50 matches
-
țară frumoasă și amărâtă, eroică și nefericită. În tonalitățile lirice ale poemului patriotic despre o Basarabie mândră și oropsită se îmbină oda cu lamentația, elogiul marilor calități (frumusețile geografice, prezența dârză în istorie, pământul darnic și solidar, oamenii generoși) cu deplângerea unui destin nefericit și nemeritat. Diferența importantă constă în faptul că moldovenii lui Ion Druță nu cred, profetic, într-un viitor mai bun, nu speră într-o răzbunare a timpurilor sau într-o mântuire colectivă care să schimbe sensul nefast
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
pe care, de altfel, s-a grăbit s-o anunțe încă din 22 decembrie, învinuindu-l pe Ceaușescu de "întinarea nobilelor idealuri ale socialismului". În oglindă, în 1996, dl. Constantinescu a ținut un discurs ce poate fi rezumat la ideea deplângerii întinării... idealurilor democrației și ale economiei de piață de către adversarii pe care tocmai urma să-i învingă! Similitudinile merg mai departe: în timp ce Ion Iliescu a depus eforturi herculeene să păstreze intacte structurile comunisto-securiste, Emil Constantinescu a părut să n-aibă
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
mie o explicație pentru această situație, ți-aș răspunde prin recursul la o opinie a deja citatului Don de Lillo: un scriitor trebuie să fie un terorist.” La obiect: „Or, de la Eminescu încoace, în literatura română s-a instaurat tradiția deplângerii soartei scriitorului în cadrul societății lui inadecvate și deplângerea soartei proprii, a poporului și a țării de către scriitori nevolnici.” Am citit, pe gânduri am căzut, lovindu-mă destul de tare, într-un târziu m-am ridicat, pentru întâia oară fără să mă
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
răspunde prin recursul la o opinie a deja citatului Don de Lillo: un scriitor trebuie să fie un terorist.” La obiect: „Or, de la Eminescu încoace, în literatura română s-a instaurat tradiția deplângerii soartei scriitorului în cadrul societății lui inadecvate și deplângerea soartei proprii, a poporului și a țării de către scriitori nevolnici.” Am citit, pe gânduri am căzut, lovindu-mă destul de tare, într-un târziu m-am ridicat, pentru întâia oară fără să mă lamentez - cu toate că sunt de felul meu plângăcios - pentru
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
the Beats, Transgression Between the Trancedental and Trance Reality), Marcel Duchamp (Imposters on Planet Dada). E un amestec de lamentații ("Oh Lil Picard, Oh Lil Picard, the hat lady of the avant-garde"), declarații ("Marcel, Marcel, I love you like hell!"), deplîngerea popularizării lui Dada: "Dada collections on CD-Rom/ Even M. D. handwriting în a Mac font program/ You can take a Dada express to any museum în New York, Zurich or Paris/ Dada was a shampoo, now it's a hair salon
Dada for ever by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17713_a_19038]
-
cărui herald a fost. Partitura pe care o execută acum e naționalistă pe de-a-ntregul. Comunismul se citește doar în subtext. "Metodologia" critică e, în bună datină totalitară, falsul. Falsul în diverse chei. Iată falsul prin simulare, nîndoios tartuffian în deplîngerea represiunii comuniste, la un mod pe care propagandistul M. Ungheanu n-ar fi cutezat nici o clipă a-l adopta cît timp a fost în viață patronul său, Nicolae Ceaușescu: "În anul 1958, Vasile Voiculescu a fost implicat de un anticar
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
în foiletoane, trece la treabă. Era într-o vreme cînd "țara", ca titlu, ca temă, se purta. Doar că el îi scoate altă față, nu gravă, cum erau și cele desenate în respectul tradiției, și celelalte, întocmite din crize și deplîngeri. Kutyland-ul lui Arghezi e România moftului. Bunăoară, insul nostru, scriitor, poftește să se urce-ntr-un avion, cu Mnir și Kuic, doi prieteni aviatori. Și-ajunge, în derivă, pe o insulă swiftiană, recent transformată în municipiu, unde primarul general aduce
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
lega fapte depărtate și le dădea o puternică precizie" (p. 37). S-ar zice că pohemul e continuarea acestei arte a vagului exact. "Trezește-te îi spuneam și îți voi fi recunoscător" (p. 38). Un psalm, în felul ei, această deplîngere a oboselii părintelui, care rămîne de neînțeles, chiar dacă "vedeam felul cum vedea" (p. 42). Din povestea tatălui văzător, iar nu "un orb bătrîn", ca odinioară, pe cînd pohemul era poem, se desprinde, pe nesocotite, o dragoste alta și aceeași, eterna
Greul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7327_a_8652]
-
capătul lumii). Ne aflăm pe un tărîm eretic, în care demonia poetului se proiectează în demonia prezumată a tainicului mecanism universal. O altă inadaptare e de factură temporală. Reflex al pierderii unității primordiale, al Paradisului conținut în aceasta, se ivește deplîngerea copilăriei apuse, așijderea înzestrate cu atribute paradiziace, "sîmburele" omului ce devine, după cum Dumnezeu e germenele cosmosului abandonat metamorfozelor. Simbologic (o simbologie inversată), marea, leagăn al vieții, e percepută ca un mediu al durerilor "neegale", ca o lacrimă enormă a deznădejdii
