1,243 matches
-
DOAMNE ȘI MĂ ISPITEȘTE (psalm 25,2). ÎNCEPUTUL VIRTUȚILOE E FRICA DE DUMNEZEU, IAR SFÂRȘITUL, DRAGOSTEA LUI. Începutul a tot binele este rațiunea făptuitoare și fapta rațională. De aceea nici fapta fără rațiune nu este bună, nici rațiunea care se deapănă fără faptă”. Sfântul ILIE ECDICUL, „FILOCALIA” vol. IV, pag. 281 *** 2. „SUFLETUL (scânteia dumnezeiască n.a,), asemenea unei săbii, de nu va trece prin osteneli de bună voie și fără de voie, NU se va păstra nevătămat de loviturile celor ce
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
ore întregi. a găsit un șoarece și s-au împrietenit. îi aduce țigări și fumează amîndoi pe ascuns. îi place acolo: șoarecele îl calcă pe spate, îl curăță și-l adulmecă exact ca pe nou-născuți. 22 aprilie. își adoră șoarecele. deapănă planuri împreună și povestesc întreaga zi. iar dacă doarme acum, e pentru că doarme și șoarecele lîngă el. 25 aprilie. este paștele. a venit mama lui, iar el s-a trîntit în genunchi și-apoi pe burtă. s-a rugat cu
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
decât după câteva luni. Indiferent de calitatea muncii lui, la sfârșitul perioadei se trezește dat afară, sub un motiv sau altul. Ei, și? S-a mâniat Neagu pe sat/ și trei zile n-a mâncat". Numai că, între timp, se deapănă nu numai lunile, ci și anii, și iată, " Nu mai e găina care făcea ouăle mari". Toate aceste relații să zicem, economice, formează, în timp, deprinderi. Modifică psihologii. Cinismul sau disperarea își dau mâna. Degeaba și-o dau, pentru că, implacabilă
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
Angela Furtună important este ca șirul pașilor noștri să nu se întrerupă niciodată cum bulboanele de fân proaspăt cosit ce deapănă povestea verii pe marginea drumului puii de căprioară să-și înnoade boturile în sfârcul bulgărelui de sare cu care peștera verii îi satură matern miezul de salcie să-mi dezlege sânii de legătura lor misterioasă cu patul curat al sângelui
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
Securității românești denumit „afacerea Caraman", p. 116-17). Intra, din nou, în intrigile urzite de politicienii din exilul românesc! Singurul cîștig: l-a cunoscut pe muzicologul și etnologul celebru care a fost Constantin Brăiloiu („îmi era drag Brăiloiu", cel ce-și „depăna" amintiri din țară, p. 119). Dl Djuvara își începe activitatea la Fundația Carol I organizînd impecabil Centenarul Unirii Principatelor (1959) într-un congres fastuos (Journées d'études roumaines, cu participarea și cu sprijinul unor însemnate personalități franceze și române; dintre
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
UN NOU ANOTIMP Se apropie vara aducând zile magice. Soarele deapănă firele aurii ale razelor. Cerul pare o mare limpede pe care plutește o minge de aur. Rândunelele ciripesc fericite. Frumoasa zână își scutură pletele aurii împrăștiind macii mai roșii ca sângele. Dar în calea ei apare deodată Toamna: Dragă surioară
Un nou anotimp. In: Alabala by FLOREA IOANA ALEXANDRA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_714]
-
apa verzuie ascultăm Coralul tolăniți în brumă pe tuburi de orgă samovarul pâlpâie cu aburi bem iarna din cești de porțelan la gura sobei viscolul se îmbuibă din carnea iubitei pe catafalc II. De la Hamangia și Gumelnița caierul s-a depănat războaie de apărare și suspine prin voaluri migratoare în țările de sus fagotul pisat pietruind depărtarea ferecă atonalisme în carne și piatră/castele în turbioanele misterului gotic dantele susură la orgile plasmatice dintr-o sorcovă calcifiată melcii se rostogolesc în
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
Gheorghe Azap Prin veacul acesta constríctor - lui Daos - Tacticăie noaptea în ceasuri târzii, Iar tu, sub cea lună plăviță, îți dai osteneala să iști poezii Cum, gingaș, le-au scris Ienăchiță. Fidel stilografului, încă-i propui Să-și depene slovele tandru, Cum doară-n grădina caietelor lui, Cândva, le-au sădit Alexandru. Vezi, lumea recentă vânează mangoți, Durându-și cetăți mercantile, Doar tu mi te strădui să scrii, dacă poți (?), Pasteluri, ca bardul Vasile. Doar tu câte-un stih
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
continuu potențial creator. // Timpul curge lin într-un straniu balet,/Înserarea acoperă amurgurile roz violet./ Coboară și urcă-n fântână cumpăna veche,/un greier țiuie insistent, parc-ar fi în ureche./ În schitul de lemn de la marginea zării/ Niște călugări deapănă rugăciunile serii.// Dorina Stoica transmite prin poezia sa o stare sufletească discret gradată pe scara sensibilității umane. Nevoia de a ieși din “conul de umbra” o ajută să treacă de la lumea reală spre cea lirică. (“Un fel de poveste”). //„sărbătoream
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
am sădit,/ Sudoarea frunții le-a udat pe toate,/ Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă) Poezia a devenit o armură trainică împotriva vicisitudinilor vieții: În traistă: un fluer, o pița și vin.../ Eu deapăn fuiorul din raze de lună/ Și trec neatinsă de nicio furtună,/ Că prea mulți sunt norii ce varsă venin...” (Subțire trecere) Creația sa poetică rezonează cu lumea înconjurătoare, simți pulsul Vieții și al Universului. Dezvăluie gânduri și tăceri care scapără
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
amintire, ca și cum ne-ar mărturisi ceva din Edenul originar. Sfârșirea muzicii: o poveste care, după ce e rostită, atârnă de firul vieții, precum mărgăritarele, sumedenie de vise. Vise înaripate, înflăcărate. Muzica narează și atunci când e mută. Povestea despre melodie și ritm deapănă și în liniște. Oare să nu amuțească muzica niciodată? Și-am încălecat pe-o șa, și v-am spus povestea-așa.
