481 matches
-
ești al meu soroc. Eu mă cuprind de taina divinei tale inimi Și mă-nfășor cu stele ce-ți strălucesc în ochi, Lumina-n mine râde și se prelinge-n juru-mi Când îmi descânți de dor, ca de-un adânc deochi. Te-ai întrupat din visuri - fruct dulce al dorinței - Din ochiul de jăratic ascuns în gândul meu, Descătușat aievea din brațele căinței, Samariteanule, ești al meu Dumnezeu! Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Tu, bun Samaritean... Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TU, BUN SAMARITEAN... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Tu_bun_samaritean_cornelia_viju_1384349060.html [Corola-blog/BlogPost/363167_a_364496]
-
mulți bărbați și n-am avut de ce să nu-i cred. Pistruii de pe față și piept, rotunjimile, coapsele strunjite după tiparul unei zeițe a fertilității, urechile mici, dar puțin ascuțite și cu lobii lipiți, iar ochii... nu le fie de deochi! Am văzut nările lor fremătând de dorință, am simțit impulsul acela sălbatic ce nu poate fi oprit, i-am făcut să-mi promită mai mult decât puteau oferi. Ceaiul. Poate crede că era un chin, că mă simțeam cumva obligată
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454653937.html [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
sau pe ceva înseamnă a “spurca”, a dezaprobă sau a dezonora, a te separă și / sau a te îndepărta de un râu care te afectează. La români există: tradiția scuipatului în sân care te ferește de duhurile rele, scuipatul de deochi (care te ferește de reaua uitătura) , scuipatul unui obiect sau aliment care devine astfel impropriu utilizării deci, eliminat din grup, “dat deoparte”, si scuipatul “între ochi” (adică acolo unde se gaseste cel de-al treilea ochi aflat în legătură cu divinul!), ori
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
scuipatul era considerat că un leac foarte eficace. De regulă, se scuipa de trei ori, magicul număr trei simbolizând Sfântă Treime: Tatăl, Fiul și Sfanțul Duh. Babele aveau obiceiul să scuipe de trei ori după fiecare descântec, mai ales de deochi, ca să se depărteze tot răul de la bolnav. Un obicei asemănător se mai practică încă în România pe la sfârșitul secolului al XIX-lea; pentru a nu fi deochiat un copil se spunea că e bine să-l lingi cu limba între
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
fi deochiat un copil se spunea că e bine să-l lingi cu limba între ochi, să scuipi de trei ori în trei părți și să zici: “Linge oaia mielișorul, Ling și eu pe... (numele); Între gene Între sprâncene, De deochi, Între ochi.” Pentru a proteja copiii împotriva deochiului, românii din Moldova și din Muntenia făceau pe fruntea copiilor frumoși, între ochi, un semn, un simplu punct sau o cruce, cu un tăciune, cu țină, cu cenușă sau chiar cu cerneală
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
bine să-l lingi cu limba între ochi, să scuipi de trei ori în trei părți și să zici: “Linge oaia mielișorul, Ling și eu pe... (numele); Între gene Între sprâncene, De deochi, Între ochi.” Pentru a proteja copiii împotriva deochiului, românii din Moldova și din Muntenia făceau pe fruntea copiilor frumoși, între ochi, un semn, un simplu punct sau o cruce, cu un tăciune, cu țină, cu cenușă sau chiar cu cerneală numit benghi sau zbenghi. Benghiul se făcea astfel
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
sus iar cu degetele se lua puțină țină de pe călcai, o frământai cu scuipat și cu frământătura aceasta îi făceai copilului în frunte un punct rotund cât ține buricul degetului arătător”. Acest ritual putea fi însoțit de cuvinte precum: “Fugi deochi Dintre ochi, Că vine Mama, suflet îndărăt, Si cum vine te-nghite Și te prăpădește. Ce te-a făcut, Ca Dumnezeu Ce te-a lăsat, Și tu (numele) să rămâi Luminat Și curat Că argintul strecurat; Că maică-ta, Ca
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
îndărăt, Si cum vine te-nghite Și te prăpădește. Ce te-a făcut, Ca Dumnezeu Ce te-a lăsat, Și tu (numele) să rămâi Luminat Și curat Că argintul strecurat; Că maică-ta, Ca steaua în cer, Amin !” ori “- Fugi deochi dintre ochi Cum fuge iepurele de ogar, Ca te-ajunge duh de om botezat, Si pe loc ai crăpat! Să pieri, să răspieri Că spumă de mare Ca roua de soare Și (numele ) să rămâie curat(a), luminat(a), Ca
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
în gospodărie: tăierea porcului, tranșarea lui, punerea cărnii la sare, pregătirea cârnaților ș.a. În ziua tăierii porcului, mămica ne „îmbărburea” cu sânge de la el. Adică ne făcea cruce în frunte, bărbie și obraji, pentru a fi feriți de boli și deochi. Ca să înțelegem necesitatea postului, bunicul ne povestea legenda nașterii lui Iisus Hristos care avea să ne stea alături, în tot cursul vieții noastre, protejându-ne. Exista credința, că în noaptea de Crăciun, dobitoacele vorbesc. Bunicul Marin ne povestea o întâmplare