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
de agresare a impozitatului. Fenomenul impozitelor e prezent din plin și în cronici; la Neculce, cel puțin, informațiile esențiale despre noii domni privesc aproape întotdeauna nivelul și structura taxelor (în prefețele din perioada comunistă obsesia fiscală era uneori scuzată prin deplîngerea orizontului îngust, "de clasă", al cronicarului-mare boier!). De la Neculce aflăm că Mihai-vodă "au scos văcărit, de i-au rămas blăstăm păn-acmu" (cap XXI), că Grigori-vodă "au rădicat țigănăritul și morăritul și prisăcăritul și cîrcimăritul" (cap. XXII), iar Costandin-vodă "di toamnă
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
Uniunii, cap de listă fiind Ștefan Augustin Doinaș fostul maestru și model al domnului Dinescu pe care domnul Dinescu l-a divulgat ca informator al Securității. Am rămas stupefiat și a trebuit să intervin când domnul Manolescu a mers cu deplângerea acestor informatori până la a spune că domnul Șt. Aug. Doinaș a fost poate cel mai hărțuit scriitor de către Securitatea română și indignarea m-a făcut să-i spun că nu cred acest lucru că cel mai hărțuit scriitor de Securitatea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mâinile legate la spate îți mângâiam fața cu picioarele legate alergam către tine nu din frică nici din confortabilă iubire sau adorare cu gândurile bine legate de îndatoririle zilei te visam în adâncurile mele ci din sperândă disperare nu din deplângere ci din plâns de mic copil de când a murit tata mi-am dat seama cum eu nici în ruptul capului nu pot fi graniță sigur am încercat și noi să imităm granița dar ea nu tăcea nu se lăsa măgulită
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
Uniunii, cap de listă fiind Ștefan Augustin Doinaș fostul maestru și model al domnului Dinescu pe care domnul Dinescu l-a divulgat ca informator al Securității. Am rămas stupefiat și a trebuit să intervin când domnul Manolescu a mers cu deplângerea acestor informatori până la a spune că domnul Șt. Aug. Doinaș a fost poate cel mai hărțuit scriitor de către Securitatea română și indignarea m-a făcut să-i spun că nu cred acest lucru că cel mai hărțuit scriitor de Securitatea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
familială. Niște moștenitori, după ce și-au îngropat ultimul părinte, se întorc la oraș cu împărțeala: plapume, ceaune, coveți, lighene și alte sărăcii, se întorc certându-se, cu lucrurile în spate, pentru a nu fi luate de confrați; scena, de o deplângere fără limite, ilustrează cum nu se poate mai bine distrugerea solidarității, înstrăinarea de cei apropiați și de morala creștinească prezentă cândva în satul românesc. Orașul îi transformase în lupi și scena trebuie pusă pe seama destrămării gospodăriei țărănești. Consecințele nefaste ale
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
la cunoștința străinilor. Pe de altă parte, neputând recepta adevăratele semnificații ale unor credințe și rituri specifice, diferite de mentalitatea lor mito- religioasă, străinii fie omiteau să le relateze, fie le înghesuiau în coordonatele propriei lor mentalități. Rămânerea la stadiul deplângerii situației ar fi totuși ineficientă. Abordarea inter- și pluridisciplinară este o soluție. Atâtea câte sunt, infor mațiile cuprinse în izvoarele antice (corect traduse și interpretate) pot fi coroborate cu datele oferite de arheologi, antropologi, istorici, lingviști, paleoetnologi etc. De asemenea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
obligat doar să recunoască și să pună în evidență preluarea, dar și să răspundă la întrebări de tipul de ce a fost adoptat și în ce fel a fost adaptat respectivul motiv sau scenariu mitic (5). Nu numai rămânerea la stadiul deplângerii penuriei de izvoare scrise vizând paleomitologia autohtonă este, așa cum am spus, inefi- cientă, ci și cantonarea în stadiul de a ne felicita pentru bogăția de informații mitice pe care le conțin creațiile folclorice. Imensa materie culturală culeasă de folcloriști este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
golurile unor lumi imposibile. Rănile stelelor au început să putrezească; ca un puroi se vor răsfrânge peste acest timp uitat de liturghiile nopților... Voi, cei ce uitați să iubiți vă cerșiți în străzile orașului cu capetele plecate această furtună a deplângerii când durerile se mai ascund după norii tăcuți ai viselor... Noi nu ne-am uitat în adâncul prăbușirilor noastre, n-am încercat să vedem cum putem să ieșim. Am descărcat mereu refrenul neputinței în ghearele unor peșteri de ani. Toate
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
