2,039 matches
-
simboliștilor, suprarealiștilor, expresioniștilor, al construcțiilor hermetice. Ca imagine cu totul insolită a lumii, ca lume revirginizată chiar, poemul e un univers particular. El se constituie în finitudinea limbajului. Prin experierea specifică a acestei finitudini, el sugerează infinitatea, afirmă Doinaș cu depărtat ecou romantic: "poemul - un univers verbal finit - ne transmite, ca un ghioc sonor, sugestia universului infinit". Pe de altă parte, în virtutea condiției sale cosmotice, poemul e construcție absolută:"nici un element nu poate fi deplasat sau alterat fără a atrage după
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
organele și sistemele “defecte”, memoria, vederea, auzul, sistemul nervos etc. Relaxarea Așezați o pătură moale pe podea și intindeti-va pe spate. Mâinile să fie întinse de-a lungul corpului, cu palmele îndreptate spre exterior și degetele ușor arcuite, picioarele depărtate și tălpile îndreptate în exterior, capul întins într-o parte, gura ușor deschisă și limba împinsă în dinții superiori, ochii închiși, pentru o mai bună concentrare. Încercați să nu vă gândiți la nimic, respirați calm și egal. Durează, de obicei
Puterea gandului ne poate vindeca! Invata acest leac miraculos [Corola-blog/BlogPost/93913_a_95205]
-
pictura lui Ion }uculescu și la sculptura lui Constantin Brâncuși. Trimiteri trebuia să facă atât la folclorul literar, cât și la literatura propriu-zisă. în descântece, spre exemplu, zânele, măiestrele, dușmanele oamenilor sunt exorcizate să se ducă "în pustie/ în locuri depărtate/ Unde popa nu toacă,/ Unde fata nu joacă/ Unde-n răscruce/ Nu e stâlp de cruce", sau în alt text, "fulgerătura din creierii celui pe care l-au îmbolnăvit Vâlva, Urâciunea, Făcătura și Datul", va fi lecuită de "crucea din
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
însă mai cutează Profeții din pustiu când îi invoc Și caut semnul Lui din loc în loc Pe fața mea să simt cum se așează De unde vii și unde vrei să-ajungi Poate un nor se va alege-odată În dunga lumii foarte depărtată Ca să-ți răspundă-n tunete prelungi Mă-ntorci din Biblii și mă bântui, Tată, Nu știu, să mă primești ori să mă-alungi! Poate prea golu-i Poate prea golu-i, poate prea plinu-i Ori stau la pândă zeii auguștii Și prins
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
bijuterii lirice vreau să le și împărtășesc: "melcul tăcerii înaintează", "îndoiala - un cuvânt de taină", "și iar ai fugit ca un foc de comoară, / flacără iute, nestatornic rug de aramă. / iar ai fugit - ostenit, sub grele cenuși, / te-ascult arzând depărtată mereu", "igrasia galbenă a singurătății", "toate drumurile duc jos / toate tăcerile costă", să-mi număr clipele apuse, / sau să-mi trimit nădejdile pe ape?", "așa cum așteaptă în fiecare om o prăpastie / mai adâncă sau mai puțin, cât el de adâncă
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
-n crengi, păianjeni. Raza se-năbușă de fum, făptura ta se dezmorțește risipind pe jos / furnici uscate - și te soarbe blând pământul veșnic lăsând afară, un sloi de ramuri albe." (Pământul veșnic, 1977). La un moment dat, tot vag și depărtat, parcă Bacovia: "Prin târguri cu gene de moină, neam-de neamul meu, făpturi leșioase, / Treceau prin pereții somnambuli, strânși în sipetele lor, / pân'la a șaptea tăcere." Misticismul e spectaculos, cu ritmuri de psalm: "Nistrul sau Stixul / pe umerii tatălui tău
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
vîrfurile sociale mai puțin "amestecate" în politică, difuzîndu-se apoi tot mai slab pînă în păturile mijlocii. Dar țăranii nu se clintiră. Ce-i drept, auziseră și ei de întîmplare. Dar în conștiința lor o țară străină, oricît de apropiată, rămîne depărtată ca-n basme. Ce va să zică o țară? Eee, păi o țară, bunăoară România, va să zică un rege, va să zică consiliu de coroană la Peleș și la Cotroceni, domni gravi și albi, cu barbișoane și galoane și barbeți și vezi doamne cotleți! Discuții
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
sub călcîiul unui demon mai negru că toate, o umbră albă - e geniul civilizației sub călcîiul Răului. Muzică este lugubra - o dezvoltare de acorduri disonante, în care domină notă sfîșietoare a unor dureri haotice, si care urmărește gîfîind o rezolvare depărtata într-un acord perfect. Deodată, o rază luminoasă - o minune a electricității! - sparge tavanul scenii și se oprește deasupra interesantului grup a celor două genii. La atingerea luminii lanțurile captivului se sfarmă, demonul negru rămîne trăsnit, iar geniul alb se
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
