23,330 matches
-
copii lor, ai noștri trăiesc și învață în Republică Moldova. Spre deosebire de ei, noi, socialiștii, credem că Moldova independența are viitor. La 3 noiembrie vom vota pentru pace, dreptate socială și guvernare fără oligarhi"36. Un alt mesaj anti-alianță de guvernare democratică a vizat oligarhizarea elitei politice de la Chișinău, care este una compromisă și coruptă. Într-un spot-testimonial, politologul Bogdan Țârdea, deputat socialist, afirmă că, "Partidul Socialiștilor este unică forță politică care nu este controlată de oligarhi"37. Vom remarcă că prin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sistem judecătoresc, cu ajutorul cărora îi manipulează pe mulți deputați și nu doar44. Prin urmare, Republica Moldova se transformă rapid dintr-o poveste de succes într-un stat capturat. Lucru recunoscut atât de către cetățenii țării, cât și de principalii lideri ai instituțiilor democratice din Europa. La 29 octombrie 2015, în cadrul ședinței Parlamentului, este demis prin moțiune de cenzură, cu 65 de voturi, pentru suspiciuni de corupție ,Cabinetului Streleț. Acesta nici nu a ajuns la simbolicele primele 100 de zile de mandat, fiind inaugurat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
La etapa actuala, în Moldova, democrația nu presupune o concurență loială dintre ideologii și partidele purtătoare de astfel de ideologii, o luptă acerbă între liderii care provin dintr-un domeniu unde funcționează alte reguli de joc decât cele ale jocului democratic - supravietțurea makiavellică în afaceri. În Republică Moldova criză de moralitate în politică a atins dimensiuni uriașe, punând în dificultate evoluția proceselor democratice, dar și consolidarea culturii politice în țară. Note 1 http://www.europalibera.org/content/ article/27181572.html 2
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
acerbă între liderii care provin dintr-un domeniu unde funcționează alte reguli de joc decât cele ale jocului democratic - supravietțurea makiavellică în afaceri. În Republică Moldova criză de moralitate în politică a atins dimensiuni uriașe, punând în dificultate evoluția proceselor democratice, dar și consolidarea culturii politice în țară. Note 1 http://www.europalibera.org/content/ article/27181572.html 2 http://www.realitatea.md/chiril-gaburici-cere-demisia-conducerii-bnm--a-procuraturii-generale-si-a-cnpf--in-caz-contrar-pleaca-el 21850.html, 6 iunie 2015 3 B. McNar, Introducere în comunicarea politică, Iași, Polirom, 2007, p.133 4
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
raportat. Cele mai elocvențe sunt poziționările lui Mihai I prin intermediul mesajelor sale, o oglindă științifică asupra temelor hermeneutice care au însoțit comunicarea cu țara3. Această temă a fost una complicată și pentru că România, separată prin Cortina de Fier de lumea democratică, continuă să existe, în mod distinct prin elitele sale din lumea liberă, care reușiseră să plece din țară, înainte de 1947. Comitetul Național Român a fost formulă care individualiza, prin instituționalizare - ca simbol al continuității de stat și ordine democratică - "gândit
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lumea democratică, continuă să existe, în mod distinct prin elitele sale din lumea liberă, care reușiseră să plece din țară, înainte de 1947. Comitetul Național Român a fost formulă care individualiza, prin instituționalizare - ca simbol al continuității de stat și ordine democratică - "gândit că un guvern în exil"4, două lumi despărțite de libertăți civile, drepturi democratice, valori bine definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
reușiseră să plece din țară, înainte de 1947. Comitetul Național Român a fost formulă care individualiza, prin instituționalizare - ca simbol al continuității de stat și ordine democratică - "gândit că un guvern în exil"4, două lumi despărțite de libertăți civile, drepturi democratice, valori bine definite de modelele politice la care se raportau, Estul, respectiv, Vestul. Regele exilat, ca lider onorific al emigrației politice, s-a aflat constant în preajma Comitetului Național Român 5, care a funcționat după 1947 la nivel mondial pentru reprezentarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al Doilea Război Mondial. Problemă teritoriului dintre Prut și Nistru a căpătat, în viziunea Suveranului, ample semnificații politice, istorice, sociale, etnice, mai ales că prăbușirea frontierelor României a conexat, în mentalul colectiv, această tragedie cu o perioadă de mari derapaje democratice, culminând cu abdicarea Regelui Carol al II-lea, tatăl lui Mihai I. Importantă și simbolistică temei privind destinul Basarabiei au fost date de câteva elemente majore. Basarabia a fost, de-a lungul timpului, cheia relațiilor româno-sovietice în perioada interbelică, un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