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Craciunul_la_romani_floarea_carbune_1355050952.html [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]
-
Când șiroaie mă dezmiardă Căci în lume mi-s doar una Și n-ar vrea să mă mai piardă. Și cu-o stea din galaxie Ce-mi face discret cu ochiul, Nimenea să nu ne știe, Să nu ne pască deochiul. Cu razele de la lună Ce mă-așteaptă seara toată Să-mi ureze ”noapte bună”, Să mă mai sărute-odată. Te-am trădat c-un curcubeu Ce-n izvor se zămislește, L-am iubit pe Dumnezeu, Iar El nu mă părăsește. Cu
CRIMĂ DE ÎNALTĂ TRĂDARE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1459191424.html [Corola-blog/BlogPost/366092_a_367421]
-
mare pentru un copil e un păcat, un blestem. Costan (tizul meu, mort neflăcău), era așa de frumos și așa de deștept că mă temeam să nu-l deoache babele și mergeam la Aripoaia, vrăjitoarea satului, să-l descânte de deochi. Îi făceam toate nazurile, tac-tu mă certa „bisericește” înjurându-mă de toți sfinții, câ „Copchilul ista numai din vina mea e de-o încăpățânare bolnavă”, Cred că din asta i s-a tras și moartea: Niște cai s-au
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
acei solzișori înmuiați frecând ușor cu unghiile. Fetița stătea nemișcată. Doar zâmbea, fixându-și nănuța drept în ochi, fără să clipească. Cei prezenți priveau muți de uimire acest miracol, exclamând din când în când: - Doamne! Ptiu, să nu fie de deochi! Uite-o cum râde mititica! Alții o țin o gură la baie...și ea...! - Și...fără să i se facă o baiță, șase luni, în spital? Cum este posibil așa ceva? De neimaginat! Doamne în ce epocă trăim? Biata fetiță, uite
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1423318593.html [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
simt bucurie, dar gândul mă poartă la cele din copilărie; mândră le prindeam la ureche ca pe cercei, și de atunci am păstrat acest nostim obicei. Privesc cireșele zemoase, ce fac cu ochiul, iar graurii ciripesc... parcă i-a prins deochiul, privirea devine, din ce în ce mai, flămândă și nerăbdarea scade cu fiecare secundă. Dintre frunze, cireșele roșii se-alintă la soare, dar parcă s-au rușinat... de atâta culoare; dincolo de deliciul oferit, când sunt gustate, au ajuns prin poezii și chiar pe pânză
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
simt bucurie,dar gândul mă poartă la cele din copilărie;mândră le prindeam la ureche ca pe cercei,și de atunci am păstrat acest nostim obicei.Privesc cireșele zemoase, ce fac cu ochiul,iar graurii ciripesc... parcă i-a prins deochiul,privirea devine, din ce în ce mai, flămândăși nerăbdarea scade cu fiecare secundă.Dintre frunze, cireșele roșii se-alintă la soare,dar parcă s-au rușinat... de atâta culoare;dincolo de deliciul oferit, când sunt gustate,au ajuns prin poezii și chiar pe pânză pictate
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
se făcea din noapte seară iar gândul era șchiop. Și se făcea cum ard în arămiu frunze de vid iar trupul meu tot străveziu, striga: iubire tu...! Apoi cuprins de roșie sete te cuprindea în ochi, fixând acolo pe perete deochiul din deochi. Hai la mine, hai la mine cu o cupă de carmine! Referință Bibliografică: O cupă de carmine / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2114, Anul VI, 14 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa
O CUPĂ DE CARMINE de PETRU JIPA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1476427534.html [Corola-blog/BlogPost/380084_a_381413]
-
din noapte seară iar gândul era șchiop. Și se făcea cum ard în arămiu frunze de vid iar trupul meu tot străveziu, striga: iubire tu...! Apoi cuprins de roșie sete te cuprindea în ochi, fixând acolo pe perete deochiul din deochi. Hai la mine, hai la mine cu o cupă de carmine! Referință Bibliografică: O cupă de carmine / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2114, Anul VI, 14 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile
O CUPĂ DE CARMINE de PETRU JIPA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1476427534.html [Corola-blog/BlogPost/380084_a_381413]
-
nebănuit Era mustang rebel de zări împătimit Buimaca tresăreai că dintr-un vis urât Când mirosea a rană de lat sculptat pe gât Și cald îngenuncheai cu umbre grele-n ochi Și-i descântai de spaime, de plâns și de deochi Și-l îndemnai la tropot, iar liber și lejer Deși mureai de frică să nu dispară -n cer Era mustang rebel de zări împătimit Iar tu lupoaica tandra cu nări de hiacint Referință Bibliografica: Și l-ai supus, poezie de
