125 matches
-
mod particular datorită acțiunii unor iritații cronice și are ca efect îngustarea canalicuielor dentinare; - dentină pericanaliculară (Fig. 11) din jurul canalului dentinar este mai bine reprezentată decât dentină intercanaliculară, mai puțin expusă modificărilor din timpul vieții. Compoziția și structurarea dentinei oferă dentinei caracteristicile: - formează 80% din scheletul dur al dintelui, asigurând un suport cu elasticitate optimă pentru smalț și o rigiditate necesară protecției mecanice a conținutului camerei pulpare; -dentinogeneza asigurată de odontoblaști este un proces biologic activ, care se desfășoară toată viața
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
animal. O dată cu creșterea complexității organismelor, nevoile energetice sunt mai mari, cantitatea de hrană se mărește și se diversifică. Dinții, ca elemente ale sistemului de aport alimentar, suferă o evoluție sincronă cu acestea. Are loc apariția primelor structuri dentare, mai precis dentină primară este prima dată identificată la vertebratele inferioare. Aceste organisme au deja elemente scheletice bine reprezentate: craniu, coloană vertebrală etc. La pești se întâlnesc cele mai variate tentative de a se constitui o dentiție. Această diversitate, expresie a haosului neperfecționării
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
reptile începe o ordonare a acestui haos, pentru ca, la mamiferele inferioare, gomfoza să reprezinte forma generalizată de articulare dento-osoasă. Osul alveolar apare la vertebratele superioare ( Fig.18), încheind ciclul evolutiv care cronologic a evidențiat succesiunea dentară primară: dinții primitivi cu dentină tubulară și structură amelară primitivă, - dinți cu pulpă dentară, țesuturi parodontale neorganizate -, gomofoză, os alveolar. 4.2. Ontogeneza dinților, a arcadelor dentare, este legată de dezvoltarea în ansamblu a sistemului stomatognat, mai precis de prefacerile ce au loc la polul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
limita joncțiunii smalț-cement. Aceste celule formează o teacă epitelială (Hertwig) în jurul unei coloane mezenchimale, structurând viitoarea rădăcină. Această structură fixează poziția apexului, care rămâne constantă, rădăcina dezvoltându-se ascendent, pe verticală. Odontoblaștii care căptușesc în interior teaca vor da naștere dentinei radiculare. Parodonțiul se formează din mezenchimul din jurul clopotului, în această fază fiind structurat ca un sac. Se diferențiază fibroblaștii, cementoblaștii, osteoblaștii și o bogată vascularizație și inervație proprie; c) faza de morfodiferențiere se realizează prin activitatea centrilor de creștere a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de morfodiferențiere se realizează prin activitatea centrilor de creștere a căror fuzionare dă naștere la lobuli, lobi, cuspizi. Etapa de calcifiere, denumită și de mineralizare a dintelui (Firu), se realizează astfel (vezi Fig. 7): ameloblaștii își intensifică activitatea în apropierea dentinei și creează o membrană smalț-dentină. Pe suprafața dinților, ameloblaștii sintetizează matricea smalțului din mucopolizaharide. Pe această matrice se depun granule serice de Ca, și prin unirea a cel puțin trei astfel de granule (calcosferice), se va forma prisma de smalț
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și calcifierea lor se produce ritmic, ritmicitate evidențiată de striațiile circulare denumite striațiile lui Retzius. Odontoblaștii, în sens invers, spre profunzime, sintetizează predentina, străbătută de canaliculele dentinare în care își trimit prelungirile protoplasmatice (terminațiile lui Tomes). Între canalicule se depune dentină, inițial sub formă de calcosferite, și apoi acestea sunt înglobate într-o masă minerală. Calcifierea ritmică a predentinei dă naștere la striațiile lui Owen. Celulele mezenchimale se diferențiază în: cementoblaști, care inițial sintetizează matricea cementoidă, care apoi se mineralizează. Cementogeneza
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
adresează tuturor componentelor sistemului odontal (odontonului) și se datorează solicitărilor funcționale sau agresiunilor patologice. Dacă procesul de uzură se produce în limitele firești, factorii sistemici compensatori au posibilitatea de a menține echilibrul homeostazic prin procese fiziologice cum sunt: apoziția de dentină, de cement sau restructurări adaptative (remodelări și condensări ale osului). Dacă uzura depășește limitele firești prin ritm și cantitate sau este produsă din cauze atologice: abrazie, carie, agresiune traumatică, atunci reacțiile compensatoriirii sunt insuficiente sau urmează căi anormale, și este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspizilor, acestea se înclină tot mai mult, ajungând să facă cu axul longitudinal unghiuri de 45-55 grade. Striațiile lui Retzius sunt paralele cu suprafața smalțului. La suprafața smalțului există un strat aprismatic ce denotă o imaturitate la nivelul acestei structuri. Dentină are o grosime mai redusă și canaliculii dentinari au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
