75 matches
-
Dar ce pot să fac? ă Poți face recurs. Porfiri zîmbi slab. ă Trebuie să îmi accept soarta. Nu-i ăsta destinul rusesc? ă Nu, nu este, obiectă Nicodim Fomici iritat. Nu cred că stoicismul este o caracteristică rusească. O deplor! ă Trebuie să îmi dau toată silința în a-l ajuta pe prokurorul Liputin la descoperirea criminalului. Acesta este prioritatea mea acuma. Dezamăgirile mele personale sunt irelevante. După un moment, Porfiri adăugă: Cine se face responsabil de crimele astea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
și, În același moment, expresia de pe chipul lui reveni la normal. Vasalilor din jur le inspira un sentiment de Încredere; era convins că avea să compenseze cu vârf și Îndesat acea pierdere. În timp ce discutau cu vehemență despre ingratitudinea lui Shonyu, deplorau lașitatea atacului prin surprindere și amenințau să-i dea o lecție la următoarea luptă, Ieyasu nu părea să-i audă. Zâmbind tăcut, Își Întoarse calul Înapoi, spre Kiyosu. Pe drumul de Întoarcere, Îl Întâlniră pe Nobuo, care plecase din Kiyosu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
un trunchi de zidărie colosal, are siguranța și co‑ erența Coloseumului. Un monument de un patetism sever‑acesta era gândul lui Michelangelo, însă a fost trădat de continuatori. Totul se înălța dintr‑un bloc, unic, întreg, spune Le Corbusier 19, deplorând adaosurile care au desfi‑ gurat ideea marelui artist: totul ar fi putut avea noblețea cutremurătoare pe care Michelangelo a imprimat‑o părților realizate de el. 18 Crivelli - pictor italian renascentist care a decorat la Veneția Late Gothic. 19 Le Corbusier
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
un trunchi de zidărie colosal, are siguranța și co‑ erența Coloseumului. Un monument de un patetism sever‑acesta era gândul lui Michelangelo, însă a fost trădat de continuatori. Totul se înălța dintr‑un bloc, unic, întreg, spune Le Corbusier 19, deplorând adaosurile care au desfi‑ gurat ideea marelui artist: totul ar fi putut avea noblețea cutremurătoare pe care Michelangelo a imprimat‑o părților realizate de el. 18 Crivelli - pictor italian renascentist care a decorat la Veneția Late Gothic. 19 Le Corbusier
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Theodor Codreanu și al celor care, de la o vreme, îl interpretează aberant pe Eminescu, a fost lunecarea d-sale de la idei și argumente la atacul la persoană și la procesul de intenție. Acest lucru mi se pare inacceptabil și îl deplor, cerînd totodată scuze d-nilor Mihai Zamfir și Eugen Simion, ținte ale vehemenței umorale a d-lui Rusu, ca și acelor cititori ai revistei care se vor fi mirat de ușurința cu care am publicat un astfel de text. Despre ce
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
o fost vremea Să te blestem ori să tac Să te-amesteci cu tina; Mănânce-te focu' moarte Încă nu ți-o fost gându' Mult ești tu fără dreptate. Să te-amesteci cu lutu'. și din scena 11, cea care deploră potrivnicia sorții: Și-așa-mi vine câteodată Să dau cu cuțitu-n piatră Din piatră să iasă foc Dacă-n lume n-am năroc; Din piatră să iasă pară Dacă-n lume n-am ticneală. Spectacolul are o schemă imitabilă, care
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
spiritul în care au fost "stîrnite" și în care s-au împlinit dialogurile în cauză, ne vom referi la cîteva asemenea opinii care vizează cu precădere porțiunile de umbră ale frămîntatului relief ce ni-l oferă actualitatea. Bunăoară Dumitru }epeneag deploră indiferența scriitorului român față de promovarea literaturii autohtone în străinătate. Ar fi la mijloc "o tactică eminamente feminină", de o vinovată pasivitate, un "tic mioritic". "În timpul lui Ceaușescu, existau două categorii privilegiate (din punctul de vedere al publicării în străinătate): disidenții
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
e-o poezie soră / cu proza și că banda (mașinii) e simplisim / s-o semui cu paspoalul unui generalisim / căci vă aduc aminte că vine o neoră // cînd panglica ajunge ea însăși un rarisim / product căruia omul de litere-i deploră / disforica absență și care (incoloră) / e-orice numai lampasul unui generalism / nu“. În definitiv mașina de scris, azi aproape exclusiv un vestigiu al timpului scriptic evolutiv, n-a reprezentat și ea un soi de „aneantizare“, de suspendare a scrisului manual
