122 matches
-
rol important in producerea potențialelor de acțiune. Dendritele pot fi: Dendritele sunt formate din segmente dendritice. Prima dendrită care se desprinde din corpul celular este o dendrită de ordinul 1, următoarele care se ramifică din cea de ordinul 1 sunt dendrite de ordinul 2, apoi urmează cele de ordinul 3, etc. . Dendritele care nu se mai ramifică se numesc segmente terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
sunt formate din segmente dendritice. Prima dendrită care se desprinde din corpul celular este o dendrită de ordinul 1, următoarele care se ramifică din cea de ordinul 1 sunt dendrite de ordinul 2, apoi urmează cele de ordinul 3, etc. . Dendritele care nu se mai ramifică se numesc segmente terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
din corpul celular este o dendrită de ordinul 1, următoarele care se ramifică din cea de ordinul 1 sunt dendrite de ordinul 2, apoi urmează cele de ordinul 3, etc. . Dendritele care nu se mai ramifică se numesc segmente terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
care se ramifică din cea de ordinul 1 sunt dendrite de ordinul 2, apoi urmează cele de ordinul 3, etc. . Dendritele care nu se mai ramifică se numesc segmente terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
terminale. Dendritele au spini dendritici, pe care se formează sinapsele. O dendrită poate avea mai mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeței neuronilor"(suprafața neuronilor, nu volumul creierului)". Datorită ramificaților dendritei, cât și a canalelor ionice, dendritele sunt un element cheie în
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
mulți spini dendritici. În general sinapsele inhibitorii se află proximal(mai aproape)de corpul celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeței neuronilor"(suprafața neuronilor, nu volumul creierului)". Datorită ramificaților dendritei, cât și a canalelor ionice, dendritele sunt un element cheie în sumarea temporală și spațială a potențialelor locale din ramificații, ce duc astfel la potențiale de
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
celular în timp ce sinapsele excitatorii se găsesc distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeței neuronilor"(suprafața neuronilor, nu volumul creierului)". Datorită ramificaților dendritei, cât și a canalelor ionice, dendritele sunt un element cheie în sumarea temporală și spațială a potențialelor locale din ramificații, ce duc astfel la potențiale de acțiune. Dendritele au canale ionice ce pot facilita depolarizarea neuronilor(prin faptul că pătrund
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
distal(mai departe). De obicei dendritele se întind în apropierea corpului celular(față de axoni care pot ajunge până la un metru). Dendritele ocupă marea parte a suprafeței neuronilor"(suprafața neuronilor, nu volumul creierului)". Datorită ramificaților dendritei, cât și a canalelor ionice, dendritele sunt un element cheie în sumarea temporală și spațială a potențialelor locale din ramificații, ce duc astfel la potențiale de acțiune. Dendritele au canale ionice ce pot facilita depolarizarea neuronilor(prin faptul că pătrund ioni pozitivi în celulă și astfel
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
marea parte a suprafeței neuronilor"(suprafața neuronilor, nu volumul creierului)". Datorită ramificaților dendritei, cât și a canalelor ionice, dendritele sunt un element cheie în sumarea temporală și spațială a potențialelor locale din ramificații, ce duc astfel la potențiale de acțiune. Dendritele au canale ionice ce pot facilita depolarizarea neuronilor(prin faptul că pătrund ioni pozitivi în celulă și astfel se schimbă potențialul electric al celulei). Prin dendrite se poate propaga un potențial și în sens invers(dinspre soma spre segmentul terminal
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
și spațială a potențialelor locale din ramificații, ce duc astfel la potențiale de acțiune. Dendritele au canale ionice ce pot facilita depolarizarea neuronilor(prin faptul că pătrund ioni pozitivi în celulă și astfel se schimbă potențialul electric al celulei). Prin dendrite se poate propaga un potențial și în sens invers(dinspre soma spre segmentul terminal), iar prin aceasta are loc o modulare a activității sinaptice. Acest mecanism este important în potențarea de lungă durată
Dendrită () [Corola-website/Science/302148_a_303477]
-
organele pe care izbutea să și le amintească de la orele de biologie, În furia lui ce-ar fi putut răsturna munții. Ba chiar, când o lua la vale rău de tot, pomenea În sudalmele lui de fotosinteză, angiosperme, hidrogen sulfurat, dendrite, axoni, monocotiledonate, turnesol, baze, acizi - semn clar că lecțiile de botanică și de chimie ale lui Jivinoiu-Directorul Îl impresionaseră peste măsură. Sărea de pe banca lui și se repezea spre cabina lui Ghiță care, prevăzător, știind ce-l așteaptă, se Încuiase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