au decis că "erapoate mai bine să accepte o situatie umilitoare și să salvgardeze independența restului țării"17. Statutul actual al Republicii Moldova, de stat aspirant la calitatea de membru al Uniunii Europene, este pentru Mihai I o garanție asupra coordonatelor democratice și a reînnodării legăturii profunde și directe, instituționale, cu Europa. Suveranul spunea, în 2009, la aproape două decenii de la declararea independenței fostei provincii românești, că românii din Basarabia sunt cei care au sarcina și datoria de a decide, cu adevarat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și alții au avut aceeași soartă că noi. De aceea apreciez că 23 August era absolut necesar care trebuia făcut și s-a făcut ce trebuia!"28 În aproape toate relatările despre eveniment, Mihai I vorbește despre atașamentul față de valorile democratice europene și spune că opțiunea României cu politica lui Antonescu era una strâmba, nefirească. Distincția dintre "naziști" și "germani", ca și cea dintre "sovietici" și "ruși" este de natură să particularizeze culpă pentru ororile acelor regimuri, si nu a națiunilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
față de România, nu înțelege aspirațiile poporului român... Este foarte greu"29. Mesajele regelui prilejuite de marcarea momentului de la 23 August 1944 au adus mereu în discuție asocierea față de Europa, prin această înțelegând, evident, Europa Occidentală și valorile și principiile guvernării democratice. Primul mesaj de acest tip după 1989 este amplu și el demontează întreaga simbolistică denaturata pe care regimul comunist a folosit-o cu arsenalul ideologic, politic și științific specific pentru a lega actul istoric de instaurarea comunismului. Monarhul respinge categoric
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
un personaj condamnat pentru crime de război și de a-l prezenta un salvator național. În contrast puternic cu recomandările și tendințele europene, această dezbatere a fost un turnesol semnificativ care a arătat valorile vestice îmbrățișate de rege și derapajele democratice grave pentru clasa politică din postcomunism. "23 August" rămâne cea mai importantă proba a atașamentului la valorile occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această ultimă tema conține o dimensiune memoriala majoră
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
concluzie, analiza construiește trei perspective semnificative ale ultimului rege al României în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Astfel, pentru Mihai I, "Vestul" este sinonim cu Națiunile Unite, cu Comunitatea Europeană, S.U.A, și în general cu valorile democratice, drepturile și libertățile civile, în timp ce "Estul" rămâne ancorat într-o dimensiune postbelică, o victimă a Vestului, un sacrificiu și un cataclism al URSS. Întreaga paradigmă este înțeleasă prin prisma unor înțelegeri ilegitime care au despărțit continentul pentru jumătate de secol
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vreun motiv de îngrijorare. Dimpotrivă. România este și va continua să fie un partener de încredere pentru aliații săi în cadrul organismelor europene și a celor internaționale din care face parte. Țara noastră este o democrație solidă, cu mecanisme și instituții democratice funcționale. În gestionarea oricărei crize sau a oricăror evenimente politice avem doi piloni majori pe care ne putem baza, două repere fundamentale la care ne putem întoarce mereu: cadrul constituțional și dialogul autentic, comunicarea. Asta am și făcut și am
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Sabin DRĂGULIN & Luminița KOHALMI VARIA The Electoral Republic of România. Arguments about the need for an analysis regarding the Romanian participatory culture Bogdan TEODORESCU Dan SULTĂNESCU Abstract. For România, the 90's have been the decade of transition to a democratic political system (with everything it implies: more parties, free elections, the separation of powers, rights and political freedoms etc.). But hâș taking this instituțional model also lead to acquiring the underlying values that support it? How far hâș România come
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a strong civic culture, aș defined by classical authors such aș Almond and Verba? How many of the traits of social capital, aș defined by Putnam, can be found în the post-revolutionary public space? We knew, from research, that this democratic system was desirable (there is no need to enumerate the many research papers, în particular Euro-barometer surveys, which referred to Romanians' support for democracy, rule of law and economic freedom). But beyond the rhetoric, which was and is, în fact
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în election years, which is why the profile of stimulated civic participation is extremely fragile. Keywords: public communication, civic culture, civic participation, Romanian elections, Romanian history, electoral campaign. Introduction În search of an explanatory paradigm about the construction of the democratic Romanian society after 1989, we want to offer an alternative explanation, different from those who usually puț forth arguments related to political or economic power. The alternative vision that we propose refers to a feature of the Romanian participatory culture