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
descoasă de una, de alta, de unde vin, ce caut în satul lor, ce-mi sunt părinții și alte asemenea. Văzându-mi privirea ațintită spre podul care trecea Prutul, legând malul românesc de celălalt, basarabean, al râului, au început să-mi depene povestea lor. Erau din Cahul, avuseseră casă mare, de gospodari fruntași acolo. O vedeau pe o uliță, undeva, în dreptul unei biserici. "O vezi, uite-o, e acolo, albă, frumoasă", încerca bătrânul să îmi localizeze casa aceea pe care eu nu
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
descoasă de una, de alta, de unde vin, ce caut în satul lor, ce-mi sunt părinții și alte asemenea. Văzându-mi privirea ațintită spre podul care trecea Prutul, legând malul românesc de celălalt, basarabean, al râului, au început să-mi depene povestea lor. Erau din Cahul, avuseseră casă mare, de gospodari fruntași acolo. O vedeau pe o uliță, undeva, în dreptul unei biserici. "O vezi, uite-o, e acolo, albă, frumoasă", încerca bătrânul să îmi localizeze casa aceea pe care eu nu
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
următor ne-am reîntâlnit la NICU acasă, la Eforie Sud. După noi... și fotograful Laurian. Doamna Măndița s-a Întrecut din nou În de-alde pun-te masă, ia-te masă. Apoi ne-am preumblat pe străzile copilăriei lui, am depănat amintiri lângă fosta lui casă părintească, apoi ne-am plimbat pe faleză, apoi am poposit la o berărie unde am Îngurgitat de toate și am fumat. Nicu fuma foarte mult... alarmant de mult. Și iarăși neam despărțit. Prin luna mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
în când, psihologul ajuns venea în vizită pe la ăstălalt, căruia începusem să-i zic în gând Diogene, amărât cum era. Venea, cum vor să se vadă între ei, din când în când, vechii combatanți ai unor campanii glorioase, să-și depene amintirile, cum era și cum mai e, iar Sănducu, dat dracului cum era și teatragiu, - că venea îmbrăcat dinadins în țoalele cele mai sărace - era de părere că... nimicuța nu se schimbă, dragul meu, decât cum e mai bine să
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
constituie în chipul cel mai legitim într-un club cu ușile închise profanilor, marei mase a celor ce n-au loc la festin. La un pahar de coniac, cu havană între buze - între campioni ai aceleiași probe - aceștia își pot depăna amintirile, dacă nu comune, căci secrete, în orice caz de similară stringentă factură. Eventual în compania unui general ajuns la vârsta de Moș Crăciun reformat, gen Pleșiță, care să-i privească drăgăstos, lămurindu-le episoade cu necunoscute, din fructuoasa lor
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
notează, transcrie "vise, coșmaruri, dorințe (...) întâmplări care n-au avut loc", conștient nu doar de importanța povestirii dar și a consemnării: "De ce am notat? Cum aș fi putut proceda altfel? Faptele nu există dacă nu le povestești, în a le depăna stă tot farmecul!...". Voluptatea investigării se asociază cu cea a relatării, a confesiunii. Cesar scrie scenarii, scrie anonime, sugerează conspirații, de altfel condiția sa primă de delator se suprapune celei de regizor al existenței, de păpușar ce manevrează marionete, într-
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
fiului. O evocare a Tatălui văzut de Fiu ca entitate salvatoare în înțeles religios și biblic, dar și transmițătoare a unui cod de putere fizică și metafizică prin care între cei doi se pecetluiește un legământ indestructibil. Mai multe poeme deapănă visul poetului cu Tatăl mort care se întoarce spre Fiu, edificându-se astfel o amplă metaforă a metamorfozei, a transubstanțierii și continuității. Versurile lui Gheorghe Izbășescu, fie că e vorba de aventuroase incursiuni spirituale, fie de cantilene metafizice, au un
Parfum gotic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10117_a_11442]
-