câțiva ani după naștere sau chiar mai mult și include alinierea, orientarea și stratificarea neuronilor corticali, elaborarea celulelor gliale și stabilirea de sinapse, astfel încât creierul își mărește volumul de aproximativ patru ori. De asemenea, apar proliferarea și diferențierea intensă a dendritelor (dentritogeneza), precum și moartea celulară selectivă și necesară (apoptoză) în procesul de diferențiere funcțională a zonelor cerebrale. În acest context de dezvoltare a creierului uman pot apărea o serie de anomalii care determină diferite forme de retard în dezvoltarea copilului 1
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a creierului uman pot apărea o serie de anomalii care determină diferite forme de retard în dezvoltarea copilului 1: - malformații primare; - anomalii privind migrarea sau organizarea neuronală; - anomalii privind procesul de maturare a neuronilor sau celulelor gliale; - anomalii privind diferențierea dendritelor și formarea sinapselor; - anomalii ale mielinizării; - procese degenerative la nivelul neuronal sau al sinapselor. Trebuie remarcat că și anomaliile biochimice pot duce la malformații cerebrale și că dezvoltarea completă a corpului calos pare să fie foarte sensibilă la astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
foarte slabe, disproporțiile cefalo‑pelviene ale fătului, fătul prea mare etc; toate acestea favorizează scăderea aportului de oxigen la nivelul țesuturilor nervoase, urmate de edeme, hemoragii punctiforme, procese de necroză la nivel cortical, alterarea procesului de mielinizare și emitere de dendrite care vor conduce mai târziu la tulburări mintale, senzoriale și psihomotorii; d) encefalopatia bilirubinică - boala hemolitică a nou‑născutului; este determinată de invazia anticorpilor de la mamă la făt, prin placentă, urmată de creșterea acidozei la nivelul celulei nervoase datorată excesului
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
adultului dar, între câmpurile corticale, limitele nu sunt încă întotdeauna clare și precise. În substanța albă a emisferelor se găsesc celule ganglionare izolate, al căror număr crește după această vârstă. Celulele piramidale mari (celule gigantice Betz) prezintă variații în privința dimensiunilor dendritelor bazale, precum și a dimensiunilor corpilor celulari. Diferențele scoarței cerebrale se fac de la profunzime spre suprafață, prin apariția unor zone mielinizate, de la care procesul se întinde în toate direcțiile” (Demeter, A., 1994, pag. 25). Plasticitatea accentuată a sistemului nervos central la
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
la nivelul regiunii antropilorice a stomacului și primei porțiuni a intestinului gros. Ele scad până la dispariție în cazurile de megacolon congenital. După Dogiel (1899), plexurile Auerbach și Meissner ar conține două tipuri de celule nervoase. Celulele de primul tip, cu dendrite scurte și fibră axonală fin ramificată la musculatura netedă, ar face parte din categoria neuronilor motori. Acestea se găsesc mai ales în segmentul proximal și caudal al tractusului digestiv. Având distribuție intramurală similară până la un punct cu a terminațiilor parasimpaticului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervoase centrale și periferice. În sinapsele chimice, semnalele electrice transmembranare modulate în frecvență sub formă de influx nervos sunt transmise cu latență mare de 0,3-0,5 msec de la nivelul terminațiilor axonale presinaptice spre teritoriul postsinaptic reprezentat fie de axonul, dendritele sau corpul neuronului următor, fie de organul efector corespunzător cu participarea obligatorie a mediatorului chimic excitator sau inhibitor. În funcție de natura chimică a neurotransmițătorului, sinapsele se împart în colinergice, adrenergice, histaminergice, serotoninice, peptidergice, aminoacidice, purinergice, nitrinergice etc. După acțiunile postsinaptice ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu a sinapselor neuroefectoare musculare. Ea prezintă însă unele particularități ultrastructurale atât în cazul releelor sinaptice ganglionare, cât și al sinapselor centrale. Referitor la ultrastructura sinapselor chimice interneuronale, s-a precizat că majoritatea acestora se realizează între terminațiile axonale și dendritele neuronului următor (fig. 30). În funcție de structurile neuronale implicate în realizarea conexiunilor interneuronale se descriu următoarele tipuri de