135 matches
-
activității tale sau în altele legate de acestea și folosește-o în interacțiunile cu subordonații sau chiar cu superiorii tăi. Cunoștințele tale îi vor convinge pe ceilalți că știi ce conduci, nu numai cum să conduci. Transferă/deleagă-ți autoritatea (deontică) asupra unor domenii atunci când ești absent. Nu pierzi nimic dacă îți transferi/delegi autoritatea deontică, pentru că o poți redobândi oricând dorești; autoritatea ta epistemică nu poate fi transferată, deci nu o poți pierde din această cauză. Transferă/deleagă-ți autoritatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sau chiar cu superiorii tăi. Cunoștințele tale îi vor convinge pe ceilalți că știi ce conduci, nu numai cum să conduci. Transferă/deleagă-ți autoritatea (deontică) asupra unor domenii atunci când ești absent. Nu pierzi nimic dacă îți transferi/delegi autoritatea deontică, pentru că o poți redobândi oricând dorești; autoritatea ta epistemică nu poate fi transferată, deci nu o poți pierde din această cauză. Transferă/deleagă-ți autoritatea unei persoane dintr-un alt departament, și nu unui membru din grup. Autoritatea deontică nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
autoritatea deontică, pentru că o poți redobândi oricând dorești; autoritatea ta epistemică nu poate fi transferată, deci nu o poți pierde din această cauză. Transferă/deleagă-ți autoritatea unei persoane dintr-un alt departament, și nu unui membru din grup. Autoritatea deontică nu funcționează între colegi sau persoane de la același nivel. De aceea „Nimeni nu este profet în satul lui”. Angajează subordonați care sunt competenți pe anumite domenii (sunt autorități epistemice), ceea ce îi va ajuta să-i convingă pe ceilalți (colegi, clienți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
nu ești expert. Acesta este un abuz de autoritate legat de domeniu. Atunci când dai sfaturi oamenilor în domenii în care nu ai competență, vei greși sau îți vei pierde imaginea de „Domnul Știe-Tot”. 5. Nu încerca să îți extinzi autoritatea deontică asupra persoanelor care nu îți sunt subordonate. Acesta este un abuz de autoritate legat de subiect. Poți să observi manageri care se comportă acasă sau în locuri publice ca niște șefi, tratându-și membrii familiei sau pe oamenii de rând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
flagrante pe care le puteți identifica în propria organizație și/sau în diverse domenii din viața publică. Aplicați analiza concordanței între obiectivele personale și cele ale organizației, pe care ați făcut-o în capitolul 1, la analiza tipului de autoritate deontică pe care o exercită șeful dumneavoastră pentru a vă determina să vă realizați sarcinile (de solidaritate sau de sancționare). Cum se face delegarea autorității în organizația dumneavoastră? Evaluați nivelul de reglementare și tipul de autoritate deontică din cadrul organizației în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
analiza tipului de autoritate deontică pe care o exercită șeful dumneavoastră pentru a vă determina să vă realizați sarcinile (de solidaritate sau de sancționare). Cum se face delegarea autorității în organizația dumneavoastră? Evaluați nivelul de reglementare și tipul de autoritate deontică din cadrul organizației în care lucrați. 4.3. Stiluri de conducere Am discutat în capitolele anterioare despre presupozițiile de la care pornesc managerii și despre felul cum se adaptează la context în exercitarea puterii potrivit teoriilor contingenței. Rezultatele presupozițiilor lor sau ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte,(13) pe care soarta îl face să și le ducă la bun sfârșit pentru a îndeplini ceea ce îi este scris. Urmărind firul basmelor vom observa că avem de-a face cu o autoritate deontică(14), ce aparține personajului superior, referindu-se la acțiuni și reguli de comportament, este acea autoritate carismatică, de care aminteam mai sus, pe care o alegi ca model de viață. Astfel, un subiect acceptă un obiectiv și consideră că singura
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
de minunată dăruire privind sănătatea și suferință umană și ea îmbogățește substanțial literatura de profil, lărgește limitele medicilor întru efortul lor de biruință. Profesorul Scripcaru subliniază în „Prefață” că „succesul tehnologic nu trebuie să ducă la o pierdere în spiritul deontic și de aceea textul poate fi și o pledoarie pentru particularizarea Codului medical deontologic, la fiecare specialitate medicală față de omul suferind. Doi distinși universitari și un medic primar respectiv, șirevin asupra unor probleme actuale de deontologie profesională, de stringentă importanță
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
