122 matches
-
faza acută se recurge la o dietă hidrică sau hidrozaharată, mai ales ceaiuri ușor Îndulcite, bogate În taninuri, cu efecte astringente care diminuează peristaltismul intestinal. Această perioadă va dura numai 2-3 zile și nu va fi prelungită pentru a evita denutriția proteică a organismului. Urmează o dietă cu supe sau ciorbe de legume În care se adaugă puțin orez și piure de carne (25 g la 100 g supă), amestecul fiind pasat printr-o sită și Îmbogățit cu puțin unt sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
febră și sunt eliminate prin bronhii și pot fi Înghițite din nou, avansând până În duoden, unde se fixează de mucoasă și provoacă dureri abdominale, grețuri, vărsături, diaree și mici sângerări. Treptat se instalează anemia hipocromă, insomnie, anxietate și fenomene de denutriție. Timp de 2-4 săptămâni, larvele năpârlesc de 2 ori și se dezvoltă până la stadiul de adult sexuat, filiform și foarte rezistent la condițiile externe. Tratamente ca la malarie 8. FILARIOZA Este o boală parazitară provocată de viermii Wucheria bancrofti și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
circulația venoasă, În aparatul respirator și În tubul digestiv. Localizarea principală este În intestinul subțire, mai ales În duoden și jejun. Simptomele bolii sunt: dureri abdominale cu colici, diaree sanguinolentă, grețuri, anemie, erupții pruriginoase ale pielii, anemie hipocromă, semne de denutriție și stări de slăbiciune. Tratamentele se fac cu violet de gențiana, fenotiazină, Vermigal și Mintezol. 13. TRICHIURIAZA Boala este numită tricocefaloză, fiind provocată prin infestarea colonului uman cu parazitul Trichiuris trichiuria sinonim cu Trichocephalus dispar, un nematod răspândit mai ales
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
stomacul este mare (putând atinge nivelul crestelor iliace) aton și necesită pentru golire mai mult de 24h. Pacientul acuză senzație de disconfort abdominal, uneori grețuri și vărsături. Acestea pot fi cauze de decompensare metabolică cetoacidotică la diabeticii insulinodependenți sau de denutriție atunci când aportul alimentar devine dificil (49). Fiziopatologia tulburărilor gastrice este încă incertă. S-a observat însă, că este afectată predominant inervația parasimpatică vagală, care controlează secreția de polipeptide răspunzătoare de faza a treia a contracției gastrice. Această modificare duce la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
substituție de lichide și electroliți + adaptarea schemei de administrare a insulinei (36). Diareea diabetică apărută la aproximativ 20% dintre pacienții cu neuropatie autonomă este o tulburare extrem de supărătoare, necesitând spitalizări repetate datorită dezechilibrelor metabolice pe care le induce și a denutriției secundare. Această tulburare trebuie diferențiată de steatoreea datorată insuficienței pancreatice, frecvent întâlnită la diabetici (6). Scăderea motilității colonului cu staza bolului alimentar conduce la exacerbarea florei microbiene și la apariția așa-zisei “colite disbacteriene”(56). Diareea diabetică are următoarele caracteristici
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
fără dureri, dar putând fi precedată însă de borborisme și tenesme rectale; -perioadele de diaree pot alterna cu perioade de constipație; -diareea poate fi ușoară (2-3 scaune/zi) sau invalidantă (20-30 scaune/zi). Consecințele diareei sunt scăderea în greutate, și denutriția secundară. După o perioadă de stabilitate ponderală, pacientul poate recupera parțial greutatea pierdută. Examinările paraclinice (irigografie, colonoscopie, coprocultură) se pot pentru a exclude diareea de alte cauze. Biopsia jejunală relevă o mucoasă normală. Se presupune că modificarea este la nivelul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
