36 matches
-
La fel și teoria și aplicarea contrainsurecției, inclusiv asasinatele în masă comise în cadrul programului Phoenix din Vietnam și asasinarea sau tentativele de asasinat îndreptate împotriva decidenților individuali. Semne ale unei abordări similare au fost evidente, mai recent, în America Centrală. Abordarea demonologică a politicii externe întărește o altă tendință patologică, refuzul de a recunoaște și înfrunta o realitate amenințătoare. Ea ne-a mutat preocupările și atenția către adepții comunismului - indivizi din țară și din străinătate, mișcări politice, guverne străine -, deviindu-le de la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mutat preocupările și atenția către adepții comunismului - indivizi din țară și din străinătate, mișcări politice, guverne străine -, deviindu-le de la amenințarea reală: puterea statelor, comuniste sau nu. McCarthysmul nu numai că a oferit cel mai atotcuprinzător exemplu american al abordării demonologice, dar a fost și unul dintre exemplele extreme ale acestui tip de eroare de judecată: a plasat în general iluzoria amenințare a subversiunii interne în locul amenințării reale a puterii rusești. În cele din urmă, este parte integrantă din respectivul model
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să se îndrepte către Occident. Către un Occident al cărui centru sunt Statele Unite, entitatea dinspre care radiază, de la 1947 încoace, energia demonică a dezunirii, urii și spionajului. Montajul dramatic al lui Baranga răstoarnă polaritatea mitului și apare ca o operă demonologică, ca atâtea ale epocii. Statele Unite sunt o cetate a rapacității, bigotismului și suspiciunii. Șarjată și butaforică, umanitatea americană a lui Aurel Baranga anticipează colonia de spioni și sabotori capitaliști din filmele polițiste ale anilor 1970. Prezența tentaculară din Cântecul libertății
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fost reconsiderată 159. Imaginile asupra lumii și implicit asupra magiei au fost diferite și au o mare parte a acestora neacceptate. Atunci când prezentăm problema magică trebuie să realizăm o distincție clară între două componente ale acesteia: magia naturală și cea demonologică. Magia naturală încearcă să identifice esența naturii, cauzalitățile care o domină.160. Putem considera acest gen de magie ca fiind modalitatea sa de a prezenta lumea premergătoare științei moderne. Totuși diferența fundamentală este că lumea este prezentată holistic, surprinsă în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cosmologice și metafizice. În acest context, Giordano Bruno ca simbol al celor două concepții nu a putut fi acceptat și a fost condamnat și ars pe rug în baza concepției sale cosmologice. Dincolo de magia naturală s-a dezvoltat și cea demonologică care a fost mult mai greu acceptată de către mediul oficial al bisericii sau a universităților. Ea a avut o mult mai amplă extindere la nivelul populației simple, atât datorită existenței unor similitudini de imagine între tradiția populară și cea a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fost mult mai greu acceptată de către mediul oficial al bisericii sau a universităților. Ea a avut o mult mai amplă extindere la nivelul populației simple, atât datorită existenței unor similitudini de imagine între tradiția populară și cea a magiei demonologice. Aceasta pornește de la ideea animistă identificând în cadrul acesteia entități existențiale, care o susține în devenirea sa. Cunoașterea și stăpânirea, atât cât îi este omului cu putință, a acestora devine scopul magiei demonologice. Dar chiar și această formă de magie a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imagine între tradiția populară și cea a magiei demonologice. Aceasta pornește de la ideea animistă identificând în cadrul acesteia entități existențiale, care o susține în devenirea sa. Cunoașterea și stăpânirea, atât cât îi este omului cu putință, a acestora devine scopul magiei demonologice. Dar chiar și această formă de magie a fost clasificată în pozitivă și negativă (albă, neagră). Linia dintre cele două este destul de firavă, iar interpretarea este oferită de cei ce au judecat în acea perioadă acțiunile: Biserica Catolică și Inchiziția
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
coexistente (de obicei trei fundamentale: cerul, pamântul și subpământul, adică lumea divină, cea umană și cea demonică). Miturile transcedentale, consacrate de omul primitiv elucidării contradicțiilor existențiale aparente, pe care el nu le accepta decat ideal: (a) eroul arhetipal; (b) suprastructura demonologică; (c) destinul (ca lege în sine sau sistem de legi implacabile și întrepătrunse, supunandu-și întregul univers, până la detalii, omul, omenirea și chiar zeii); (d) universul dual (conceptul diviziunii lumii in principii antagonice, care completează în mod general întregul: lumină-intuneric
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
oamenii vii. Criticul Șerban Cioculescu considera că autorul exploatează teme fantastice din folclorul universal „cu luciditate, dar și cu o dexteritate însușită din lecturile englezești”, în timp ce eseistul Ioan Petru Culianu afirma că narațiunea lui Eliade face apel la toate rețetele demonologice ale folclorului românesc. Valoarea nuvelei se datorează, în opinia scriitorului Mihail Sebastian, extraordinarei sale puteri de imaginație și de emoție, temei îndrăznețe, întrebărilor stranii pe care le ridică și mai ales fuziunii directe dintre fantastic și real. „Nu sunt două
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
din credințele vechi. Pe fondul moștenirii arhaice islamul din timpul profetului concretizat apoi în coran, ne oferă o concepție ambigua despre Djinni: avem o conotație angelologică a unor entități subordinate lui Allah, care aparțin îngerilor buni, dar și o conotație demonologica, Djinnii fiind descriși asemenea demonilor sau spiritelor rele . Coranul amintește despre ingerință diavolilor în regatul lui Solomon în Surrah 2, 102 și 21,82, enumeră puterile pe care le are “ punând diavolii la lucru” astfel încât are puterea de a stăpânii
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
ținem cont de faptul că meniul sabatului poate implica și episoade de antropofagie, putem asocia această costița afumată cu pastrama trufanda din textul omonim) și halucinogene (rachiul de izmă). Într-o lucrare de anvergură dedicată vrăjitoriei, Guy Bechtel reconstituie episodul demonologic al sabatului în totalitatea detaliilor sale semnificative. (Cf. Guy Bechtel, La Sorcière et l' occident. La destruction de la sorcellerie en Europe des origines aux grands bûchers, Plon, 1997, cap. 13 "Le sabbat", p. 444-498.) Prin compararea datelor, indicii cronotopici ai
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]