împreună cune-o oferă spre lectură și documentare se instituie ca unși ea îmbogățește substanțial literatura de profil, lărgește limitele medicilor întru efortul lor de biruință.subliniază în „Prefață” că „succesul tehnologic nu trebuie să ducă la o pierdere în spiritul deontic și de aceea textul poate fi și, la fiecare specialitate medicală față de omul suferind. CONCLUZII: 1. Lucrarea este elaborată într-o viziune interdisciplinară, pe baza unei ample bibliografii inclusă pe numeroase pagini, la care se adaugă o bibliografie generală, pe
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
1980. modalitate [modality]. Calificarea unei aserțiuni sau a unui set de aserțiuni de un operator modal (cf. "Ion era bolnav" și "Ion nu știa că-i bolnav"). Operatorul, de exemplu, poate fi aletic (exprimă modalitățile de posibilitate, imposibilitate și necesitate), deontic (exprimă modalitățile de permisiune, prohibiție și obligație), axiologic (exprimă modalitățile de bunătate, răutate și indiferență), sau epistemic (exprimă modalitățile de cunoaștere, ignoranță și încredere). ¶Diverse constrîngeri modale guvernează DOMENIILE NARATIVE și, în termeni mai generali, determină "ce se întîmplă" într-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
MINIMALĂ. povestire atomică [atomic story]. Un șir de MOTIVE guvernate de omogenitate modală: toate formulele modale dintr-o povestire atomică sînt construite cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței) și epistemice (guvernate de operatorii cunoașterii, ignoranței și încrederii). Dat fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin Lipsă (a unei valori)-Lichidarea Lipsei, șirul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
există importante conexiuni logice: model, standard, reglementare, regulă, lege.3 Natura, funcțiile și forma normei fac, de obicei, obiectul reflecției filosofice, fiind revendicate însă și de sociologi, iar structura formală a normei este studiată de logică, mai precis de logica deontică 4. O amplă tratare a normei a fost realizată de logicianul finlandez Georg Henrik von Wright în lucrarea Normă și acțiune. Potrivit lui G. H. Von Wright, una din semnificațiile cuvântului normă este cea de lege, pentru care identifică cel puțin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
permisiune slabă poate însemna că autoritatea nu a prevăzut posibilitatea existenței actului respectiv 8. Deși sistemul lui Von Wrigh este acceptat de majoritatea autorilor, există cercetători care preferă să pornească de la alte premise. Jerzy Kalinowski încearcă să construiască o logică deontică trivalentă pornind de la valorile obligatoriu, interzis și indiferent care să înlocuiască valorile de normă bună sau rea: "dacă orice act uman (conștient și liber) luat in concreto este sau bun sau rău, luat in abstracto el poate să aibă și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
corelație interioară poate fi redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o recomandă ca dezirabilă într-o normă 13. Expresia trebuie, numită functor deontic sau operator modal deontic, poate avea două forme: pozitivă, trebuie și negativă, nu trebuie. Această posibilitate este un indiciu formal al faptului că morala în sens larg este structurată valoric contradictoriu: din valori, care sunt recomandate (trebuie), și antivalori (sau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o recomandă ca dezirabilă într-o normă 13. Expresia trebuie, numită functor deontic sau operator modal deontic, poate avea două forme: pozitivă, trebuie și negativă, nu trebuie. Această posibilitate este un indiciu formal al faptului că morala în sens larg este structurată valoric contradictoriu: din valori, care sunt recomandate (trebuie), și antivalori (sau pseudovalori), care sunt interzise
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pozitivă, trebuie și negativă, nu trebuie. Această posibilitate este un indiciu formal al faptului că morala în sens larg este structurată valoric contradictoriu: din valori, care sunt recomandate (trebuie), și antivalori (sau pseudovalori), care sunt interzise (nu trebuie)"14. Functorul deontic "se deschide egal atât spre a face ce trebuie sau nu trebuie să faci cât și spre a fi cum trebuie sau cum nu trebuie să fii deci, atât spre natura morală a acțiunilor subiectului, cât și spre însușirile morale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
trebuie sau cum nu trebuie să fii deci, atât spre natura morală a acțiunilor subiectului, cât și spre însușirile morale ale subiectului acțiunii"15. Ca expresie autonomă și pură, imperativul trebuie nu trebuie nu are o semnificație valoric-morală intrinsecă. Functorul deontic fiind a-valoric, rezultă că semnificația valorică a normei stă în calitatea morală pe care el o recomandă sau o interzice obligatoriu 16. În ceea ce privește structura logică a normelor morale, distingem două elemente: dispoziția și sancțiunea. Dispoziția reprezintă cel mai important
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