30-50 % din pacienții cu cancer pancreatic [6]. Obstrucția se datorează compresiei duodenului de către tumora învecinată sau problemelor de motilitate gastrică sau duodenală prin invazia tumorală a plexului nervos celiac. Pacientul nu se va putea alimenta și se va ajunge la denutriție și deshidratare, până la deces [7]. Soluția este efectuarea unei gastrojejunostomii (uzual transmezocolică posterioară). Discuțiile sunt dacă să se efectueze acest procedeu profilactic sau nu în completarea derivației biliare. Adăugarea la aceasta a încă unui procedeu chirurgical nu a condus la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92202_a_92697]
-
măsuri terapeutice complexe în timpul curei în stațiune a formelor de diabet clinic manifest. Importantă este selecționarea cazurilor care pot beneficia de rezultate optime, precum și alegerea celei mai potrivite stațiuni pentru efectuarea tratamentului. Diabetul zaharat de tip 1 și 2 cu denutriție, neechilibrat, diabetul complicat cu tuberculoză, diabeticii cu decompensări cardio-vasculare, renale, arteriopatii obliterante severe, cu gangrene au contraindicație de cură balneoclimaterică. Ca orice tratament, și terapia balneofizicală are indicații și contraindicații, doze, limite, poate genera incidente și accidente în cazul nerespectării
Tratat de diabet Paulescu by Lavinia Şoavă, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92212_a_92707]
-
intervenția chirurgicală adresată herniei recidivate a variat între 9 luni și 6 ani pentru herniile congenitale ale cupolei diafragmatice. Cauza cea mai probabilă care a condus la recidiva herniară a fost tensiunea crescută în sutura frenică asociată cu starea de denutriție a pacienților. Manifestările clinice prezente la cazurile cu hernie congenitală recidivată și fără a fi complicată cu strangularea au fost semnele și simptomele toracice. Atunci când hernia congenitală a fost complicată cu strangulare tabloul clinic a fost dominat de semnele și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
introdusă în România de T. Horvat, este practicată de rutină în clinica noastră; recomandăm autotransfuzia preoperatorie ori de câte ori este posibil. Contraindicațiile autotransfuziei preoperatorii sunt [25]: anemia (Hb sub 11 g/dl), infecțiile intercurente bacteriene, parazitare (relativă), virale (relativă), dermatite infecțioase generalizate, denutriția și cașexia, insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială decompensată, cardiopatia ischemică (relativă), neurochirurgia intracraniană, sarcina complicată, vene superficiale slab reprezentate (relativă). T. Horvat consideră că boala canceroasă, cardiopatia ischemică și hepatita cronică nu constituie contraindicații absolute de autodonare [25]. Tipuri de rezecții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
din aceste semne: 2. Sindromul post prandial precoce (sindrom Dumping). a) Manifestări clinice evidente de transudare intestinala: hipotensiune arterială, lipotimii post prandiale, tahicardie care apar post prandial în ortostatism, dispar și/sau se ameliorează în clinostatism (obiectivizate de medic). ... b) Denutriție. ... c) Aspecte radioscopice de evacuare gastrica precipitata și tranzit intestinal accelerat. ... 3. Sindromul de ansa aferentă. a) Tulburări post prandiale specifice: balonări, grețuri, vărsături, dureri de tip biliar, diaree post prandiala. ... b) Radiologice: injectarea ansei aferente pe întindere mare (peste
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
aferentă. a) Tulburări post prandiale specifice: balonări, grețuri, vărsături, dureri de tip biliar, diaree post prandiala. ... b) Radiologice: injectarea ansei aferente pe întindere mare (peste 8-10 cm) și staza bariului la acest nivel. ... 4. Sindromul de malabsorbtie sau maldigestie. a) Denutriție evidență, diaree cronică, astenie fizică marcată. ... b) Aspecte coprologice de malabsorbtie sau maldigestie evidență. ... c) Obiectivarea eventuală a diferitelor manifestări ale unor carențe sau malabsorbtii selective: ... - steatoree (dozarea de grăsimi în materiile fecale, absorbția acizilor marcați C 14 în servicii