puncte de contact cu concepțiile hegemonist-orientaliste ale tradiționaliștilor despre un București văzut ca o „a patra Romă” (Nichifor Crainic) sau ca un „Bizanț după Bizanț” (N. Iorga) în condițiile bolșevizării Rusiei ortodoxe. Aceeași voință de afirmare și de originalitate, aceeași deplîngere a imitației, aceeași respingere a „minoratului cultural” din secolul al XIX-lea. Putem vorbi în acest sens și despre o nouă conștiință a întemeierii. În definitiv, atît nevoia urgentă a „arderii etapelor” față de Occident, cît și reacți(une)a orientalizantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
urmărită de politicienii și intelectualii români; revista poporanistă Viața Românească deschide o rubrică "corespondență din Basarabia" și propune informații precise privind actualitatea mișcării naționale românești. Mediile politice păreau pînă acum mai puțin mobilizate de Basarabia, iar formula consacrată consista în deplîngerea subdezvoltării și rusificării. În 1901, raportînd pentru Quai d'Orsay o conversație cu omul politic Take lonescu, ministrul Franței la București scrie: "Știți, mi-a spus el, mulțimea de regiuni între care se împarte românismul. În Basarabia, teritoriu rusesc, elementul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tolerant, dar simultan critic și circumspect. Dispariția umanului (teoriile precum: disoluția eului, dematerializarea trupului sau diseminarea conștiințeiă nu poate fi un proces practic complet, indiferent de situația sau de finalitatea invocate, de valența negativă sau pozitivă implicată. Dimpotrivă, promovarea și deplângerea acestei idei sunt ambele fenomene de negare a umanului însuși. În contextul unor discursuri extreme, care învestesc în tehnoștiință speranța găsirii naturii „ultime” a corporealității și a universului însuși, considerăm că nu putem găsi răspunsuri „totale”, aflate la granița omniscienței
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de lucruri la care se referă executanții, de ex., a boteza, a căsători, a binecuvînta, a aresta). ¶Văzută ca un act de vorbire, s-ar putea spune că o NARAȚIUNE presupune actul ilocutoriu de amenințare, o alta pe acela de deplîngere, și o alta pe acela de sugestie. Mai general, s-ar putea spune că orice narațiune povestibilă deține statutul ilocutoriu de aserțiune exclamatorie. ¶Austin 1962 [2003]; Chatman 1978; van Dijk 1977; Lyons 1977 [1995]; Pratt 1977; Searle 1969, 1975, 1976
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
exemplu de fidelitate față de regii noștri, de dragoste față de patria noastră, în fine de grijă față de noi înșine." Mémoires et Corespondance de Duplessis-Mornay, Paris, 1824-1825, t. XI, p. 30-31. Sentimentele pe care le exprimă Duplessis-Mornay în acest frumos discurs de deplîngere și de fraternitate, sînt decisive pentru acelea ale imensei majorități a compatrioților săi, catolici sau protestanți, care socotesc că unitatea religioasă este indispensabilă unității statului și că toleranța nu se poate împăca cu drepturile adevărului. 16. Franța lui Richelieu și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Ceaușescu, mai ales în anii '80, când acesta s-a hotărât să achite integral uriașa datorie externă a României de la acea dată. Pe de altă parte, susținerea dezvoltării industriale a RSR era, pentru toți cetățenii, o "obligație patriotică", în timp ce deplângerea unui consum normal nu puteau fi decât semne ale unei insuficient dezvoltate "conștiințe socialiste", chiar "manifestări contrarevoluționare". Pe cale de consecință, îndemna Ceaușescu, "trebuie să ținem seama de posibilitățile actuale ale economiei, de înalta obligație patriotică înțeleasă de poporul nostru cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru aneantizarea vieții, ci pentru revalorizarea ei din perspectivă spirituală; este împotriva existenței profane în lumea de dureri și plăceri, iar nu contra vieții. Afirmarea universalității suferinței nu înseamnă pesimism, ci realism, căci nu există în buddhism tânguirea existențială și deplângerea soartei trecătoare. Învățătura lui Buddha presupune o viziune realistă asupra vieții și a lumii și privește lucrurile în mod obiectiv (yathăbhūtaṃ). Morala buddhică se reduce la un ansamblu prescriptiv de reguli, fără ca acestea să aibă un fundament filosofic propriu-zis. Pe
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
individualismului democratic), autori precum Gilles Lipovetski, Paul Yonnet, Alain Ehrenberg, ale căror lucrări diferă între ele și se distanțează de reflecția presupusului lor șef de școală. Aceste analize au ca punct comun trimiterile la denunțările stângii privind promisiunile democrației și deplângerile morale și reacționare ale ideologilor Republicii. După noi, lucrările lui Alain Ehrenberg au avantajul că nu subestimează dimensiunea politică a democrației. 1 Paul Yonnet, Jeux, modes et masses, Paris, Gallimard, 1985, p. 12. 2 Ibid., p. 377. 3 Vezi C.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]