întrebări sunt respinse ca fiind simpliste sau că nu duc spre nicio finalitate și sunt înlocuite cu întrebări mai complexe referitoare la relația dintre valoarea morală și validitatea legii 56. 2.3.1. Structura formală a normelor juridice În logica deontică se arată că norma de drept cuprinde următoarele componente: descrierea unei stări de fapt, un operator deontic și o sancțiune legală 57. În literatura juridică se face distincție între structura logico-juridică și structura tehnico-legislativă a normei juridice. Orice normă juridică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
întrebări mai complexe referitoare la relația dintre valoarea morală și validitatea legii 56. 2.3.1. Structura formală a normelor juridice În logica deontică se arată că norma de drept cuprinde următoarele componente: descrierea unei stări de fapt, un operator deontic și o sancțiune legală 57. În literatura juridică se face distincție între structura logico-juridică și structura tehnico-legislativă a normei juridice. Orice normă juridică trebuie să satisfacă sub aspect structural următoarele aspecte: stabilirea condițiilor de aplicare a normei, descrierea conduitei subiectelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este suficientă pentru a impune o normă juridică, ci obligativitatea și exigibilitatea normei trebuie să rezulte din legitimitatea ei, din "valoarea ei intrinsecă"63. Orice normă conține o constrângere, "o modalitate a lui trebuie"64. În limba română, acest functor deontic, trebuie, poate fi exprimat și în alte modalități. C. Noica cercetează expresiile se cade nu se cade, spunând că "de la început te surprinde în bine faptul că e un cuplu, așadar că e vorba de o pendulare, aproape o legănare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Lupu, M. Mureșan, M. Stan, Editura All Educational, București, 2003. James, Philip S., Introduction to English Law, Butterworths, London, 1989. Jankélévitch, Vladimir, Curs de filosofie morală, traducere de Adrian Șerban, Editura Polirom, Iași, 2011. Kalinowski, Jerzy, Temele actuale ale logicii deontice, în vol. Norme, valori, acțiune, traducere de S. Vieru, D. Stoianovici, Editura Politică, București, 1979. Kant, Immanuel, Bazele metafizicii moravurilor, traducere de Isidor Colin, Editura Antet, București, 1994. Kant, Immanuel, Critica rațiunii practice, traducere și introducere de Traian Brăileanu, Editura
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Henrik von, Normă și acțiune (Studiu logic), traducere de Drăgan Stoianovici și Sorin Vieru, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. Williams, Bernard, Moralitatea. Introducere în etică, traducere de Valentin Mureșan, Editura Alternative, 1993. Zimbinski, Zygmunt, "Condiții preliminare ale aplicării logicii deontice în raționamentele juridice", în volumul Norme, valori, acțiune, traducere de S. Vieru, D. Stoianovici, Editura Politică, București, 1979. Indice de nume A Anscombe, E., 29, 30 Aristotel, 27, 28, 33, 34, 35, 84, 85, 148, 166, 215 Armstrong, K.G., 185
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
126 non-cognitivism, 14, 20, 105 normativitate: caracterul de, 116; sursele normativității, 140, 146, 152 normă: clasificare, 14; conceptul de, 14; condiția de aplicare, 95; conținut, 102, 121; de drept, 73, 74; expresia calitativă, 100; expresia imperativă, 100; formă, 102; functor deontic, 96; generalitatea, 124; impersonalitatea, 124; logica normelor, 97; juridică, 109, 114, 116, 119, 121, 125, 127, 134, 170; morală, 101, 139; obligativitatea, 124; semnificație, 94; structura, 101, 102 O obligație: legală, 51; legitimă, 48; morală, 29, 86, 134, 177, 202
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
28. 2 A. Pleșu, Minima moralia, Editura Humanitas, București, 2006, pp. 38-89. 3 Georg Henrik von Wright, Normă și acțiune (Studiu logic), traducere de Drăgan Stoianovici și Sorin Vieru, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 18. 4 Expresia logică deontică a fost contestată uneori, termenul fiind considerat polisemantic. Termenul deontic, de origine grecească, înseamnă ceea ce trebuie, ceea ce e necesar, iar Jeremy Bentham utilizează termenul de deontologie pentru a denumi știința moralității. Deontologia s-a constituit ca ramură a eticii, preocupată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pp. 38-89. 3 Georg Henrik von Wright, Normă și acțiune (Studiu logic), traducere de Drăgan Stoianovici și Sorin Vieru, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 18. 4 Expresia logică deontică a fost contestată uneori, termenul fiind considerat polisemantic. Termenul deontic, de origine grecească, înseamnă ceea ce trebuie, ceea ce e necesar, iar Jeremy Bentham utilizează termenul de deontologie pentru a denumi știința moralității. Deontologia s-a constituit ca ramură a eticii, preocupată de problemele obligației morale. Deoarece astăzi prin cod deontologic sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]