479 matches
-
cu riduri, Ș pe buzele tale - îngheț. Am să url la Kremlin lângă ziduri, Cum a fost de-au bocit pe streleți... 1935, toamna, Moscova II Lin e Donul prin stuhac. Luna spelbă dă-n iatac, Dă zurlie și-a deochi, Vede-o umbră - numai ochi. Bolnavă-i femeea cea, Singurică, singurea, Omu-n groapă, fiu-n laț: Domnului să vă rugați... III Nu, aceasta nu-s eu, chinuri îndură o alta. Eu n-ași ști să rezist, iar ceea ce s
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA CONSTANTIN PAIU TOATE-S VECHI ȘI NOUĂ TOATE... dramatizări, versiuni scenice, scenarii Editura Junimea Iași 2015 Doamnei mele și copiilor mei aceste file regăsite. CUVÂNT ÎNAINTE Un hâtru plin de glume, gospodăros nu-i fie de deochi și înțelept de ai tot sta să-l asculți, Constantin Paiu, bădia Costache, e un rostitor cum nu sunt mulți. Cu glasu-i așezat, timbrat cum se cuvine și vorba mustind de umor, agrăirile lui cu inflexiuni de povestaș de demult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
un bou și-o belea! V-ați potrivit cum nici că se putea mai bine: el adună și dumneata vii la de-a gata! Sătulă-s până-n gât de-așa frăție! Că și Ispas, numai să nu-i fie de deochi, pe câtu-i de gros, pe-atâta-i de mototol! Se aude venind, cam de departe, lălăind cu puțintel chef) ISPAS: Hai, lelițo-n deal la vie, Hai, lelițo, haaai! Să culegem razachie, Hai, lelițo haaai... (continuă să se apropie, cântând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să-și arate colții. Nu știu dacă obștea din vreo altă comună și-a ales singură primarul, așa ca la noi. Vă imaginați cât de greu suportă ei acest fapt, care dăinuie de câțiva anișori buni? Să nu fie de deochi. Terminându-și ideea, agronomul s-a ridicat. Vă mulțumesc mult pentru aceste clipe petrecute împreună. Rămân îndatorat. Dacă ar fi alte vremuri, lucrurile s-ar desfășura omenește și atunci aș avea posibilitatea să vă am oaspeți. Dar așa... Sperăm să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pe creștetul unui copil. Văzându-l plecat cu gândurile lui, probabil interesat de ceea ce vedea, bulibașa își lăsă oaspetele să guste în toată plinătatea ei scena, de altfel obișnuită în șatră. Urechea avocatului prinse din zbor doar câteva cuvinte: „De deochi dintre ochi, cât o sta vântu’n gard atâta să stea deochiu-n cap și să fugă prin sat ca un câine turbat...” Alte cuvinte nu mai auzi. Bătrâna mângâie din nou capul copilului, după care micuțul o zbughi pe după corturi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
după care micuțul o zbughi pe după corturi. - Minunat! zise avocatul. Extraordinar! - Ce poate fi atât de extraordinar, dom’le? - Totul! Vorbele, bulibașă, vorbele acelea cu atâta tâlc: să stea boala cât stă vântul în gard! - Eeee, e un descântec de deochi! - Mie mi se pare că e mai mult decât un descântec, e o înțelepciune care are rădăcinile adânci... - Treabă de babe, dom’le...! - Mie mi-a plăcut mult, așa să știi. Iaca trec de la una la alta: ia spune, bulibașă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
grindina în alte părți, închega apa numai cu două picioare de vacă, bătea pământul sau lemnul de care se lovea copilul pentru a-i lua durerea, buchisea în vatră tăciunele prevestitor de rele, ca să se mai potolească dușmanul, descânta de deochi și alte multe încă făcea.” Ea sădește astfel în sufletul copiilor săi încrederea în forțele proprii, curajul de a înfrunta necunoscutul, optimismul. Ca și la Ion Creangă, la Nicolae Labiș, amintirea mamei este legată de lumea tradițiilor satului românesc. Filmul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
auzit sfârșitul poveștii, însoțitorul meu trist și singuratic a vrut să fie lăsat singur. Ne-am despărțit cu promisiunea de-a ne revedea la capătul acestui periplu. După ce m-am îndepărtat, am început să intuiesc în presiunile mele din ceafă deochiul amețitor și verde al Aspidei... Era un soare izbitor, nicio umbră de nor pe cer, și am întâlnit o "doamnă-domnișoară" stranie, îmbrăcată estival și desuet, ce purta o umbrelă bărbătească ca un clopot în culori psihedelice. Vestimentația ei vaporoasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
căsoaia de pe bulevardul Karl Marx 51. Dezlegă pe Rex, făcându-i vânt pe poartă și, cu gândul la balurile de la Versailles, adună în mijlocul camerei: rochia de fericire, masca de rigoare, pantofii de invidie, evantaiul îmbibat cu șoapte vulgare, inelul de deochi și perlele otrăvite cu luciul grijuliu al captării privirilor, decolteul cu polaritatea magnetică inversă, pentru a respinge bârfele și a atrage complimentele, ghionturile cu subînțeles, genele false pentru fâlfâiri ambigui, paleta de zâmbete cu colorit insinuant, mai bogată decât spectrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
