213 matches
-
născut la data de 9 septembrie 1964 în localitatea Kavurgali, Turcia, cetățean turc, cu domiciliul actual în București, aleea Barajul Bistrița nr. 11, bl. M-23, sc. 5, ap. 98, sectorul 3. (1.158/2008) 18. Esmaeel Muhammed, fiul lui Denar și Radea, născut la data de 15 martie 1964 în localitatea Kerbala, Irak, cetățean irakian, cu domiciliul actual în localitatea Buzău, str. Dorobanți bl. 10-E, et. 3, ap. 15. (863/2008) Copii minori: Esmaeel Fatimah, născută la data de 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206938_a_208267]
-
de a dobândi și deține, restaura și transfera, la data de 8 mai 2013, prin vânzarea la prețul de 1.000 euro, împreună cu inculpatul G. G., lui D. A., pentru plasarea pe piața antichităților din Viena, a două loturi conținând 40 denari români, cu urme de sol, sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia și Sarmizegetusa Ulpia Traiana, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri, precum și faptele aceluiași inculpat de a intermedia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
D. A.(3 stateri Lysimach și o didrahmă dacică, cu urme de sol, la prețul de 2.050 euro) și fapta aceluiași inculpat de a intermedia la data de 8 mai 2013 tranzacția de transfer prin vânzare a două loturi de denari români, cu urme de sol, sustrase din siturile arheologice Sarmisegetusa Regia și Sarmisegetusa Ulpia Traiana, tranzacție care a avut loc între inculpatul D. F. și numitul D. A. (40 denari români și un inel digilar la prețul de 1.000 euro
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
mai 2013 tranzacția de transfer prin vânzare a două loturi de denari români, cu urme de sol, sustrase din siturile arheologice Sarmisegetusa Regia și Sarmisegetusa Ulpia Traiana, tranzacție care a avut loc între inculpatul D. F. și numitul D. A. (40 denari români și un inel digilar la prețul de 1.000 euro), cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
de îndată celelalte instituții cu competențe în domeniu. Întreaga răspundere privind consecințele ce decurg din oprirea nejustificată a navei revine solicitantului; ... h) să prevină și să combată orice activitate ilegală desfășurată în apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Denarii cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua și în zona economică exclusivă, care ar afecta interesele și suveranitatea statului român, informând de îndată autoritățile române competențe. Articolul 16 Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, personalul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
drumul județean Târgu Mureș - Miercurea Nirajului - Sovata. Potrivit săpăturilor arheologice orașul a fost locuit încă din epoca neolitică. Pe teritoriul localității Miercurea Nirajului au fost găsite topoare de piatră (2000 - 1700 î.Ch), monezi bizantine din epoca împăratului Iustinian, un denar din domnia lui Iulius Cezar, iar hotarul satelor Beu și Moșuni este traversat de drumul roman spre castrul din Călugăreni. Localitatea a fost atestată documentar în anul 1493 cu numele de Oppidum Zereda (Târg de Miercurea) în hrisovul voievodului Losonczi
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]
-
la biserica din satul Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de "Mészkő
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de "Mészkő". La sud-est de sat pe hartă este
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
Stadiul avansat de dezvoltare al societății geto-dacice locale a condus la stabilirea unor intense legături comerciale cu lumea greco-macedoneană iar, mai târziu, romană, relevate și prin descoperirile numismatice. Drept exemplu vin monedele emise de regele Macedoniei, Filip II (359-336) și denari romani republicani, descoperite în oraș. Tot la Slatina a apărut unul dintre cele mai mari tezaure de monede geto-dacice, format din aproximativ 6000 de piese, publicat de Cezar Bolliac. Este cunoscut faptul că după primul război daco-roman (101-102), majoritatea teritoriilor
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
unei fundații construită din cărămizi romane. Acestea sunt mărturii ce susțin puternica romanizare a dacilor liberi dintre limesuri (alutan și transalutan). În anul 1874, în împrejurimile Slatinei a fost scos la iveală un important tezaur monetar roman, compus din 2250 denari, ce cuprindea emisiuni începând de la Galba (68-69) până la Commodus (180-192), iar la poalele Grădiștei a apărut o monedă de la Gordian (238-244). Continuitatea dacilor liberi de locuire a unui spațiu neintegrat în Imperiul roman într-o formă organizată, însă puternic influențat
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
plan financiar și social, s-a petrecut o demonetizare a noțiunii de cetățean și a valorilor tradiționale ale acestei calități. În fața slăbirii monedei, Caracalla este determinat sa facă o devalorizare: aureusul este redus de la 1/45 la 1/50, iar denarul a fost înlocuit cu Antoninianul, care pus în circulație avea o valoare de dublu denar, deși nu avea în greutate decât o dată și jumătate din denarul inițial. Diferența dintre valoarea reală și curs era un mare câștig numai pentru stat
Constitutio Antoniniana () [Corola-website/Science/302699_a_304028]
-
valorilor tradiționale ale acestei calități. În fața slăbirii monedei, Caracalla este determinat sa facă o devalorizare: aureusul este redus de la 1/45 la 1/50, iar denarul a fost înlocuit cu Antoninianul, care pus în circulație avea o valoare de dublu denar, deși nu avea în greutate decât o dată și jumătate din denarul inițial. Diferența dintre valoarea reală și curs era un mare câștig numai pentru stat, particularii neavând nici un profit. S-a descoperit o monedă de bronz emisă de monetăria orașului
Constitutio Antoniniana () [Corola-website/Science/302699_a_304028]