sinapse. Sinapsele axo-dendritice Arborizațiile terminale axonale, lipsite de mielină, prezintă îngroșări cu aspect de buton, denumite butoni terminali, evidențiabili în preparate impregnate cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale unui segment terminal axonal sau, în cazul unui axon scurt, pe toată lungimea lui, formând butoni de trecere (boutons de passage). Alteori, contactul interneuronal este frontal, în unghi drept sau prin interdigitație. Contactele axonilor se pot realiza cu suprafața dendritelor sau a spinilor dendritici. Cele mai numeroase sunt contactele dintre vârful spinilor dendritici și axon, denumite sinapse axo-spinoase. Fiecare prelungire cu aspect de spin realizează o sinapsă, care este din punct de vedere funcțional de tip excitator. Când contactul se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Cele mai numeroase sunt contactele dintre vârful spinilor dendritici și axon, denumite sinapse axo-spinoase. Fiecare prelungire cu aspect de spin realizează o sinapsă, care este din punct de vedere funcțional de tip excitator. Când contactul se stabilește direct cu suprafața dendritei rezultă o sinapsă axo-dendritică propriu-zisă. Aceasta poate fi simetrică, cu distribuție și densitate dependente de tipul de neuron. Dendritele unor neuroni sunt acoperite cu ambele tipuri de sinapse, în timp ce altele prezintă sinapse, de un tip sau altul. În general, sinapsele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
spin realizează o sinapsă, care este din punct de vedere funcțional de tip excitator. Când contactul se stabilește direct cu suprafața dendritei rezultă o sinapsă axo-dendritică propriu-zisă. Aceasta poate fi simetrică, cu distribuție și densitate dependente de tipul de neuron. Dendritele unor neuroni sunt acoperite cu ambele tipuri de sinapse, în timp ce altele prezintă sinapse, de un tip sau altul. În general, sinapsele simetrice predomină pe dendritele de dimensiuni mari, în apropierea corpului celular. În acest caz (prezența dendritelor mari) apar dificultăți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
axo-dendritică propriu-zisă. Aceasta poate fi simetrică, cu distribuție și densitate dependente de tipul de neuron. Dendritele unor neuroni sunt acoperite cu ambele tipuri de sinapse, în timp ce altele prezintă sinapse, de un tip sau altul. În general, sinapsele simetrice predomină pe dendritele de dimensiuni mari, în apropierea corpului celular. În acest caz (prezența dendritelor mari) apar dificultăți în diferențierea componentei dendritice de cea axonală. Totuși, microscopia electronică pune în evidență prezența reticulului endoplasmic rugos (RER), a corpilor microveziculari și a microtubulilor numai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tipul de neuron. Dendritele unor neuroni sunt acoperite cu ambele tipuri de sinapse, în timp ce altele prezintă sinapse, de un tip sau altul. În general, sinapsele simetrice predomină pe dendritele de dimensiuni mari, în apropierea corpului celular. În acest caz (prezența dendritelor mari) apar dificultăți în diferențierea componentei dendritice de cea axonală. Totuși, microscopia electronică pune în evidență prezența reticulului endoplasmic rugos (RER), a corpilor microveziculari și a microtubulilor numai în corpul dendritei, RER lipsind în axon, iar celelalte două elemente apărând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mari, în apropierea corpului celular. În acest caz (prezența dendritelor mari) apar dificultăți în diferențierea componentei dendritice de cea axonală. Totuși, microscopia electronică pune în evidență prezența reticulului endoplasmic rugos (RER), a corpilor microveziculari și a microtubulilor numai în corpul dendritei, RER lipsind în axon, iar celelalte două elemente apărând mai reduse. Sinapsele axo-somatice Articulațiile sinaptice dintre axon și corpul celular (pericarion) sunt numite sinapse axo-somatice. Tipul și numărul lor variază. Astfel, în neuronii care prezintă puține sinapse axo-somatice, acestea sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cantitatea neurotransmițătorului eliberat de axonul terminal postsinaptic. Uneori, sinapsele axo-axonale sunt aranjate seriat, astfel că un proces este postsinaptic la o sinapsă și presinaptic la a doua sinapsă. Asemenea structuri sunt cunoscute ca sinapse seriate. Când elementul terminal este o dendrită rezultă o sinapsă axo-axo-dendritică, iar când este un pericarion apare o sinapsă axo-axo-somatică. Alte tipuri de sinapse Celelalte tipuri de sinapse sunt mai puțin frecvente, ele fiind întâlnite numai în puține zone ale sistemului nervos. Deși componenta presinaptică a majorității
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]