știa atât: să apese și să doară. "Tu ești eu când eram mică", îi spunea Mioriței, așezându-i o piatră de polizor spartă de dimensiunea unei lespezi mai mici, fixată pe pieptul păpușii cu o banderolă roșie de scotch, împotriva deochiului, o bătea acum pe spate, cu o curea de ceas și când nu înceta din plâns îi înfigea andrele în palme, în pulpe, în gât, în laba piciorului, în cap, în ochi. Murind, plânsul înceta. Plângea acum tăcerea. Un plânset
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
doar ochi bine pictați și o Any mulatră cu mâini de ouvrier și pe deasupra foarte alintată. Uneori, ațipea și după minutele de toropeală, vioi, picta ceartă, deși îndrăgostiții se sărutau lung, desena ochi cu stări în privire, de pândă, de deochi, de curiozitate, de invidie, de nepăsare, de poftă, de dezgust și cei doi luau atitudine, sfidând toate privirile prin îmbrățișări mai fierbinți și mângâieri mai dulci. Singurul lucru pe care Hugo n-a reușit să-l picteze vreodată a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nuanțele, după felul relațiilor dintre ei și Ochenoaia și ... Întrebări: Cumătră Ileană, văd eu bine sau băiețelul aista frumușel este nepotu’ neta? Nu-i băiatu’ Vioricăi, Dumnezeu s-o ierte! Chiar așa-i, cumătră Anetă! Ptiu, să nu fie de deochi, dacă s-ar scula mă-sa să-l vadă! Tanti Ileană, aista nu-i copchilașu’ care se urca pe poartă și cânta: „Și saracu’-n urma lui/Suflă-n borta c-----i” Ti-i da ce l-ai mai Înroșit! Ba
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a produs efectul de apărare și apoi a adresat lui Vizanti o privire de stăpân care știe să aprecieze un slujitor de nădejde. În casă a fost Întâmpinat de bunica Ileana și Aneta cu câte un „să nu fie de deochi, parcă-i Jac a lui Ștanmaier!”. Schelmayer era un evreu șmecher dar bun la suflet, care-i trimitea lui Va haine uzate deale lui Jack, fiul său cu părul roșu și cu o față gălbuie și ... roșcove. Maria, mama lui
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
vorba de „Hanul ”, cercetașului facă portarul! Am să-mi compun o figură marțială, de să-l treacă fiorii! ― Și nu te poți plânge că nu ai „recuzită”. Mustăți, slavă Domnului. Sprâncene, cât cuprinde. Privire de vultur, să nu fie de deochi... Iar pălăria de haiduc completează imaginea de vechi cercetaș! ― Să știi că m-ai făcut să mă simt mândru, scumpul meu coleg de școală primară... Ehei! Unde sunt anii aceia, Nicule?! ― Îi vom reînvia măcar pe o parte din ei
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Din nou, gândul infirmierei a zburat la bărbații care nu știu ce-i frumos... Din pachețelul adus, a scos o cămășuță de noapte frumoasă și a Îmbrăcat-o pe Afrodita... ― Ia să te vadă mama cum arăți. Ptiu, să nu fie de deochi! Altă fată mai frumoasă n-am văzut, Stăncuțo. Da’ acum știi tu ce urmează? ― Nu. Nu, știu doamna Lenuța - a răspuns țigăncușa, arătându-și dinții ca niște perle ce se Întrevedeau printre buzele pline și roșii... ― Trebuie să fii bărbierită
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trei Ia mânați din zurgălăi! Să auziți cum bat la ușe Procurorii cu cătușe Să vă facă la mâini bube Când urcați cu toți în dube Să vă duceți la Jilava Să vă beți încet otrava Să vă treacă de deochi Doar cun un sobor de popi Că-ați distrus dintr-o prostie Chiar simbolul din Bănie. Și ne trec acum fiorii Căci uniți toți trădătorii Ne-au înfipt cuțitu-n spate Într-o zi și într-o noapte. De asta merită
"Pluguşorul" oltenilor pentru Dragomir, Sandu şi Piţurcă - VEZI VERSURILE () [Corola-journal/Journalistic/76304_a_77629]
-
dacă freci usturoi pe la praguri în seara de dinainte de vineri 13, pentru a ține departe spiritele rele. - Încearcă să nu te aventurezi în fapte mărețe, ci continuați ziua normal, dar cu precauție. - Poartă ceva roșu pe tine pentru a tine deochiul deoparte. - Pune-ți un accesoriu din aur, căci acest metal prețios echilibrează aură celui care îl poartă, ferindu-l totodată de energiile nocive din jur - Aruncă puțină sare peste umăr înainte să ieși din casă pentru a-ți scădea riscul
VINERI 13, zi nefastă a acestui an. Ce NU trebuie să faci by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62112_a_63437]
-