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
endoscopic - clinici specializate). Pentru diagnostic sunt necesare cel putin 2 semne clinice și unul paraclinic. c) Rectocolita ulcero-hemoragica ... Criterii de diagnostic (clinice și paraclinice): - istoric de diaree și/sau sângerare rectala într-un interval de 6 săptămâni sau mai mult; - denutriție (eventual); - rectosigmoidoscopie cul modificări tipice în perioada de activitate, hemoragii "en nappe", ulcerații, pseudolipi; - irigografia: dehaustrare colica, modificări de calibru; - histopatologic (eventual) modificări caracteristice (în centre specializate); - coprocultura negativă pentu bacil dizenteric, amoebe. III. BOLILE INTESTINULUI a) Boală coeliaca a
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
diverticule, dilatații, cu sau fără semne clinice - deficiență ușoară - respectiv echivalent de incapacitate 0-12%; se judecă în contextul afecțiunii de bază, adăugându-se incapacitatea respectivă; ■ tulburări stenozante ușoare, medii, accentuate, grave necesitând dilatații periodice sau cu gastrostoma permanentă și tulburări denutriție - deficiență ușoară - accentuată respectiv incapacitatea corespunzătoare. În multe din aceste cazuri, se produce și un grad de denutriție, care va fi luat în calculul incapacității globale și respectiv în stabilirea gradului de invaliditate. Funcția fonatorie poate fi tulburata începând cu
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
afecțiunii de bază, adăugându-se incapacitatea respectivă; ■ tulburări stenozante ușoare, medii, accentuate, grave necesitând dilatații periodice sau cu gastrostoma permanentă și tulburări denutriție - deficiență ușoară - accentuată respectiv incapacitatea corespunzătoare. În multe din aceste cazuri, se produce și un grad de denutriție, care va fi luat în calculul incapacității globale și respectiv în stabilirea gradului de invaliditate. Funcția fonatorie poate fi tulburata începând cu cavitatea bucală că în stomatolalia închisă sau deschisă și până la organul fonator principal, laringele, sub formă de voce
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
ca imunodepresie, depresie medulara, hematodepresie periferica sau medulara etc. Incapacitatea se situează între 70-89%. Deficiență funcțională gravă se stabilește când boală canceroasă este în stadiul IV cu metastaze, indiferent de localizare sau în stadiul III avansat, cu stare generală deteriorată (denutriție sau intoxicație), la care autoservirea este redusă sau pierdută. Incapacitatea se situează între 90-100%. Capacitatea de muncă În principiu aceasta se stabilește în raport de starea generală, severitatea tulburărilor funcționale, ca și de unele condiții nefavorabile de muncă. În leziunile
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
5,0 mEq/l Stări de șoc, arsuri, hemoragii, infarct, boli maligne, hemolize, nefrite Diaree, vărsături, boala Cushing, tumori suprarenale, tratament cu cortizon Proteine totale 6 - 8g/dl Hemoconcentratii, insuficientă de aport lichidian, diaree, vărsături, holera, diabet dezechilibrat, mielom Hemodilutii, denutriție, boli renale, ciroza, stări de șoc, hemoragii, intoxicații cronice Albumina 3,5 -5g/dl 52-68% nefroza lipoidica, ciroze Alfa 1 globulina 0, 2 - 0, 4 g/dl 2 - 5 % Infarct miocardic Alfa 2 globulina 0, 5 - 0, 9 g/ dl
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
este necesar a se calcula indicele de masă corporală (IMC) ca raport între greutate și pătratul taliei. IMC = G ÷ T 2 (kg/m2) Normal, IMC este cuprins între 18.5 și 24.9. Scăderea IMC sub această valoare este denumită denutriție, iar creșterea obezitate. Denutriție gr I = 18.5-17 Denutriție gr II = 16.9-15 Denutriție gr III = 14.9-13 Denutriție gr IV = 12.9-10 Denutriție gr V <10 Supraponderabilitate= 25-29.9 O bezitate gr I = 30-34.9 Obezitate gr II = 35-39
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