generalizată, se produce o calcifiere a structurilor pulpare. Vasele sunt dilatate, cu pereții îngroșați, iar fibrele nervoase sunt sediul unor fenomene degenerative. De aici rezultă o reducere marcată a capacității de apărare a pulpei, prin scăderea capacității de depunere a dentinei secundare. La dinții temporari este de remarcat prezența liniei neonatale a lui Schoor la nivelul punctului de contact al molarilor, ce separă dentină calcificată prenatal, de bună calitate, de aceea mineralizată postnatal, deficitară. Vorbind despre forma dinților temporari, ne vom
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
aici rezultă o reducere marcată a capacității de apărare a pulpei, prin scăderea capacității de depunere a dentinei secundare. La dinții temporari este de remarcat prezența liniei neonatale a lui Schoor la nivelul punctului de contact al molarilor, ce separă dentină calcificată prenatal, de bună calitate, de aceea mineralizată postnatal, deficitară. Vorbind despre forma dinților temporari, ne vom referi la forma de ansamblu a acestora și la particularitățile de formă ale grupurilor dentare. Pe ansamblu, coroana dinților temporari este scurtă, largă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
respectiv; - generalizat, la nivelul întregii arcade dentare. Atât atriția cât și abrazia produc uzura țesuturilor dentare în profunzime, evidențiată la nivelul suprafeței ocluzale prin indicii: - grad I - uzură la nivelul smalțului: - grad II - uzura smalțului și apariția unor insule de dentină unite prin punți de smalț; - grad III - tendința de unire a insulelor de dentină; - grad IV - dentină este descoperită în totalitate, delimitată de un inel de smalț; - grad V - uzură excesivă cu deschiderea camerei pulpare. Așa cum am prezentat, această uzură
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
țesuturilor dentare în profunzime, evidențiată la nivelul suprafeței ocluzale prin indicii: - grad I - uzură la nivelul smalțului: - grad II - uzura smalțului și apariția unor insule de dentină unite prin punți de smalț; - grad III - tendința de unire a insulelor de dentină; - grad IV - dentină este descoperită în totalitate, delimitată de un inel de smalț; - grad V - uzură excesivă cu deschiderea camerei pulpare. Așa cum am prezentat, această uzură poate avea aspecte variate greu de încadrat în una din sistematizări. Diferențierea între atriție
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
profunzime, evidențiată la nivelul suprafeței ocluzale prin indicii: - grad I - uzură la nivelul smalțului: - grad II - uzura smalțului și apariția unor insule de dentină unite prin punți de smalț; - grad III - tendința de unire a insulelor de dentină; - grad IV - dentină este descoperită în totalitate, delimitată de un inel de smalț; - grad V - uzură excesivă cu deschiderea camerei pulpare. Așa cum am prezentat, această uzură poate avea aspecte variate greu de încadrat în una din sistematizări. Diferențierea între atriție și abrazie se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
unităților odonto-parodontale și are ca efect secundar reducerea amplitudinii mezio-distale a arcadei dentare. În ambele situații (de atriție sau de abrazie), la nivelul sistemului stomatognat se manifestă reacții de menținere a homeostaziei. Unele nu sunt reproductibile pe model (depunerea de dentină secundară, consolidarea elementelor parodontale). Altele pot fi identificabile pe model și se concretizează prin modificarea parametrilor morfologiei primare. Disfuncțiile sistemului stomatognat sunt manifestări dishomeostazice datorate dezechilibrului neuromuscular de reglare a funcțiilor complexului sistemic morfofuncțional stomatognat. Etiologia și patogenia lor trebuie
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
V-a: cavități în treimea gingivală (carii de colet), zona coletului având o patogenie specifică (relația smalț-cement, relația colet anatomic-colet clinic, gingivite etc.). Prepararea cavității se face după principiile și în succesiunea de faze descrise de Black: -deschiderea cavității, -exereza dentinei afectate, -extensia preventivă, -asigurarea rezistenței pereților, -asigurarea retenției, -bizotarea marginilor, -verificarea cavității, retușarea. Există câteva diferențe importante față de pregătirea cavității pentru obturații plastice și anume: -cavitatea trebuie să aibă un ax neretentiv pentru inserție, -unghiurile cavo-superficiale (marginile cavității) se bizotează
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
realizată în așa fel încât să nu deschidem camera pulpară. Ne vom ghida după datele anatomice: -un molar de 20 ani are grosimea stratului dur ocluzal de aproximativ 5 mm (din care 1,5 mm smalț și 3,5 mm dentină); -un premolar: între 2,8-4,3 mm. Uneori este necesară radiografia, care, pentru a fi utilă, este necesar a fi executată corect, cu fascicolul RX perpendicular pe axul dintelui. Deschiderea cavității constă în lărgirea orificiului de deschidere din smalț, al
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
din oțel, cu diametrul egal sau mai mic decât al orificiului carios (sau cu diametrul mai mare, dar cu vârf conic), și cu care se acționează lateral și circular. Lărgind deschiderea se realizează totodată și conturarea primară a cavității. Exereza dentinei afectate se face cu freze globulare mai mari (cât permite cavitatea) sau cu instrumente de mână din trusa Black (excavatoare, linguri), indicate mai ales în apropierea camerei pulpare. Controlul acestei manopere se face prin inspecție (culoarea dentinei), palparea cu sonda
