KorAP: Find »[drukola/base=demutizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...13 >

317 matches

Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680

inerție în desfășurarea activității de gândire. Comparativ cu gândirea auzitorului, persoana cu surdomutitate are un conținut concret neevoluat, iar abstractizarea este prea puțin accesibilă acestor forme de gândire (abstractizarea va deveni, treptat, accesibilă în procesul gândirii noțional-verbale, care evoluează odată cu demutizarea. Evoluția gândirii și a limbajului este dependentă de etapa demutizării în care se află persoana cu surdomutitate pentru însușirea comunicării verbale. Concret, etapele demutizării pot fi rezumate la : a. etapa premergătoare demutizării, când gândirea și limbajul operează preponderent cu imagini

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
persoana cu surdomutitate are un conținut concret neevoluat, iar abstractizarea este prea puțin accesibilă acestor forme de gândire (abstractizarea va deveni, treptat, accesibilă în procesul gândirii noțional-verbale, care evoluează odată cu demutizarea. Evoluția gândirii și a limbajului este dependentă de etapa demutizării în care se află persoana cu surdomutitate pentru însușirea comunicării verbale. Concret, etapele demutizării pot fi rezumate la : a. etapa premergătoare demutizării, când gândirea și limbajul operează preponderent cu imagini; b. etapa începerii demutizării, care implică realizarea gândirii și limbajului

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
acestor forme de gândire (abstractizarea va deveni, treptat, accesibilă în procesul gândirii noțional-verbale, care evoluează odată cu demutizarea. Evoluția gândirii și a limbajului este dependentă de etapa demutizării în care se află persoana cu surdomutitate pentru însușirea comunicării verbale. Concret, etapele demutizării pot fi rezumate la : a. etapa premergătoare demutizării, când gândirea și limbajul operează preponderent cu imagini; b. etapa începerii demutizării, care implică realizarea gândirii și limbajului prin imagini și numai parțial prin cuvinte; c. etapa demutizării avansate, în care gândirea

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
accesibilă în procesul gândirii noțional-verbale, care evoluează odată cu demutizarea. Evoluția gândirii și a limbajului este dependentă de etapa demutizării în care se află persoana cu surdomutitate pentru însușirea comunicării verbale. Concret, etapele demutizării pot fi rezumate la : a. etapa premergătoare demutizării, când gândirea și limbajul operează preponderent cu imagini; b. etapa începerii demutizării, care implică realizarea gândirii și limbajului prin imagini și numai parțial prin cuvinte; c. etapa demutizării avansate, în care gândirea și limbajul capătă din ce în ce mai mult caracteristici similare cu

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
a limbajului este dependentă de etapa demutizării în care se află persoana cu surdomutitate pentru însușirea comunicării verbale. Concret, etapele demutizării pot fi rezumate la : a. etapa premergătoare demutizării, când gândirea și limbajul operează preponderent cu imagini; b. etapa începerii demutizării, care implică realizarea gândirii și limbajului prin imagini și numai parțial prin cuvinte; c. etapa demutizării avansate, în care gândirea și limbajul capătă din ce în ce mai mult caracteristici similare cu ale persoanelor normale. Ca urmare a dezvoltării gândirii și limbajului, se produc

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
comunicării verbale. Concret, etapele demutizării pot fi rezumate la : a. etapa premergătoare demutizării, când gândirea și limbajul operează preponderent cu imagini; b. etapa începerii demutizării, care implică realizarea gândirii și limbajului prin imagini și numai parțial prin cuvinte; c. etapa demutizării avansate, în care gândirea și limbajul capătă din ce în ce mai mult caracteristici similare cu ale persoanelor normale. Ca urmare a dezvoltării gândirii și limbajului, se produc influențe pozitive la nivelul întregii activități psihice, odată cu restructurarea personalității și comportamentului subiectului pe direcția organizării

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
tulburări sunt remediate, în majoritate, prin implicarea subiecților în activitățile școlare, dar unele persistă, mai ales la elevii cu deficiențe associate, deoarece aceleași cauze, care au lezat analizatorul auditiv, pot afecta și sistemul nervos central. 5.1.4. Compensarea, protezarea, demutizarea și ortofoniatc "5.1.4. Compensarea, demutizarea și ortofonia" În cazul tulburărilor de auz intervine compensarea, care constă într‑un proces complex de reechilibrare a funcționării organismului, în scopul adaptării la solicitările mediului, pe baza legii unității și interacțiunii părților

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
subiecților în activitățile școlare, dar unele persistă, mai ales la elevii cu deficiențe associate, deoarece aceleași cauze, care au lezat analizatorul auditiv, pot afecta și sistemul nervos central. 5.1.4. Compensarea, protezarea, demutizarea și ortofoniatc "5.1.4. Compensarea, demutizarea și ortofonia" În cazul tulburărilor de auz intervine compensarea, care constă într‑un proces complex de reechilibrare a funcționării organismului, în scopul adaptării la solicitările mediului, pe baza legii unității și interacțiunii părților componente ale unui sistem. Fenomenul compensării poate