calcula indicele de masă corporală (IMC) ca raport între greutate și pătratul taliei. IMC = G ÷ T 2 (kg/m2) Normal, IMC este cuprins între 18.5 și 24.9. Scăderea IMC sub această valoare este denumită denutriție, iar creșterea obezitate. Denutriție gr I = 18.5-17 Denutriție gr II = 16.9-15 Denutriție gr III = 14.9-13 Denutriție gr IV = 12.9-10 Denutriție gr V <10 Supraponderabilitate= 25-29.9 O bezitate gr I = 30-34.9 Obezitate gr II = 35-39.9 Obezitate gr III
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
IMC) ca raport între greutate și pătratul taliei. IMC = G ÷ T 2 (kg/m2) Normal, IMC este cuprins între 18.5 și 24.9. Scăderea IMC sub această valoare este denumită denutriție, iar creșterea obezitate. Denutriție gr I = 18.5-17 Denutriție gr II = 16.9-15 Denutriție gr III = 14.9-13 Denutriție gr IV = 12.9-10 Denutriție gr V <10 Supraponderabilitate= 25-29.9 O bezitate gr I = 30-34.9 Obezitate gr II = 35-39.9 Obezitate gr III > 40 IMC și aspectul fizic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și pătratul taliei. IMC = G ÷ T 2 (kg/m2) Normal, IMC este cuprins între 18.5 și 24.9. Scăderea IMC sub această valoare este denumită denutriție, iar creșterea obezitate. Denutriție gr I = 18.5-17 Denutriție gr II = 16.9-15 Denutriție gr III = 14.9-13 Denutriție gr IV = 12.9-10 Denutriție gr V <10 Supraponderabilitate= 25-29.9 O bezitate gr I = 30-34.9 Obezitate gr II = 35-39.9 Obezitate gr III > 40 IMC și aspectul fizic al pacientului poate orienta spre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
T 2 (kg/m2) Normal, IMC este cuprins între 18.5 și 24.9. Scăderea IMC sub această valoare este denumită denutriție, iar creșterea obezitate. Denutriție gr I = 18.5-17 Denutriție gr II = 16.9-15 Denutriție gr III = 14.9-13 Denutriție gr IV = 12.9-10 Denutriție gr V <10 Supraponderabilitate= 25-29.9 O bezitate gr I = 30-34.9 Obezitate gr II = 35-39.9 Obezitate gr III > 40 IMC și aspectul fizic al pacientului poate orienta spre unul din următoarele diagnostice: în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
IMC este cuprins între 18.5 și 24.9. Scăderea IMC sub această valoare este denumită denutriție, iar creșterea obezitate. Denutriție gr I = 18.5-17 Denutriție gr II = 16.9-15 Denutriție gr III = 14.9-13 Denutriție gr IV = 12.9-10 Denutriție gr V <10 Supraponderabilitate= 25-29.9 O bezitate gr I = 30-34.9 Obezitate gr II = 35-39.9 Obezitate gr III > 40 IMC și aspectul fizic al pacientului poate orienta spre unul din următoarele diagnostice: în cazul unui pacient denutrit, cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Localizarea anumitor simptome (ex. durerea) poate orienta asupra organului implicat. Inspecția abdomenului va urmări: - forma abdomenului: evazat pe flancuri - ciroza hepatică cu ascită în cantitate mare; bombare regională - hepatomegalie, hidrops vezicular, splenomegalie gigantă, patologie tumorală etc; excavare în stări de denutriție excesivă prin stenoză esofagiană, pilorică avansate, neoplasme terminale - aspectul tegumentelor: icterice, circulație colaterală pe flancuri, hernie ombilicală în ciroză, echimoze pe flancuri în pancreatita acută - mișcările respiratorii diminuate sau absente în ascită, meteorism, abdomen acut - mișcările peristaltice în stenoza pilorică
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
poate dura 20-30 de ani, există doar simptome nespecifice, fără semne sugestive, situație în care afecțiunea este descoperită fortuit, intraoperator sau necropsic - decompensată - apar semne sugestive: o ascită, edeme, ± revărsat pleural = decompensare vasculară o icter, semne cutanate, endocrine, sindrom hemoragipar, denutriție, febră = decompensare parenchimatoasă (insuficiență hepatică). Prognosticul în CH este apreciat pe baza unui scor clinic și biologic (Child Pug) care include: albuminemia, ascita, bilirubina, indicele de protrombină, encefalopatia hepatică. Complicațiile reprezintă principala cauză de deces în CH. Sunt reprezentate de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]