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
want to offer an alternative explanation, different from those who usually puț forth arguments related to political or economic power. The alternative vision that we propose refers to a feature of the Romanian participatory culture developed în this first post-89 democratic quarter century, respectively to the "electoralism" of the Romanian society. Before anything else, România is a country dominated by an obsession with public image - it is important, because it is a decisive element în the only confrontation that can generate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ro. The recommendations also come from a large collective experience of a team (the Multimedia Foundation) which hâș been active în the political and social analysis field during the past 20 years. Where did we start? The first steps of democratic participation... The political class that gained access to power after the 1989 Revolution hâș been challenged since its appearance by a core group of protesters, minor în terms of numbers, but loud and very visible, which from the beginning assumed
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
an electoral option expressed at first în the polls and then at the voting booth. But there are several ways to participate which must exist în order to support a genuine civic culture, one that contributes to the strengthening of democratic values and institutions. Except that, aș discussed below, other types of non-electoral participation can only be observed sporadically, aș exceptions. The rule în post-89 România is non-participation (aș în the past, such features have an extremely high rate of inerția
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sense of political competence (knowledge of the mechanisms and actors involved în policy decisions); - and mutual trust between citizens and institutions and collaboration within the community. These conditions are necessary, în addition to the economic development of a community. A democratic system is supported not only by a strengthening economy, but above all by an increased civic participation. For România, the accession to European and Euro-Atlantic institutions based on democratic values is not a sufficient condition for strengthening its civic culture
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
necessary, în addition to the economic development of a community. A democratic system is supported not only by a strengthening economy, but above all by an increased civic participation. For România, the accession to European and Euro-Atlantic institutions based on democratic values is not a sufficient condition for strengthening its civic culture - it is a prerequisite, such aș another useful condition related to economic development. But for a naturalization of democratic values an increased civic participation is required. În sociological research
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
România, the accession to European and Euro-Atlantic institutions based on democratic values is not a sufficient condition for strengthening its civic culture - it is a prerequisite, such aș another useful condition related to economic development. But for a naturalization of democratic values an increased civic participation is required. În sociological research coordinated by the Infopoliticteam (2011-2013), we defined four different types of participation în public life, according to two criteria - on the one hand, the distinction between political and non-political participation
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
the walls of their homes and în the safety of blood ties, a total distrust anyone else develops (the figures are incredibly high - above 90% în terms of lack of trust în other people). From compatriots - known or not - to democratic institutions. Of course, there are institutions that people trust - like the Orthodox Church and the Romanian Army - but their place hâș come rather based on tradition and are not necessarily characterized aș democratic institutions. În the previous communist era, the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
people). From compatriots - known or not - to democratic institutions. Of course, there are institutions that people trust - like the Orthodox Church and the Romanian Army - but their place hâș come rather based on tradition and are not necessarily characterized aș democratic institutions. În the previous communist era, the individual took refuge în the family în order to withstand economically, especially from an alimentary point of view, and to be able to share information or considerations regarding the surrounding reality with someone
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]