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a cavității. Exereza dentinei afectate se face cu freze globulare mai mari (cât permite cavitatea) sau cu instrumente de mână din trusa Black (excavatoare, linguri), indicate mai ales în apropierea camerei pulpare. Controlul acestei manopere se face prin inspecție (culoarea dentinei), palparea cu sonda (“strigătul dentinar“), sau cu substanțe cario-test care colorează numai dentina afectată (decalcifiată). Se elimină astfel riscul recidivei de carie. Extensia preventivă = definitivarea conturului se referă la înglobarea în preparație a unor fisuri și fosete intercuspidiene, zone hipoplazice
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
permite cavitatea) sau cu instrumente de mână din trusa Black (excavatoare, linguri), indicate mai ales în apropierea camerei pulpare. Controlul acestei manopere se face prin inspecție (culoarea dentinei), palparea cu sonda (“strigătul dentinar“), sau cu substanțe cario-test care colorează numai dentina afectată (decalcifiată). Se elimină astfel riscul recidivei de carie. Extensia preventivă = definitivarea conturului se referă la înglobarea în preparație a unor fisuri și fosete intercuspidiene, zone hipoplazice din vecinătatea preparației, considerate, prin inspecție și palpare cu sonda, “zone de risc
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
care impietează machetarea sau amprentarea (Dociu). Manopera este dificilă de realizat, căci discurile de hârtie sau gumele nu au acces total. Frezele de oțel produc însă suprafețe mult mai netede decât cele diamantate. Instrumentele Black pot fi utile (bizotatoare de dentină și de smalț). COROANE ESTETICE Generalități Sunt proteze fixe unidentare, ce refac atât morfologia, cât și estetica, deoarece sunt realizate în întregime din materiale nemetalice (ceramice, polimeri și rășini compozite), de culoare identică sau foarte apropiată cu a dinților adiacenți
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și sunt foarte bine tolerate de parodonțiul marginal; -ceramica dentară este rău conducătoare de căldură, oferind protecție pulpei față de agenții termici; -este foarte rezistentă la presiune (de 4 ori mai puțin deformabilă decât oțelul inoxidabil și de 3 ori decât dentina). Dezavantajele: -nu rezistă la flexiune și tracțiune, fiind fragilă la aceste solicitări; -materialul ceramic este foarte dur, ceea ce reprezintă o dificultate în adaptarea oclu-zală, fiind un pericol pentru antagoniști (mai ales zonele retușate rămase neglazurate); Durități comparative: -ceramica 418 unit
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
vitali, fie pe reconstituiri corono-radiculare turnate. Prepararea dinților vitali ridică probleme de protecție tisulară și pulpară, deci principiile biomecanice vin în contradicție cu cele biofuncționale. După Hugel, la un incisiv central al unui pacient adult, straturile de smalț și de dentină au următoarele dimensiuni (grosime): -la jumătatea feței vestibulare: -smalț = 0,84 mm -dentina = 1,48 mm -total = 2,32 mm (maxim 2,32 mm, minim 1,86 mm, deci în medie 2 mm) -incizal: - maxim (total) = 4,91 mm -minim
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
pragului trebuie bizotate foarte fin, de preferință cu bizotatoare manuale de smalț, sau cu freze diamantate cu granulație mică. Nuttal insistă asupra necesității realizării pragului cu adâncimea necesară de la început, înainte de prepararea fețelor, pentru a preveni prepararea prea accentuată în dentină cu ocazia perfectării lui. Verificarea bontului Se procedează ca și la bonturile preparate pentru coroane metalice. Inspecția (privirea directă sau în oglindă) este, de obicei, concludentă, dar se poate face și palparea cu latul sondei sau dentimetrie pe prag. Shillingburg
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
generale ale maselor ceramice sunt: - Comportamentul volumetric: Masa ceramică se contractă cu 20-35%, datorită evaporării liantului (apa distilată), a arderii adaosurilor organice și a răcirii. Contracția se produce în sensul zonelor cu volum mai mare. Pentru compensarea contracției, masa de dentină și smalț se depune în exces. Pentru evitarea înmagazinării unor tensiuni interne, se lasă neacoperite zone metalice din aparat. - Rezistența mecanică: Rezistența mecanică a maselor ceramice este de 417 Brinell față de 260 Brinell pentru smalțul dentar, fiind superioară și celei
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
metalici de fier, crom, cobalt, iridiu, nichel, zinc, aur, titan, care dau, în ordine, următoarele culori: roșu, verde, albastru, negru, cenușiu, alb, purpuriu și galben-maro. În compoziția maselor ceramice neprelucrate sunt incluși și coloranți organici (pigmenți) diferiți în pulberea de dentină și, respectiv de smalț, pentru a nu fi confundate în timpul depunerii. În masa opacă (grund), folosită în tehnologia metalo-ceramică, oxizii de fier, staniu, iridiu și aur, au rolul de a realiza legătura dintre metal și ceramică. Caracteristici estetice. Restabilirea funcției
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]