi 24 noiembrie Vara, lumina secetoasă a Greciei dă Acropolei o atracție aproape hipnotică pe care, cu siguranță, ploile reci ale toamnei o demistifică. Dar avem noroc, nu plouă azi. Mă pregătesc să intru, sufletește, într-un fel de "protocol" de care nimeni nu scapă pe Acropole. Căci vizitatorii se transformă aici, fără excepție, în pelerini. Apropiindu-se de Propilee, sunt pregătiți să admire
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pregătiți să vă confruntați cu viitorul care ne provoacă. Noi și dramatice schimbări se apropie cu mare viteză să ne transforme lumea. Nimeni nu este pe deplin pregătit pentru acele provocări, crize și riscuri care ne așteaptă. Dr. James Canton demistifică această complexitate, explicându-vă ceea ce trebuie să știți despre momentul prezent pentru a reuși să supraviețuiți și să prosperați în viitorul apropiat. Viitorul extrem este principalul ghid pentru evenimentele care ne așteaptă și care ne explică cum să ne descurcăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]