ŞI L-AI SUPUS, POEZIE DE ION IANCU VALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/Si_l_ai_supus_poezie_de_ion_iancu_vale_al_florin_tene_1330759498.html [Corola-blog/BlogPost/366419_a_367748]
-
ca și șarpele boa. Filonul fantastic ocupă un loc de frunte în carte, intervenind pe parcurs în diferite ipostaze, sub forme și varietăți neașteptate, care se pare că ne dau o notă de exotic în ochii străinilor: farmecele de dragoste, deochiul, blestemul, slujbele negre și vrăjitoarele albe sunt elemente frecvente, pe care cititorul le întâlnește cu surpriză în satul contemporan, de parcă ar fi coborât direct în lumea lui Sadoveanu. La fel de surprinzătoare e și practicarea unor îndeletniciri demult uitate, cum sunt potcovarul
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
unei lumânări albe Mistice dorințe atât de dalbe! Ne-ai fi frumoasă că mult ești, În cate-ti splendori ne atești, Ca esti așa că o mică floare, Micuța, tandra, visătoare, Ori că un mic busuioc, Să nu-ți fie de deochi, Urechiușelor c-un noroc, Fineti-ti tale de la mijloc!.. Tu esti că un diamant mai rar, Ce-și are dulcețuri fără hotar, Ești că și-un soare în întuneric, Ca o energie într-un glob sferic, Plina-n de culori
ADMIRANDU-TI OCHII!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_ti_admir_ochii_valerian_mihoc_1360758959.html [Corola-blog/BlogPost/351875_a_353204]
-
Vinul bun ar vrea să plece Chiar din cramă, că e rece! Nuci și prune brumării Dau de știre ca să știi, Că e Toamna mai bogată Cum n-a fost ea niciodată! Într-o sobă plină ochi, Baba spune de deochi Unei tarte cu dovleac Râului să-i dea de hac. Vântul crengile le pleacă În metanii la pământ Nu se tem nicicum de el Au făcut un legământ! Toamna și-a lăsat belșugul Peste toate-și trege plugul, O batistă
SEARĂ DE BASM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1446841248.html [Corola-blog/BlogPost/373099_a_374428]
-
plouă de când mă știu plouă și cât m-am rugat măcar acum, în amurg, să fi stat. șiroaiele înmoaie lutul ce l-a fost frământat Dumnezeu ca să fiu eu, și care, atunci cănd am făcut ochi mi-a descântat de deochi. acum mă duce la vale spre o răscruce, cică așa e mersul, să mă împartă în două o parte trupul frumos de pământ în legământ, alta o vrea în cer cu statut de prizonier partea lutoasă am s-o ascund
SĂ-ŢI DECOREZ CASA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_spiridon_1401736689.html [Corola-blog/BlogPost/360963_a_362292]
-
Publicat în: Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului de trup de miresme de coli de scris dar îți scriu un lănțișor la gât ca un pandantiv regăsit e clipa a să te duc la dezlegare de deochi am să te descătușez de lacăte apoi am să pun chei la brelocul inimii din cealaltă femeie din mine Referință Bibliografică: ÎȚI SCRIU PE MIRESE JEFUITE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1896, Anul VI, 10 martie
ÎŢI SCRIU PE MIRESE JEFUITE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1457580539.html [Corola-blog/BlogPost/363408_a_364737]
-
celor vindecați de boli incurabile, celor dezlegați de blesteme de familie vechi, celor dispăruți și regăsiți, celor căsătoriți după ani lungi de căutare a sufletului pereche etc. Mama îi mai cerea ajutorul ca se ne dezlege pe noi, prichindeii de Deochi, de Bubă, de Brâncă, să-i dezlege orătăniile și vitele de farmece atunci când îi mureau pe capete sau când pierea laptele la vite. Bunica le rezolva pe toate cu știința ei magică. Armele ei în lupta cu Răul erau, aghiasma
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481727573.html [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
Acasa > Poezie > Cantec > MEREU CU FAȚA LA CER Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1607 din 26 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cu fața la cer, Mereu cu fața la cer Pe spinarea unui vultur Îmi voi face așternutul. Să nu vatăm cu deochiul Să nu rănesc florile Să nu-mi înnegurez ochiul Să nu resping chemările. Cu fața la cer Mereu cu fața la cer Deasupra tuturor văzutelor Voi striga în patru zări Nevăzutului Necuprinsului Ce-mi va răspunde Și oaspete mă va primi. Eterată În propria
MEREU CU FAŢA LA CER de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1432628810.html [Corola-blog/BlogPost/344097_a_345426]
-
-i explică cum că face rău și că are țața Leana ceva pentru ea anume, care o să-i placă foarte mult. Asta a făcut-o să devină gravă și serioasă. Măi, măi ce fetiță cuminte, să nu-i fie de deochi! Era prima dată când cineva îi oferea altceva în afară de bomboane sau turtă dulce. Și ce credeți? Se trezi așezată pe preșul alb de pe prispa înaltă și pe piciorușe i se puse o tăbliță de scris cu ramă de lemn.Tăblița
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Darurile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]