-
sa facă o devalorizare: aureusul este redus de la 1/45 la 1/50, iar denarul a fost înlocuit cu Antoninianul, care pus în circulație avea o valoare de dublu denar, deși nu avea în greutate decât o dată și jumătate din denarul inițial. Diferența dintre valoarea reală și curs era un mare câștig numai pentru stat, particularii neavând nici un profit. S-a descoperit o monedă de bronz emisă de monetăria orașului la Histria. Solda către soldați a crescut de la 750 denari, țăranul
Constitutio Antoniniana () [Corola-website/Science/302699_a_304028]
-
din denarul inițial. Diferența dintre valoarea reală și curs era un mare câștig numai pentru stat, particularii neavând nici un profit. S-a descoperit o monedă de bronz emisă de monetăria orașului la Histria. Solda către soldați a crescut de la 750 denari, țăranul nedispunând decât de moneda de bronz care nu-l ajuta atunci când prețurile erau ajustate forțat. Deci edictul faimos a lui Caracalla poate fi considerat un "dar" mediocru oferit supușilor, care devenind cetățeni, erau obligați la noi sarcini fiscale. Consecința
Constitutio Antoniniana () [Corola-website/Science/302699_a_304028]
-
și de așezările cu același nume din apropierea satului Karamani. Există artefacte importante de metal din perioada antică, din necropola de la "Crkvishte" lângă satul Beranci. Un cercel de aur datând din secolul IV î.Hr. este reprodus pe aversul bancnotei de 10 denari macedonean, emisă în 1996. "Heraclea Lyncestis" (în limba greacă: Ηράκλεια Λυγκηστίς ) - "Orașul lui Hercule" din teritoriul Lynx) era o așezare importantă din perioada elenistică până în Evul Mediu timpuriu. Ea a fost fondată de Filip al II-lea al Macedoniei până la
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
orașul Dyrrachium (secolele II - I d.H) iar pe teritoriul comunei apropriate, Vadul Crișului s-au găsit monede emise de împăratul roman Gordianus. De asemeni, în peștera Igrița, din hotarul comunei Aștileu s-a descoperit un tezaur compus din 26 de denari romani imperiali. A fost datat între anii 147-191 d. H. dovedind schimburile comerciale intense dintre dacii liberi și provincia imperială precum și existența unui drum comercial în antichitate pe valea Crișului Repede. Unii istoriografi situează granița de vest a Daciei Romane
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
ein Ecu”, foarte apropiat de pronunțarea sintagmei « eine Kuh », în română « o vacă », termen mult mai puțin glorios decât vechea monedă francofonă. Ludovic al IX-lea a cerut să se bată un denier d'or à l'écu, în română: "denar de aur cu scut", al cărui nume a fost abreviat în "écu". Reprezentând scutul Franței, simbol al unificării regatului, această monedă devine etalonul de referință. Întradevăr, "écu"-ul din aur a continuat să fie bătut, sub diferiți regi ai Franței
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pentru construcțiile din castru și din colonia Potaissa romanii au folosit rocile extrase din
Potaissa () [Corola-website/Science/307062_a_308391]
-
înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pentru construcțiile din castru și din colonia Potaissa romanii au folosit rocile extrase din mai multe cariere din împrejurimi (Săndulești, zona
Potaissa () [Corola-website/Science/307062_a_308391]
-
trapezoidală, în secțiune rectangulară, șlefuite total sau parțial (în rest cu urme de ciopliri), descoperite în punctele „În Văiugi“, „Corneț“, „Țarna Mare“ și altele (fig. 30). Pe teritoriul comunei s-au descoperit întâmplător patru monede, din care trei imperiale: un denar de la Hadrian (117-138) și două de bronz (una de la Liciniu și alta de la Constantin cel Mare (306-337). Cea de-a patra este bizantină, de bronz-follis de la Justin II de tip Bellinger, 151 b (anii 570-571). Aceste monede, care au o
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Urme de locuire a teritoriului pe care se găsește azi orașul Costești, județul Argeș, datează încă de dinaintea cuceririi Daciei de către romani, din antichitatea timpurie. Existența unei comunități umane pe teritoriul actual al orașului Costești este atestată, printre altele și prin denarul imperial roman emis de împăratul Domițian, descoperit în anul 1966, pe Dealul Cimitirului din Costești. Așezarea este atestată documentar inițial în hrisovul emis de cancelaria domnească a voievodului Radu Paisie la 30 iulie 1535, prin care se confirmă lui Șerb
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
formularea unei ipoteze asupra existenței unei biserici mai vechi pe locul celei actuale. În mormintele din apropiere s-au descoperit pietre și urme de mortar, precum și trei monede din vremea regelui ungar Matia Corvin (o monedă perforată din 1488, un denar perforat bătut între anii 1472 și 1485, precum și o altă monedă neperforată din aceeași perioadă), ceea ce indică ridicarea unui lăcaș de cult înainte de aceste înhumări. În Târgu Frumos exista în secolul al XVI-lea o curte domnească, ale cărei ziduri
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Prin lucrările de consolidare-conservare efectuate de către Muzeul de Istorie Turda și Universitatea „Babeș-Bolyai” din
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Prin lucrările de consolidare-conservare efectuate de către Muzeul de Istorie Turda și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca obiective importante cum sunt: turnul de
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
situat între clădirea școlii și Canalul Streiului, s-au identificat resturile unor construcții române care atestă prezența unei așezări rurale, tot de aici provine și o "stela funerară". Pe teritoriul localității s-a descoperit un tezaur monetar format din 14 denari români republicani.
Băcia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300536_a_301865]