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
nume, la cîteva texte critice, urmată de o contraargumentație. Altminteri, avem a face cu o execuție in absentia, care lasă gustul dezagreabil al eschivei. Nu se produce astfel o dovadă în răspăr, tocmai în favoarea “atenuării” spiritului critic pe care o deploră, printr-o solemnă poză a generalității suspendate, dl Guțan? În loc de-a lua taurul de coarne, d-sa se trage la o parte, lăsîndu-i calea deschisă... “Nu de critică ducem lipsă, ci de claritatea obiectivelor ei și de necesarele pîrghii
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
de reacționar (pe cînd, punctează el, revoluție vine, paradoxal, de la revolutio ,întoarcere înapoi", reacțiune vine, tot atît de paradoxal, de la reactio, ,schimbare"), de cititor admirativ al lui Dante, dar și al unor Swedenborg, René Guenon, Julius Evola, îl face să deplore materialismul ce ar domina în chip teribil, nu doar Estul comunizat, ci și Occidentul democratic. ,Democrația liberală", ca și marxismul, nu sînt, în concepția sa, decît, în aceeași măsură, produsul unui ,determinism" desuet, cu premise în secolul al XVIII-lea
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
marilor companii ce limitează libertățile individului încălcând standardele constituționale; în fine, uriașa cantitate de antidepresive și euforizante prin care toate aceste condiționări devin acceptabile - iată tot atâtea aspecte și caracteristici structurale pe care Radu Pavel Gheo le constată și le deploră. Remarcând ironia suprapunerii cu critica neomarxistă, el devine de două ori melancolic: mai întâi, pentru că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târgul american; și apoi, fiindcă modelele și contramodelele trâmbițate propagandistic de vechiul regim fac imposibilă, azi
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
La început, socialiștii și comuniștii colaborează politic împotriva celorlalte partide din BND, reclamînd puterea. PNȚ cere organizarea unor alegeri libere: "Țara n-a mai fost consultată de aproape 7 ani. Regimul dictatorial a impus partidelor desființate lupta clandestină". Și, totodată, deploră faptul că numai la două luni de la 23 august 1944, Partidul Socialist și cel Comunist, despărțindu-se de partidele socotite burgheze (PNȚ și PNL) cer puterea în stat. Era cea dintîi manifestare divergentă. Pentru că mai tîrziu, PCR se va dezbăra
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
nu doar pe situațiile desprinse parcă din commedia dell’arte, ci și pe deconstruirea ironică a clișeelor culturale este evident. Ce poate face un american la Paris decât să privească cu un ochi pragmatic lucrurile, să înoate în citate, să deplore dezordinea italiană, să guste cu voce tare cultura etc.? Cetatea Eternă provoacă mirări eterne și o mulțime de cadre revin ostentativ asupra decupajului turistic cel mai ușor de localizat, gen Fontana din Trevi, Villa Borghese, Forumul, Colosseumul etc.! Cazurile interesante
Dragoste în stil italian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4357_a_5682]
-
demolat" cu adevărat pe acești "stîlpi de boltă" ai literaturii noastre "mai recente"? E o opinie nefondată, promovată cu obstinație de E.Simion, care se face a uita că atît subsemnatul, cît și, după știința noastră, și alți analiști au deplorat exclusiv perioada de după 1944 a creației, vădit intrate în impas, a interbelicilor importanți. Niciodată ei n-au constituit, după '89, sub condeiele demne de a fi luate în considerare, ținta vreunei "demolări", de altminteri, în fond, imposibile chiar sub regimul
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
arendași de stat", a ideologilor de partid, în voia cărora s-a lăsat într-un mod atît de întristător... Firește că, într-un limbaj ce, la o privire superficială, ar putea fi omologat drept propagandistic avant la lettre, Tudor Arghezi deplora starea precară a scriitorului român, sub o zodie filistină, care făcea cu putință că "un domn subsecretar de stat" să se întrebe, "în plină ședința publică, nedumerit, ce mîncare de pește este și aia, scriitorul". De la "salahorul" Eminescu, "scriitorul literar
