26,679 matches
-
fost compromisă atât de fenomenul corupției care a penetrat adânc în sânul elitei politice naționale, dar și de acutizarea concurenței între cei doi cei mai influenți lideri politici din țară - Vlad Filat și Vlad Plahotniuc. La etapa actuala, în Moldova, democrația nu presupune o concurență loială dintre ideologii și partidele purtătoare de astfel de ideologii, o luptă acerbă între liderii care provin dintr-un domeniu unde funcționează alte reguli de joc decât cele ale jocului democratic - supravietțurea makiavellică în afaceri. În
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
comandantul Suprem al forțelor Aliate în Europa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, generalul Dwight D. Eisenhower, aprecia că "regele Mihai și România și-au câștigat un loc aparte printre membrii Națiunilor Unite care au participat la cruciada democrației pentru a elibera Europa". Scurtarea războiului "cu aproximativ șase luni" și recunoașterea meritelor pentru operațiunile militare la care România a contribuit prin eliberarea unor vaste teritorii din Europa Centrală au fost confirmate prin cele mai valoroase ordinele, medaliile și decorațiile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
inclusiv crearea noului stat și pozițiile privind legitimitatea în raport cu România, Europa, "Vestul") și 3) ponderea actului de la 23 August 1944 în dezbaterea istorică, politica, ideologică, pro sau antioccidentală privind soarta României după 1944, respectiv 1947 și articularea să în lumina democrației de supă 1989 și a orientării oficiale, geopolitice și geostrategice, a statului român. Deși a variat, în funcție de perioade istorice și evenimente majore care au modificat poziționările sale, Mihai I a transpus într-o notă critică atitudinea Vestului față de soarta României
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că din perspectiva partenerilor străini există vreun motiv de îngrijorare. Dimpotrivă. România este și va continua să fie un partener de încredere pentru aliații săi în cadrul organismelor europene și a celor internaționale din care face parte. Țara noastră este o democrație solidă, cu mecanisme și instituții democratice funcționale. În gestionarea oricărei crize sau a oricăror evenimente politice avem doi piloni majori pe care ne putem baza, două repere fundamentale la care ne putem întoarce mereu: cadrul constituțional și dialogul autentic, comunicarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care să îi reprezinte. Societatea românească este vie, nu resemnata, oamenii știu ce își doresc, știu că au un cuvânt de spus. Există o conștiință civică și o dorință de participare, care nu pot să fie altfel decât benefice pentru democrația românească. În aceste vremuri complicate, cetățenii noștri arată că sunt atașați de niște valori. Este posibil ca noul guvern de la București să redefinească proiectele de țară cele mai importante ale României în interiorul Uniunii Europene? România este un partener credibil și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
domeniul energiei. Un alt partener privilegiat al României este Republică Moldova. Sunt ultimele evoluții politice de pește Prut de natură a compromite drumul european al Republicii Moldova? România are o datorie de necontestat față de Republică Moldova: constituirea unui spațiu comun de democrație, stabilitate și prosperitate pentru cetățenii români și pentru cetățenii moldoveni. Iar unul dintre obiectivele principale ale politicii noastre externe este susținerea în cel mai clar mod cu putință a parcursului european al Republicii Moldova. Republică Moldova traversează în prezent o perioadă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
VERBA, Sidney, The Civic Culture, Princeton NJ, Princeton University Press, 1963. BARBU, Daniel, Bizanț contra Bizanț. Explorări în cultura politică românească, București, Ed. Nemira, 2001. CASTELLS, Manuel, Communication Power, New York, Oxford University Press, 2009. De WAELE, Jean-Michel, Partide politice și democrație în Europa Centrală și de Est, București, Ed. Humanitas, 2003. DIACONESCU, Ion, După Revoluție, București, Ed. Nemira, 2003. DRAGOMAN, Dragoș, Capital social și valori democratice în România, Ed. Institutul European, Iași, 2010. NASTASE, Adrian, De la Karl Marx la Coca-Cola - Dialog
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
2004. NECULAU, Adrian, Viața cotidiană în comunism, Iași, Ed. Polirom, 2004 PAȘTI, Vladimir, MIROIU, Mihaela, CODITĂ, Cornel, România - starea de fapt, volumul 1, București, Ed. Nemira, 1997. PAȘTI, Vladimir, Noul capitalism românesc, Iași, Ed. Polirom, 2006. PUTNAM, Robert, Cum funcționează democrația?, Editura Polirom, Iași, 2001. ROKKAN, Stein, LIPSET, Seymour Martin (eds), Party Systems and Voter Alignments: Cross-National Perspectives, New York, Free Press, 1967. SDROBIS, Dragoș, Limitele meritocrației într-o societate agrara, Iași, Ed. Polirom, 2015. TEODORESCU, Bogdan, SULTĂNESCU, Dan (coord), 12. XII
