213 matches
-
de șarlatanii ăștia care trăiau mai bine decât un centurion care câștiga pe atunci cam o sută cincizeci de denari pe lună iar un soldat cam douăzeci de denari. E adevărat că cei mai mulți dintre meșteșugari câștigau destul de puțin, zece - cinsprezece denari, însă erau destui care câștigau sume frumoase. Împăratul și-a spus că o parte însemnată din bani ajung în mâna înșelătorilor ăstora, și nu cred că greșea prea mult, pentru că știți rigoarea cu care trata împăratul problemele de acest fel
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
cei care ghicesc, întreabă cum să facă bani mai ușor, sau doresc să facă vrăji pentru a atrage în plasă pe câte cineva cu scopuri ușor de intuit. Acești haruspici erau împărțiți pe categorii în funcție de clientelă. Cei mai mulți câștigau cam șapte denari pe lună din asta. Dacă aveau un oarecare renume puteau aduna vreo treizeci sau cincizeci de denari. Alții...o sută! Câteva așezăminte de genul ăsta însă erau pentru oameni grei, de la care se smulgeau sume importante. Erau însă și mai
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
atrage în plasă pe câte cineva cu scopuri ușor de intuit. Acești haruspici erau împărțiți pe categorii în funcție de clientelă. Cei mai mulți câștigau cam șapte denari pe lună din asta. Dacă aveau un oarecare renume puteau aduna vreo treizeci sau cincizeci de denari. Alții...o sută! Câteva așezăminte de genul ăsta însă erau pentru oameni grei, de la care se smulgeau sume importante. Erau însă și mai puține, cam două, care smulgeau pur și simplu sume colosale, pe măsura clienților care călcau pragul acestor
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
argumentată - că dintre emporia italice cu un rol important în comerțul cu lumea barbară un loc aparte l-au avut Lugdunum 71 și Mediolanium 72 iar mai târziu Aquileia 73. Mai ales acest din urmă di Roma nel Barbaricum: i denari romani oltre la frontiera delle’ Impero, în RIN, 99, 1998, p. 213-238; Corpus der römischen Funde im europäischen Barbaricum. Deutschland 3. Bundesland MecklenburgVorpommern, Bonn, 1998; C.H. Opreanu, Dacia Romană și Barbaricum, Timișoara, 1998; P.S. Wells, op. cit., p. 224-258; V. Koulakov
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
amenințător pe fruntea împăratului. Lasă furtuna să se îndepărteze. Împinge apoi, ușurel, cu vârful degetului, un papirus desfășurat către principe: — La lăsarea la vatră, un legionar primește o bonificație de aproximativ... Augustus azvârle, scârbit, foaia în lături. — 3 000 de denari. Nu-mi spui o noutate, că doar eu am mărit-o acum patru ani. Ridică tonul: — Când m-ai silit să prelungesc serviciul militar de la șaispre zece la douăzeci de ani, plus încă cinci în rezervă. Înverșunarea pune stăpânire pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai mult sau mai puțin legal, bunurile celor care mor fără rude apropriate sau testamente valide și pe cele ale criminalilor con damnați. Augustus mârâie nervos: — Până acum am virat către tezaur mai mult de 600 de mili oane de denari din averea mea personală, pentru înfrumusețarea Romei, pentru apeducte, drumuri, jocuri... Mai ales pentru jocuri, suspină Ianuarius amintindu-și de însărcinarea primită. Simte că tăcerea lui e întâmpinată cu ostilitate de către principe, așa că rostește cu voce tare: — Ai dreptate, stăpâne
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
rău Vipsania. De unde au primit invitații? Își pleacă fruntea abătută. Știe răspunsul. Quintius. S-a lăsat cumpărat ca toți ceilalți și implicat în jocul ăsta scârbavnic. Suspină descurajată. Oare cât mai valorează în ziua de azi conștiința unui om? Trei denari ajung probabil pentru unul ca el. Cu cât urci pe scara socială însă prețul crește. Dar, din pă cate, fiecare e de vânzare. — E frumos într-adevăr să te faci vrednic prin talentele tale de favoarea cuiva din lumea bună
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de matrapazlâcuri și le e teamă că o să-i dau în gât... 252 Gallus devine atent: — Ce fel de matrapazlâcuri? — Piperul lung este ușor de contrafăcut cu ajutorul mușta rului de Alexandria, spune răspicat Libo. Iar aici se vinde cu 15 denari livra. Asinius Gallus se încruntă. Bine că știe. O să i spună bucătarului să caște bine ochii de acum înainte când cumpără piper. Pliul dintre sprâncene i se adâncește. Ce caută Trio Fulcinius în târboseala asta? Că doar el e denunțătorul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la libertate? întreabă. — S-a reangajat de patru ori, scuipă scârbit Rufus. — Ce să faci cu libertatea când îți ghiorăie burta de foame? Și, cât sunt aici, n-are rost să-mi zgârm sub unghii și să economisesc cei cinci denari pe care-i câștig pe lună... — Bașca banii primiți pe victorii! Gladiatorul se strâmbă disprețuitor. — Beau, petrec și mă simt bine. Sunt mai câștigat. Ricanează: — Măcar am să mor cu amintiri frumoase! — Bă, da’ sec mai e dovleacul ăla al