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
în cazul pierderii totale a auzului și presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute; în acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (esențial pentru perceperea vibrațiilor articulatorii în procesul demutizării) și mai ales de plasticitatea structurilor cerebrale (interferența funcțională a ariilor de proiecție primară cu ariile de asociație care intervine în integrarea și interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual‑motrice); - compensarea de tip mixt - întâlnită în anumite

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
aceste forme de comunicare este superioară alteia; eficiența lor se vede în practică. Important este ca deficientul să știe să comunice eficient și să înțeleagă mesajul. În cazul tulburărilor de auz, pe lângă fenomenele compensatorii mai întâlnim alte două procese fundamentale - demutizare și ortofonie - esențiale în contextul acțiunilor educativ‑recuperatorii. Protezarea este un proces recuperator de aplicare în/pe urechea cu pierdere de auz a unui echipament/sistem electroacustic portativ, utilizând calea aeriană și/sau osoasă și/sau cartilaginoasă), pentru a mări

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
controalele și bateriile sunt mai mici); aspectul estetic (protezele auditive sunt disponibile într-o largă varietate de dimensiuni și de culori pentru a se potrivi gusturilor personale); calitatea sunetului și prețul protezei (calitatea sunetului este direct proporțională cu prețul protezei). Demutizarea reprezintă activitatea complexă de înlăturare a mutității cu metode și mijloace specifice, prin valorificarea căilor organice nealterate și pe baza compensării funcționale; are o componentă didactică semnificativă și presupune însușirea celor trei componente ale limbajului: - componenta fonetică (articularea corectă a

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
În același timp, gestul pune în evidență și starea subiectivă a vorbitorului. În acest context, se remarcă faptul că mișcările mâinii reflectă atitudinea afectivă, implicarea în sarcină, încrederea în sine, starea de tensiune. În ultimul timp, în perspectiva educației permanente, demutizarea a căpătat un sens mai larg, deoarece însușirea laturii fonetice a limbii nu se termină o dată cu finalizarea ciclurilor școlare; ea se prelungește în timp, întrucât noile structuri fonetice și lingvistice descoperite pe parcursul vieții vor trebui asimilate tot pe căi specifice

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
însușirea laturii fonetice a limbii nu se termină o dată cu finalizarea ciclurilor școlare; ea se prelungește în timp, întrucât noile structuri fonetice și lingvistice descoperite pe parcursul vieții vor trebui asimilate tot pe căi specifice (ceea ce presupune existența unor servicii în domeniul demutizării și la vârste mai mari pentru îmbogățirea și antrenarea componentelor fonetice, lexicale și gramaticale). Pe baza observațiilor efectuate în activitățile practice s‑a constatat că, în cazul deficienților de auz în curs de demutizare, procesul de comunicare prezintă următoarele particularități

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
presupune existența unor servicii în domeniul demutizării și la vârste mai mari pentru îmbogățirea și antrenarea componentelor fonetice, lexicale și gramaticale). Pe baza observațiilor efectuate în activitățile practice s‑a constatat că, în cazul deficienților de auz în curs de demutizare, procesul de comunicare prezintă următoarele particularități: - un volum redus al vocabularului însușit; - existența a numeroase clișee verbale, cuvinte cu conținut semantic sărac sau deformat; - cuvintele sunt folosite așa cum au fost prezentate inițial (în cazul nominativ sau acuzativ), fără inflexiuni; - existența

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
lipsit de auz nu are această posibilitate și va învăța vorbirea (inclusiv structura gramaticală a limbii) în mod organizat, atât în perioada preșcolară, cât și în perioada școlară mică. Pentru aceasta au fost recomandate mai multe strategii de abordare a demutizării: unii au sugerat folosirea inițială a cuvintelor cu conținut concret și ușor de pronunțat, alții recomandă respectarea principiului accesibilității articulării (cu prioritate pe acele cuvinte de care copilul este interesat în realizarea comunicării verbale) etc. Dincolo de aceste poziții, principala problemă

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
principala problemă se referă la metodologia prezentării acestor cuvinte, astfel încât ele să devină noțiuni integratoare și utile în perspectiva sistematizării și continuității în dezvoltarea vocabularului copilului demutizat. În acest sens, decizia cu privire la modul de abordare a procesului educativ‑recuperator de demutizare aparține specialistului în ortofonologie, care va încerca să identifice „centrul de greutate” al programului de intervenție prin analiza particularităților psihointelectuale și a dominantelor personalității copilului, stilului propriu de activitate și a resurselor existente, inclusiv la nivelul familiei, care pot susține

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
aspecte implicate în evaluarea deficiențelor auditive. • Care sunt principalele categorii etiologice responsabile de apariția tulburărilor de auz? • Prezentați principalele trăsături ale tabloului psihopedagogic în cazul deficienților de auz. • Ce legătură ar putea fi stabilită, din perspectivă educativ‑recuperatorie, între compensare, demutizare și ortofonie? • Prezentați principalii indicatori funcționali ai vederii și relevanța lor în aprecierea tulburărilor de vedere. • Prezentați o perspectivă sintetică asupra criteriilor de clasificare a deficiențelor de vedere. • Care sunt principalele categorii etiologice responsabile de apariția tulburărilor de vedere? • Prezentați