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tradiția anglo-saxonă ar putea fi urmărită din trei perspective pe care deocamdată le vom prezenta într-o schița de parcurs: 1) că evoluție în trepte; 2) că standard ideal al civilizației politice; 3) că formulă de mediere între contrarii (absolutism - democrație/ monarhie constituțională; centralizare - autonomie locală/ federalism etc.). În complementaritatea studiului lexicografic, se va urmări circuitul scrieri/ idei lansate de Benjamin Disraeli, William Ewart Gladstone, Thomas Babington Macauley, James Stuart Mill, ș.a. - fie în textul original, fie în traduceri franceze - în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
generalizări despre felul în care capacitățile politice ale civilizației occidentale au fost antrenate de cotele tot mai înalte ale nivelului de educație. În anii '80, cercetătorul britanic Bernard Crick aduce noțiunea în sfera pedagogiei/ didacticii, punând problemă "predării și învățării" democrației în școli. Semn că o și mai aplicată circumscriere era necesară în domeniul educației, acelasi cercetător este însărcinat două decenii mai târziu să alcătuiască un Raport unde așa-zisa political literacy este inclusă între "competențele civice" pe care generația "milenarista
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
între "competențele civice" pe care generația "milenarista" - reacționând destul de apatic, cinic și dezimplicat la treburile publice - trebuie să și le însușească. Raportul lui Crick instituie sinonimia între "alfabetizarea politică" și "educația politică", punând-o la baza noilor idei despre convertirea democrației reprezentative în democrație participativa. Ca atare, o persoană "alfabetizata politic" este cineva care poate folosi o terminologie specifică, fiind capabilă să înțeleagă evenimente, gesturi și comportamente cu semnificație politică 10. Observăm, pentru moment, că nu numai culturile tinere, ci și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe care generația "milenarista" - reacționând destul de apatic, cinic și dezimplicat la treburile publice - trebuie să și le însușească. Raportul lui Crick instituie sinonimia între "alfabetizarea politică" și "educația politică", punând-o la baza noilor idei despre convertirea democrației reprezentative în democrație participativa. Ca atare, o persoană "alfabetizata politic" este cineva care poate folosi o terminologie specifică, fiind capabilă să înțeleagă evenimente, gesturi și comportamente cu semnificație politică 10. Observăm, pentru moment, că nu numai culturile tinere, ci și marile tradiții democratice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dispuși să iasă din apatia generațiilor trecute. Printr-un efort intelectual dublat de imaginație estetică și morală, aceștia își vor mobiliza resursele cognitive spre a înțelege și importă o serie de concepte destul de abstracte, relativ îndepărtate de realitățile locale: "republică", "democrație", "monarhie constituțională", "constituție", "parlament/adunare legiuitoare", "libertate", "egalitate", "opinie publică" etc. De pildă, libertatea nu are, nici pe departe, o formulă extremist-revoluționară, ci una negociată, consacrată de scrierile lui John Stuart Mill. Epuizate prin mimetism, modelele Franței, Belgiei, Germaniei sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în fine, edificarea, prin mijloace discursive, a unei identități naționale care se proiectează în modelul închis al insulei britanice (și românii se definesc că o "insula de latinitate" în marea slavă) sau în formula incorporanta a cetății Albionului/ republică Anglorum (democrație și absolutism, autonomie și descentralizare etc.). Așa cum se petrece cu orice proces de "alfabetizare", la lectură cursiva și la înțelegerea termenilor importați se ajunge numai prin automatism, ceea ce presupune imitarea, repetarea și apoi crearea unor figuri retorice adecvate. Formându-și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în primul rând indieni, nu hinduși. Islamizarea generației a doua a coincis și s-a alimentat din indigenizarea și radicalizarea generației a doua din fostele colonii, din situațiile conflictuale din unele state majoritar musulmane și din eșecul, în termeni de democrație, al "Primăverii arabe" și, la rândul său, fenomenul în desfășurare în țările occidentale a alimentat zonele de conflict, atât cu luptători efectivi, cât și pe partea de propagandă. Putem spune că islamizarea generației a doua de imigranți din Occident și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vase duce la creșterea nivelului și în celălalt. Ca să înțelegem islamizarea generației a doua și să-i estimăm amploarea, trebuie să vedem ce se petrece și în vasul celălalt, în lumea musulmană. Eșecul "Primăverii arabe" și (în)compatibilitatea Islamului cu democrația Optimismul occidental inițial în fața fenomenului cunoscut sub numele de "Primăvară arabă", început în decembrie 2010 în Tunisia și extins, în forme ample sau limitate, în numeroase țări majoritar musulmane, a pălit repede, fiind înlocuit în scurt timp de stupoare și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Tunisia și extins, în forme ample sau limitate, în numeroase țări majoritar musulmane, a pălit repede, fiind înlocuit în scurt timp de stupoare și îngrijorare. Până în vara lui 2013, a devenit evident