aflat doi decani de vârstă, Mateescu Matte de 99 ani (un bulevard important în Brossard îi poartă numele) și Valentin Lazăr, de 92 ani, cărora li s-a cântat nelipsitul Mulți Ani Trăiască! Unul dintre ei, domnul Valentin Lazăr, a depănat în fața grupului care îl asculta, amintiri despre participarea sa la ultima conflagrație mondială. Întregul eveniment se poate cataloga ca fiind unul dintre cele mai reușite. Pentru a înțelege acest fenomen complex este bine să dăm înapoi filele calendarului durerii, pentru
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
film în limba germană, unele dintre pelicule fiind subtitrate în limba română. Joi, 13 noiembrie, elevi ai Colegiului Bănățean vor povesti amintiri de război ale bunicilor lor, iar veterani ai conflagrației vor întregi tabloul. Alți veterani de război își vor depăna amintirile luni, 17 noiembrie, de la ora 18, în fața elevilor de la Liceul „Nikolaus Lenau“. Detalii despre programul manifestării se pot obține la telefonul 407 058. SIMONA POPOVICI Timișoara clasică l În Peștera Românești Gabriel Croitoru, cel mai important violonist român al
Agenda2003-43-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281625_a_282954]
-
Palace), de la Camera de Comerț și Industrie la Hotel Pension Central (Hotel Timișoara), în tot centrul - fără să mai pomenim de Abator sau Palatul Neptun - întâlnim clădiri construite sub îndrumarea „omului de știință“ pomenit. Șirul lor, spuneam, este lung și depănându-l, ajungem - pe la mijlocul veacului al XVIII-lea - la Kaspar Dissel. Intrarea orașului - la 1716 - sub stăpânire habsburgică acordă austriecilor toate avantajele pe care Timișoara, cetate cu valențe strategice deosebite, le oferea, odată cucerită. Banatul istoric și capitala sa în special
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
sate, cărora însă ne vom strădui să le îndulcim clipele de răgaz din vremea verii cu muzică populară, ne vom îndrepta spre lumea credințelor și a superstițiilor din universul rural, vom invita personaje pitorești de la țară, încurajându-le să-și depene poveștile“, ne-a asigurat dna Laura Dumbravă. Dansuri românești în lume l Cu Ansamblul „Timișul“ Ansamblul „Timișul“ s-a întors în această săptămână dintr-un turneu în Franța, țară de care artiștii timișoreni se simt legați afectiv prin amintirea unor
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
pasele, un-doi-urile și driblingurile au abundat și în care subsemnatul a fost surprins de multe ori în ofsaid, rămas fără replică în fața imaginilor derulate ca într-un fantastic film documentar, al cărui scenariu se derula liniștit, o dată cu povestirea celor doi, depănată cu o dezarmantă naturalețe. Căci ce poate fi mai firesc - nu-i așa? - decât să călătorești peste 8 000 de kilometri, străbătând Bulgaria, Turcia și Pakistan, în autocare cu aer condiționat, dar și în autobuze ticsite de călători, bagaje, saci
Agenda2004-19-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282386_a_283715]
-
Miercuri, 30 iunie, de la ora 16, în prezența domnului Moses Anibaba, director adjunct al British Council România, la British Council Centre Timișoara va fi prezentată cartea lui Adalbert Przibram „Biblioteca Britanică și viața mea“. Scriitorul și criticul Robert Șerban va depăna povestea autorului și îi va conduce pe cei prezenți spre Timișoara anilor 1940, așa cum este ea înfățișată în carte. IOAN BÎTEA Primul house parade în oraș l Banii obținuți vor fi donați caselor de copiii Sâmbătă, 26 iunie, în Timișoara
Agenda2004-26-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282584_a_283913]
-
astăzi, în cetate. Utilizînd procedeul teatrului în teatru, regizorul se folosește de piesă că de un pretext pentru demonstrația să. Alcandre, magician-regizor este rugat de Pridamant să-i spună ce se întîmplă cu fiul său, Clindor. Magicianul se apucă să depene o poveste care, încet-încet, prinde viață, pe scenă. Se naște un spectacol. O cavalcada de qui-pro-quo-uri nasc confuzii, tensiuni, îndrăgostiți de iubitele altora, oftaturi și suspine, părinți duri și păcăliți, dueluri, spade, farse, înșelăciuni. Cheia este Isabelle, o tînără de
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]