înfățișează Moldova și Muntenia sub chipul unor femei cernite și legate în lanțuri. În mijlocul scenei, un demon înalt și mîndru, cu aripe enorme negre, vrăjește întinzînd ghearele și aripele în dreapta și în stînga. [...] Deodată se aude un sunet de bucium depărtat. Femeile ridică fruntea. Demonul tresare. [...] Pe stîncă din mijloc apare în lumina albă un înger strălucitor. La această apariție demonul își strînge îngrozit aripele. Captivele se ridică încet-încet." Pînă aici, lucrurile sînt clare. Din păcate, în legătură cu baletul Excelsior, o frivolitate
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
rotund. Visez păduri în care să m-afund... Trist cavaler rătăcitor Ce departe și ce stingher Sufletul meu fără de tine! Și lunecă noaptea din cer Cu toate stelele străine... Și parcă mă cuprinde-un ger Cumplitul vânt printre ruine Când depărtat și când stingher E sufletul meu fără tine... Nu mai cunosc nici un ungher Să mă ascund după cortine; Rătăcitor, trist cavaler Tot mă desface de-acest sine Când depărtat și când stingher... Ceva demonic în oglinzi Ceva demonic în oglinzi
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
Și parcă mă cuprinde-un ger Cumplitul vânt printre ruine Când depărtat și când stingher E sufletul meu fără tine... Nu mai cunosc nici un ungher Să mă ascund după cortine; Rătăcitor, trist cavaler Tot mă desface de-acest sine Când depărtat și când stingher... Ceva demonic în oglinzi Ceva demonic în oglinzi Și parcă ți se ia o vamă Și-ai vrea din ele să desprinzi Un chip ce nu se mai destramă. De unde oare să cuprinzi Imagini ca-ntr-o
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
naște în fiecare clipă, uimită și pură, lăsându-se în aceeași clipă pângărită, ca într-un suprem dar pe care ni-l aduce din depărtările Cerului din care a fost trimisă. în astfel de clipe, toate ale tale dintr-odată depărtate îți devin, tu însuți depărtați îți ești, fără nimic din ceea ce crezi că mai însemni. Simți atunci cum, în rotocoalele sale, un fulg de nea este mai greu și mai adevărat decât întreaga ta viață. Am intrat la "Capșa" și
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
și pură, lăsându-se în aceeași clipă pângărită, ca într-un suprem dar pe care ni-l aduce din depărtările Cerului din care a fost trimisă. în astfel de clipe, toate ale tale dintr-odată depărtate îți devin, tu însuți depărtați îți ești, fără nimic din ceea ce crezi că mai însemni. Simți atunci cum, în rotocoalele sale, un fulg de nea este mai greu și mai adevărat decât întreaga ta viață. Am intrat la "Capșa" și am săvârșit ritualul ceaiului. Dom
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
Frumosul, Locul, Focul, Norocul. El e mai mult decât Normă, umilind toate normele. Între chronos, caducul, și kairos. Chiar cele o sută de fântâni de la Villa d'Este îmi devin străine, amintiri irizând, în perdeaua de ceață fină, dragi, dar depărtate, ca fântânile romane pe marginea cărora stau tot mai rar, am ales muntele rece și piatra de la Subiaco, peștera sfântului Benedict, drept loc de popas, pe drumul ce tot urcă și se înăsprește. Știam eu că mai mult decât un
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
am rezistat în hotărârea luată până în noaptea premergătoare zilei funeraliilor. La miezul acelei noopți s-a iscat în mine dorința absurdă de a-mi lua rămas-bun de la el prin prezență fizică. Nu eram singur în holul Ateneului Român. în preajma mai depărtată a catafalcului era un grup de tineri cercetători din Institutul de Istorie Literară și Folclor, care întrețineau aprinse flacările lumânărilor și vorbeau în șoaptă: unul din ei, cu sufletul încă neviciat de raționamentele urbane, le spusese (îl auzisem) - și-l
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
Ioana Pârvulescu Dragoste lucidă Dacă oamenii din secolul 19 sunt atât de străini de noi este și pentru că au deasupra capului alt cer. Ziua, cerul lor seamănă oarecum cu al nostru, e înalt, depărtat, și numai păsările sau dirijabilul îi tulbură uneori transparența. Zborul îngeresc nu mai e la modă într-o epocă în care religia se vede înlocuită de știință, iar zborul omenesc rămâne mai ales în imaginația poeților și a inginerilor, specimene
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ . Luceafăr blând al devenirii noastre Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi. Citește mai mult Să ne amintim de Eminescuîn secolul de lupte răvășitDin traci s-a înălțat către zenitLuceafărul poporului român ținuturilor dacice stăpân.Plecarea lui în lumi necunoscuteA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