că "Primăvară Arabă" a eșuat în a produce democrație în toate țările în care s-a declanșat, cu excepția Tunisiei, acolo unde a început 16. La această evoluție s-au adăugat atentatele teroriste produse de islamiști, care, în loc să fie tot mai rare, par a fi luat avânt, astfel încât o mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu excepția Tunisiei, acolo unde a început 16. La această evoluție s-au adăugat atentatele teroriste produse de islamiști, care, în loc să fie tot mai rare, par a fi luat avânt, astfel încât o mai veche dezbatere academică, referitoare la compatibilitatea Islamului cu democrația, a redevenit de actualitate și interes public. Există, în principal, trei mari curente legate de această dispută. Primul susține că există o incompatibilitate esențială a Islamului cu pluralismul, respectarea drepturilor omului și democrația, unul dintre reprezentanții cei mai cunoscuți ai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dezbatere academică, referitoare la compatibilitatea Islamului cu democrația, a redevenit de actualitate și interes public. Există, în principal, trei mari curente legate de această dispută. Primul susține că există o incompatibilitate esențială a Islamului cu pluralismul, respectarea drepturilor omului și democrația, unul dintre reprezentanții cei mai cunoscuți ai acestuia fiind Samuel Huntington, care a și ajuns la concluzia că tocmai această situație va duce la o inevitabilă "ciocnire a civilizațiilor"17. Al doilea curent, desi admite un actual deficit de democrație
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
democrația, unul dintre reprezentanții cei mai cunoscuți ai acestuia fiind Samuel Huntington, care a și ajuns la concluzia că tocmai această situație va duce la o inevitabilă "ciocnire a civilizațiilor"17. Al doilea curent, desi admite un actual deficit de democrație în țările majoritar musulmane, consideră că acesta nu este de origine culturală și că nu Islamul stă în calea libertății și democrației, punându-l doar pe seama unor factori istorici (în principal colonialismul) sau conjuncturali (economici, guverne corupte ș.a.). Oarecum în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
va duce la o inevitabilă "ciocnire a civilizațiilor"17. Al doilea curent, desi admite un actual deficit de democrație în țările majoritar musulmane, consideră că acesta nu este de origine culturală și că nu Islamul stă în calea libertății și democrației, punându-l doar pe seama unor factori istorici (în principal colonialismul) sau conjuncturali (economici, guverne corupte ș.a.). Oarecum în această direcție merge, de exemplu, un raport 18 din 2004 al UNDP (United Nations Development Programme), Arab Fund for Economic and Social
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
UNDP (United Nations Development Programme), Arab Fund for Economic and Social Development și Arab Gulf Programme for United Nations Development Organizations. În fine, un al treilea curent subliniază că problema este că lumea occidentală definește concepte precum drepturile omului sau democrația conform propriilor standarde și modele culturale, care includ laicitatea statului. Dar, susțin unii, modelul teocratic, în care justiția și întregul guvernământ sunt inspirate de cuvântul lui Dumnezeu, nu ar fi cu nimic mai prejos, ba chiar ar asigura un nivel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tributar vremurilor sale, iar considerarea să de către Islam ca fiind imprescriptibil și insistența de a-l aplică ad-literam în viața de zi cu zi este cea care generează conflictul cu modul în care societatea occidentală vede astăzi drepturile omului sau democrația. Chiar și îmbunătățirile aduse de Coran și de Sunna față de normele sociale preislamice de pe un teritoriu arid, marcat de violențe și inechități, au ajuns astăzi problematice, întrucat s-a recurs la o reglementare, uneori foarte amănunțită și clară, a unor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
contemporane sunt cauzate de îndepărtarea societății de ordinea islamică premoderna 31. Chiar și la musulmanii moderați se poate identifica acest tip de "gândire magică". Spre exemplu, Fethullah Gülen, considerat un promotor al dialogului interconfesional, al educației, al toleranței și al democrației, a spus-o direct: "Poate rezolva Islamul toate problemele? Răspunsul acestei întrebări este Da"32. Când e vorba de islamiștii cu vederi radicale, nici în cazul celor care trăiesc în statele musulmane nu s-a găsit o legătură directă între
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
p. 2 Jacob Taubes, Teologia după revoluția copernicană (trad. Andrei State și George State), Ed. Tact, Cluj-Napoca, 2009, 100 p; Jacob TAUBES, Escatologia occidentală (trad. Maria Magdalena Anghelescu), Ed. Tact, Cluj-Napoca, 2008, 286 p. 3 Gregory Vlastos, Credința creștină și democrația (traducere, postfața de Nicolae Drăgușin), Ed. Rațio et Revelațio, Oradea, 2015 (aflat în curs de tipărire) 4 Robert C. Tucker, Philosophy and Myth în Karl Marx, Cambridge University Press, 1961. [Filosofie și mit la Karl Marx, trad. rom. Emanuel-Nicolae Dobrei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]