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
de sprijin, prin intermediul familiei sau al unor instituții de profil. În acest sens, calitatea intervenției educative este condiția fundamentală a integrării sociofamiliale pentru persoanele cu deficiențe multisenzoriale; dezvoltarea și perfecționarea funcțională a analizatorilor funcționali, antrenarea organelor fonatorii prin exerciții speciale, demutizarea sprijinită de sistemul Braille și de sistemul dactil, cunoașterea nemijlocită a obiectelor din jur, orientarea în spații mici, formarea deprinderilor de autoservire, valorificarea noilor echipamente și a tehnologiilor moderne destinate acestor categorii de persoane sunt doar câteva dintre priorități în

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
fizice, considerați ca fiind normal dezvoltați din punct de vedere intelectual, adaptarea curriculară se realizează prin extensiune, adică în curriculumul comun tuturor categoriilor de elevi sunt introduse o serie de activități suplimentare specifice care vizează cu precădere aspecte legate de demutizare, însușirea unor limbaje specifice (dactileme, alfabetul Braille, limbajul semnelor etc.) și comunicare, orientare spațială, activități de socializare și integrare în comunitate, activități practice focalizate pe o pregătire profesională adecvată tipului de deficiență. Cel mai indicat ar fi să analizăm situația

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
situațiile de prezentare, antrenare și consolidare a noilor cunoștințe și deprinderi din diverse discipline pe care elevii trebuie să le însușească, pe de altă parte. În activitățile de învățare a scris‑cititului, de corectare a tulburărilor de limbaj și în demutizarea copiilor cu surditate se utilizează cu precădere metoda fonetică analitico‑sintetică. Această metodă respectă principiul trecerii de la ușor la greu, adică preconizează inițial învățarea cititului, apoi a scrisului și pune un accent deosebit pe analiza și sinteza fonetică și grafică

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
considerați ca fiind normal dezvoltați din punctul de vedere al potențialului intelectual, adaptarea curriculară se realizează prin extensiune, adică în curriculumul comun tuturor categoriilor de elevi sunt introduse, după cum specificam ceva mai sus, o serie de activități suplimentare specifice de demutizare, de însușire a unor limbaje specifice (precum dactilemele, alfabetul Braille, limbajul semnelor etc.) și de comunicare, dar și activități de orientare spațială, de socializare și integrare în comunitate. Educația astfel concepută nu se rezumă doar la o plasare, pur și

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
și la interfețele specializate ca adevărate medii de reeducare. Actul reeducativ se bazează fie pe folosirea instrumentelor noi și foarte specializate, fie pe utilizarea instrumentelor informatice obișnuite. În ceea ce privește primul aspect, se poate oferi drept exemplu experiența practicată în Franța pentru demutizarea copiilor cu deficiențe severe de auz. Firma IBM a echipat aproximativ douăzeci de instituții destinate acestor categorii de copii cu un dispozitiv de tratare a vocii și cu programe specializate în demutizare și în educația vorbirii. Pentru reeducarea vorbirii, persoana

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
oferi drept exemplu experiența practicată în Franța pentru demutizarea copiilor cu deficiențe severe de auz. Firma IBM a echipat aproximativ douăzeci de instituții destinate acestor categorii de copii cu un dispozitiv de tratare a vocii și cu programe specializate în demutizare și în educația vorbirii. Pentru reeducarea vorbirii, persoana cu auzul afectat emite sunete care sunt tratate și traduse grafic, în timp real, de către un calculator (sistemul se găsește pe piață sub numele SpeechViewer). El poate fi folosit și de către copiii

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
ale organismului. deficiență senzorială - tulburare a reflectării însușirilor simple ale obiectelor și fenomenelor lumii materiale în urma interacțiunii acestora cu organele de recepție senzorială, determinată de funcționarea necorespunzătoare a analizatorilor în unul sau mai multe segmente din structura anatomică a acestora. demutizare - activitatea complexă de înlăturare a mutității cu metode și mijloace specifice, prin valorificarea căilor organice nealterate și pe baza compensării funcționale; are o componentă didactică semnificativă și presupune însușirea celor trei componente ale limbajului: componenta fonetică (articularea corectă a fonemelor

[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745

Înregistra ca amintirile. Se realizează, mai degrabă, Însușirea anumitor moduri de apropiere, de mișcare, care sunt mai mult sau mai puțin generale. De aceea surzii știu mai mult să facă decât să Înțeleagă ceea ce percep. (T.Căliman,1975). Dar, În urma demutizării, o dată cu dezvoltarea limbajului, deficienții de auz sunt capabili să efectueze generalizări, abstractizări, să Înțeleagă anumite lucruri, fenomene pe care nu le-au Înțeles Înaintea perioadei demutizării. Comparând performanțele obținute de deficienți de auz și auzitori la desenarea figurilor geometrice, am

Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]