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Ai să-mi lipsești, suspină. Așadar e decis? întreabă instructorul, cu trăsăturile cris pate. Plecăm în seara asta? Procuratorul încuviințează în tăcere și îl avertizează din nou: — Ai grijă de bani! — Mă duc să schimb chiar acum o parte în denari și cvinari de argint, îl liniștește Rufus. În pungă ai să găsești și un înscris. — Ce fel de înscris? — Ți se pune la dispoziție un fond bănesc, în valoare de apro ximativ 50 de talanți vechi. Rufus cască ochii mari
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
metal, arama și mai ales cositorul sunt străine țărilor dunărene. Mai însemnată poate însă părea împrejurarea că s-au găsit în Dacia multe monezi romane din epoca republicană sau anterioare cuceririi romane. Astfel s-au găsit mai multe sute de denari anteriori lui Iuliu Cesar, dintre anii 217-49 in. de Hr.din care 9 bucăți consulari din timpul celui de al doilea război punic, anul 217, 38 anteriori anului 154, 246 anului 81, 47 anului 50, 61 anului 48 și 12
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
punic, anul 217, 38 anteriori anului 154, 246 anului 81, 47 anului 50, 61 anului 48 și 12 din anul 38 in. de Hr., toate aceste la Apoldul mare. La Cerbel în cercul Orăștiei s-au găsit iarăși 49 de denari, anteriori lui Iuliu Cesar și nenumerați alții, toți din timpurile de dinaintea expedițiilor lui Traian. Aceste monezi romane nu pot fi considerate ca fiind aduse de Romanii ce colonizară Dacia după prefacerea ei în provincie, căci ar fi curios să se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pe punctul de a relua, cînd se aprinse teleecranul de lîngă scaunul ei: ― Maiestate, tocmai ne-a sosit din Vestul Mijlociu un mesaj urgent. O ființă umană uriașă, înaltă de vreo cincizeci de metri, distruge cartierul de afaceri din orașul Denar. ― Cum? ― Dacă doriți, vă pot arăta scena. Uriașul se retrage încet în fața atacurilor unităților mobile. ― Nu-i nimic... Vocea ei era rece și incisivă. Încheie retezînd vorba: Trebuie să fie vreun robot construit de un nebun și marina o să rezolve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
DECLARAȚIEI? URMĂ O PAUZĂ DUPĂ CARE SE AUZI UN ALT GLAS, MULT MAI PROFUND: \ CONSILIUL FĂURITORILOR DE ARME A DAT ACUM PUBLICITĂȚII O DECLARAȚIE DENUNȚÎND URIAȘUL DE CINCIZECI DE METRI ÎNĂLȚIME CARE A DEVASTAT CARTIERELE COMERCIALE ȘI FINANCIARE ALE ORAȘELOR DENAR ȘI LEONTON. FĂURITORII DE ARME DECLARĂ CĂ ZVONUL DUPĂ CARE URIAȘUL AR FI O MAȘINĂRIE A ARSENALELOR ESTE ABSOLUT FALS, ȘI EI SUBLINIAZĂ CĂ VOR FACE TOT CE LE STĂ ÎN PUTINȚĂ PENTRU A AJUTA LA CAPTURAREA URIAȘULUI. DUPĂ CUM S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
PĂREA CĂ NEGAȚIA ASTA E RIDICOLĂ. PRINȚUL DEL CURTIN SPUSE CU SERIOZITATE: \ INNELDA, DACĂ URIAȘUL ĂSTA ÎȘI CONTINUĂ, DISTRUGERILE, VA TREBUI SĂ FACI ALTCEVA MAI CONCRET DECÎT SĂ ADUCI ACUZAȚII ARSENALELOR. \ COBORI LA MICUL DEJUN? ÎL ÎNTREBĂ EA. DUC LA DENAR. INNELDA PRIVI ÎNGRIJORATĂ LA IMAGINEA LUI DE PE ECRAN: \ AI MULTĂ GRIJĂ, DEL. \ O, N-AM CÎTUȘI DE PUȚIN DE GÎND SĂ MĂ LAS UCIS. EA RÎSE BRUSC: \ DE ASTA SÎNT SIGURĂ. POȚI SĂ-MI SPUI ULTERIOR CE MOTIV AI SĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
argint sau cupru, cunoscute drept monete di piccioli, traduse aici că "monede obișnuite" erau folosite pentru majoritatea tranzacțiilor locale. Tranzacțiile cu monede obișnuite erau înregistrate în unități numite lira, soldo și denaro, lira valorând 20 șoldi, si soldo valorând 12 denari. În jurul anului 1500 florinul de aur se convertea în monedă obișnuită la o rată de aproximativ 7 lire. Florinii care circulau în Florența lui Rinaldeschi, descriși că fiorini largi di oro în oro și aici tradus că "florini largi de