de energiile nocive din jur - Aruncă puțină sare peste umăr înainte să ieși din casă pentru a-ți scădea riscul de a te certă cu cineva în ziua de VINERI 13. - Poată o ținută colorată (care să conțină roșu contra deochiului) pentru a-ți ridică moralul și a-ți îmbunătăți starea de spirit. - Întâlnește-te în oraș, într-un local liniștit, cu cineva foarte drag ție sau caută compania acelor persoane nesuperstițioase care reușesc mai mereu să-ți însenineze ziua. - Sparge
VINERI 13, zi nefastă a acestui an. Ce NU trebuie să faci by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62112_a_63437]
-
seara de dinainte de vineri 13, pentru a ține departe spiritele rele. 3. În ziua cu pricina, încearcă să nu te aventurezi în fapte mari, ci continuă ziua normal, dar cu precauție. 4. Poartă ceva roșu pe tine pentru a ține deochiul deoparte. 5. Pune-ți un accesoriu din aur, căci acest metal prețios echilibrează aura celui care îl poartă, ferindu-l totodată de energiile nocive din jur. 6. Aruncă niște sare peste umăr înainte să ieși din casă pentru a-ți
Vineri, 13. Ce NU trebuie să faci pe data de 13 decembrie 2013 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62878_a_64203]
-
asemenea, ea se folosește și pentru tratarea unor boli ale porcilor, oilor și vițeilor. Diferite organe ale porcului sacrificat sunt utilizate ca remedii în tratarea unor boli ale omului sau animalelor, în practici magice de vindecare a unor boli atribuite deochiului, spiritelor malefice, ca adjuvant în vrăji și farmece. Despre ficatul porcului se spune ca este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare. Părul de porc se păstrează și cu el se afumă copiii atunci când se crede că
Ignatul: Tradiții și obiceiuri. De ce femeile nu trebuie să participe la tăierea porcului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54643_a_55968]
-
După cum accentuează și Vladislav B. Sotirović, doctor la Universitatea din Vilnius, creștinismul a fost un determinant crucial pentru auto - identificarea aromână. Ferite de boli Ianula ne dezvăluie și o semnificație resemantizată a tatuajului: afirmarea credinței creștine ortodoxe și protejarea împotriva deochiului și altor boli. Pigmentul folosit era negrul de fum (derivat din cărbune), iar operațiunea era îndeplinită exclusiv de femei. Se pare că negrul de fum avea valențe purificatoare. După cercetătorii greci, aceste tatuaje se realizau numai de aromânii din regiunile
Tatuajele misterioase ale bătrânelor aromânce din Dobrogea. Ce semnifică și de ce îl poartă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63437_a_64762]
-
Nu rezist ispitei de a cita calamburul unei distinse scriitoare și traducătoare, care a îmbrăcat splendid în straie românești pe autorii nobelizați din spațiul de limbă germană: Jan Koneffke a născocit un descântec fabulos despre țara pierdută, ce poate risipi deochiul aruncat de cărțile Hertei Müller.
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
în general, negustori etc., cu ajutorul suplimentar al lui Caragiale, Br[ătescu]-Voinești etc. Actualul cap[itol] 6 - Părintele Niculai de Pillat să se pună la Portrete tipice. Să se elimine Floarea neuitării de Odobescu. Colind - de unde? de cine? - Descântec de deochi - de unde? - Strigături de horă - de unde? - Doine, descântece - Izvorul! Să se așeze Creangă după Cantemir, pe cât se poate, cred, încă o dată, în necesitatea cronologiei. Nu văd nicăieri pe Păcală! E mare nevoie de el, aici! Bocete - Izvorul? Acest cap[itol], prea
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
despre doamna Maria dacă tot îi semăn atâta? Cred că ați cunoscut-o personal! mă adresez eu politicoasă. Ea mă privește și se dă mai aproape de mine. - Da măicuță! Scuză-mă, că te privesc astfel! Să nu-ți fie de deochi! Dar parcă o văd pe ea, când mă uit la tine! Doamna Maria, mi-a fost învățătoare!Dumnezeu s-o odihnească în pace! Sărăcuța! Mare păcat și-au făcut cu ea criminalii ăia de au omorât-o cu zile! Poate
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
simt bucurie, dar gândul mă poartă la cele din copilărie; mândră le prindeam la ureche ca pe cercei, și de atunci am păstrat acest nostim obicei. Privesc cireșele zemoase, ce fac cu ochiul, iar graurii ciripesc... parcă i-a prins deochiul, privirea devine, din ce în ce mai, flămândă și nerăbdarea scade cu fiecare secundă. Dintre frunze, cireșele roșii se-alintă la soare, dar parcă s-au rușinat... de atâta culoare; dincolo de deliciul oferit, când sunt gustate, au ajuns prin poezii și chiar pe pânză
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]