un drum fără repaosSă mângâie cu raza-i de povesteCărările spre lumile celeste.Poporul dac i-a-ncredințat destinulSă-l ducă Tronului pentru DivinulZalmoxis, și strămoș, și Tată SfântCe s-a-nălțat la cer de sub pământ .Luceafăr blând al devenirii noastreRevino pe pământ din depărtate astreși luminează calea alor tăiSă nu fie conduși de nătărăi.... XXX. LA PORȚILE CERULUI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. La porțile cerului La porțile cerului de unde cad și gânduri și stele Deodată, șoptit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
dar se temea să mi-o spună, de frică să n-o părăsesc, sau din dorința de a-mi fi alături În toată absurditatea aceasta. Ne continuarăm drumul, călăuziți de strălucirea mată a traverselor și a luminii crepusculare ce tivea depărtatul orizont nocturn. La Început am continuat să ne deplasăm cu aceeași ardoare. Câteva ceasuri mai târziu aveam să ajungem. Era imposibil ca odată cu trecerea timpului să nu se ivească zorile. Trebuia să nu ne lăsăm Înfrânți și să ne continuăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
fie teamă, cum ar fi reacționat? Ar fi rămas lângă mine? Ne-am ridicat, și am pornit din nou, cu Îndârjire furioasă În pașii noștri, Încercând din toate puterile să Înghițim blestematele distanțe până la lumina ce se Încăpățâna să rămână depărtată. În urmă cu 60 de ani, adică În anul 1949, imediat după reforma comunistă a Învățământului românesc, mi-am dat capacitatea la Liceul Al. I. Ghica din orașul Alexandria. Deși luasem media de capacitate 8.66, Raionul de partid a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În italiană, toleranța față de împrumuturi a dus la apariția unui cuvînt nou: alături de vechiul editore (cu sensurile "care publică opere" și "care îngrijește ediții") a apărut editor, cu sensuri mai apropiate (,care se ocupă de editarea operei altcuiva") sau mai depărtate (,director de ziar"; "responsabil de redacție"; "program de computer pentru elaborarea de texte și imagini"). În franceză au fost calchiate sensurile noi dezvoltate în engleză, astfel încît éditeur a ajuns să însemne și director de ziar sau program informatic de
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
Aceleași, în fond, cu regulile prin care, la vîrsta cînd încă îi mai poți face educație, se statornicește o societate. Așa că timpul dintre războaie s-a umplut cu scrisori, cu polemici sau cărți care aveau în ele ceva profesoral, foarte depărtat, însă, de sensurile de azi, specializate, plivite, ale lui "profesor". După cum nu mai recunoaștem, rar și pe-acela, decît al doilea sens al unui cuvînt a cărui conotație familiară și, pe cît se pare, necontaminată de metehnele celuilalt înțeles, era
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
se văd cu ochiul liber): MARTE - vizibilă seara în est, răsare în jurul orei 18 și apune dimineața puțin înainte de răsăritul soarelui. JUPITER - vizibilă dimineața în est. SATURN - vizibilă dimineața în sud-est. l 16 septembrie - LUNA la apogeu (punctul cel mai depărtat de Pământ). l 19 septembrie - MERCUR staționar. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor Sâmbătă, 13 septembrie LUPTA DIN DEALUL SPIRII În urmă cu 155 de ani a avut loc lupta denumită baia de sânge din Dealul Spirii (București) dintre compania de
Agenda2003-37-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
-
apariției Ciobănescului Rusesc de Sud, cea mai apropiată rudă a Mioriticului românesc. Asemănări se regăsesc și cu Irish Wolfhoundul, răspândirea acestui tip sprijinindu-se pe argumentul istoric al migrației celților, care s-au întins din Rusia, prin regiunea balcanică, până în depărtata Irlandă. Carpatinii au și ei un „verișor“ prin vecini: Ciobănescul de Sarplanina. Recunoscută de FCI încă din 1939, Ciobănescul de Iliria, ulterior de Sarplanina (muntele Shara) - rasa a rămas, practic, neschimbată în zona muntoasă dintre Kosovo și Macedonia, fiind folosită
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
se văd cu ochiul liber): Venus - vizibilă dimineața în est. Marte - răsare în jurul miezului nopții și apune dimineața în jurul orei 10. Jupiter - vizibilă seara în vest. Saturn - vizibilă seara în vest. l 4 iulie - PĂMÂNTUL la afeliu (punctul cel mai depărtat de soare). agenda aniversărilor Sâmbătă, 28 iunie Mitropolit al Transilvaniei În urmă cu 130 de ani a murit Andrei Șaguna, mitropolitul Transilvaniei. A contribuit la dezvoltarea învățământului în această provincie istorică, a întemeiat ziarul „Telegraful român“, imprimându-i un caracter
Agenda2003-26-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281173_a_282502]