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Cercetări adecvate la fața locului ar putea furniza informații sigure și, desigur, interesante pentru cunoașterea istoriei locale antice. Demn de reținut este și faptul că în satul Umbrărești-Deal, de care ține punctul respectiv, au fost identificate două monede romane, un denar de argint emis de împăratul Hadrianus și o monedă de bronz de la Constanțius II, la locuitorii Ionel Popa, prima, și Tache Prodan, cea de-a doua; ambele se află acum în colecția autorului. Din peisajul descoperirilor arheologice nu lipsesc cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mult lemn carbonizat și cu cărămizi deformate prin zgurificare, iar în stratul cel mai de jos, în arsură, am descoperit, la câteva zile după încheierea sondajului, o monedă rău conservată, pe care cercetătorul ieșean Viorel Butnariu o descrie succint astfel: „denar Ferdinand I 154(3) Kremnica”. O monedă asemănătoare, dar fără dată, fusese găsită anterior la suprafață în același loc, dovezi elocvente ale aflării caselor la vremea respectivă în ființă. Se observă urmele de refaceri consecutive, dar e sigur că în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană, sunt evidențiate pe teritoriul Onceștiului prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III d.Hr., morminte de incinerație, precum și tezaurul de denari imperiali descoperiți la Dealul Perjului. Începutul evului mediu este pus în evidență prin așezări aparținând Cultului Dridu (sec. VIII- IX), descoperite la Tarnița, la Cocolie, cuprinzând fragmente ceramice și mormânt - sec. al XII-lea. Nu sunt documente care să ateste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1972, familiile Miron Ion și Sofronea Ion s-au mai îndeletnicit cu olăritul, meserie dispărută astăzi. În anul 1975, cu ocazia arăturilor de primăvară, a fost descoperit de către mai mulți locuitori ai satului Bărboasa, un tezaur alcătuit din 49 de denari romani imperiali. Locul unde a fost descoperit tezaurul se află în parte a de sud a satului Dealu Perjului, la câteva zeci de metri vest de fosta locuință a învățătorului Neculai Păvăluță. Pe acest platou au fost identificate, cu ani
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o succesiune a tuturor împăraților între Vespasianus și Antonius Pius, dar cu număr de monede diferit: Hadrianus 18, Vespasianus 8, Traianus 10, Domițianus 7,Titus 3, Nerva 1, Antonius Pius1,hibridă 1. În totalitate, monedele descoperite la Dealu Perjului reprezintă denari romani imperiali, bătuți în atelierele Romei. Sunt bătute din argint de bună calitate și au în total o greutate de 155,20 grame. Tezaurul reprezintă o dovadă prețioasă privind legăturile comerciale ale populației autohtone cu lumea romană de la răsărit de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care se așezaseră în această perioadă pe teritoriul Moldovei. Acest lucru este dovedit și de prezența unui mormânt sarmatic descoperit în punctul "Dealul Puiului", la circa 1,5 km de locul unde a fost descoperit tezaurul (Viorel Căpitanu - "Tezaurul de denari romani descoperit la Dealul Perjului, Oncești, jud. Bacău" - "Carpica", 1978, pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Oncești în acea vreme, a domnului Nicolae Baban, profesor de geografie la aceeași școală, și a câtorva elevi, a devenit posibilă recuperarea acestor obiecte, donate Muzeului de Istorie al Județului Bacău sub numerele de inventar 29044-29056 (Viorel Căpitanu - "Tezaur de denari" - "Carpica" X). În preajma constituirii statului feudal Moldova, satele răzășești reprezentau baza economică, socială și militară a acestuia. Satele Tomozia, Dealu Perjului, Bărboasa și Oncești, atestate documentar în secolele al XIV-lea și al XV-lea, aveau deja în acel moment
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dacă nu va avea chef s-o facă, nu voi mai cere băiatului nici să mă sărute, nici să mă îmbrățișeze ori să împartă patul cu mine. De nu voi respecta aceste clauze, să fiu amendată cu o sută de denari. Și eu, Lichas, declar pe cuvântul meu de onoare că nu-l voi mai jigni pe Encolpius nici cu vorba, nici cu privirea și nici nu mă voi mai sinchisi de locul în care doarme el noaptea"". Totul în concordanță
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
daruri imperiale, prin Septimius Severus (193-211), ridicat la funcția supremă în stat chiar cu sprijinul armatei, fiecare soldat în momentul lăsării la vatră, după circa 25 de ani de serviciu militar, putea primi praemia militiae, constând în 3.000 de denarii. Succesiv, apariția anumitor dificultăți în vederea onorării recompensei din partea trezoreriei imperiale a fost depășită prin atribuirea de pământuri. Concomitent s-au înmulțit până și concesiunile de imunitate pentru soldații care abia obțineau missio honesta și missio causaria. Persoana împăratului, tot mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]