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
unei epice bătălii de critici, ar fi dat naștere la polemici, din care publicul cititor ar fi putut extrage substanțială hrană intelectuală... Câtă nedreptate în această indiferență." Salutând începerea restituirii marii colecții, Otilia Hedeșan (în România literară, 2004, nr. 12), deplora "receptarea absolut aberantă a acestei opere în cultura românească", existența doar a "câteva recenzii de întâmpinare a colecției". Dacă mergem la presa vremii - curiozitate pe care n-a avut-o nimeni până acum - vom vedea că receptarea critică a lucrării
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
capătul drumului o sfîntă adiere de fecioare însărcinate" (În ziua întîia am rîs către toate...). Oprimat de toate cele ce sunt, nu în ultimul rînd de singurătatea care e un "șarpe", viețuind cu "lacrima greu zăvorîtă-n urmă", autorul ajunge a deplora Creația lumii ca atare, presupunînd că însuși Demiurgul o regretă: "Prea bine vreau să-L las plîngînd pe Dumnezeu". Tot ce e lumesc riscă a fi greșit, împins spre păcat. Nu face excepție nici conștiința "nefericirii", implicit antidivină. "Orice memorie
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
expunerea vieții și nu numai, ca în micromonografia, apărută postum, în 1971, și care fructifică din plin mai vechile, penetrantele observații ale criticului din studiul din 1939, reluat în 1943. Să ne oprim deci mai întâi asupra lor. Vladimir Streinu deplora istorismul în ceea ce-l privește pe Creangă, lipsa "unui studiu românesc serios asupra unei opere capitale." Nu-l ignoră, ba chiar îl apreciază pe acela francez al lui Jean Boutière. Viața fără operă i se pare un non-sens. Criticul este
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
ignorare a unor colegi de breaslă care se cred nu doar suverani, ci singuri pe întregul ogor interpretativ. Lecturile "areferențiale", adamice, "inocente" abundă, într-o discrepanță frapantă cu critica interbelică, pentru care dialogul, și nu monologul, reprezenta regula. Alexandru Cistelecan deploră și taxează în numeroase rânduri acest autism generalizat, semnalând cu bucurie excepțiile. E aici, pe lângă miza pe obiectivitatea necesară, și o reprezentare a domeniului interpretărilor ca un câmp de (inter)acțiune. Judecățile nu se nasc din vid, ci dintr-o
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
spiritualistă" e o perspectivă dedusă ori adăugită, nu un factor inițial. Apropiat de Caraion cu a sa lamentație întunecată, de ins robit fără izbăvire lumii fizice sau de primul Alexandru (Ion) cu aceeași cruntă depoziție de damnat, Liviu Georgescu îi deploră pe "oamenii acestei planete însingurate" nu pentru că n-au parte de o salvare transcendentă, ci pentru că își reduc existența psiho-fizică aidoma unor "măști învinse, oase triste în retragere spre ele însele". Așadar prăbușirea unei materialități cîndva înfloritoare într-un stadiu
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
cuvenea semnul plus, este minus, și invers. "Solidaritatea minoritară", cum o numește Schlesak, dintre el și Manea, nu reprezintă o explicație suficientă pentru parti-pris-ul vădit al unui studiu, altminteri informat, dar păcătuind prin tendențiozitate. Cronicarului nu-i rămîne decît să deplore faptul. Puterea publicității de vînzare Dacă ne-am lua după ce scriu cotidianele, poliția a devenit personajul principal al încercării noului guvern de a da România la Nufărul. Citim de pildă, în CRONICA ROMÂNĂ că poliția curăță marile orașe de hoți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
creștinismul instituțional, ducînd, așa cum arăta I. Negoițescu, la "o mistică neagră", la "o împărtășire cu neantul", adică la bizara expresie a unui "ateu religios". Trecut prin școala expresionismului german, Blaga e un fervent al valorilor vitale, zugrăvind figura Anticristului și deplorînd iremediabila desacralizare a lumii, "tristețea metafizică", vădindu-se mai apropiat de gnostici decît de părinții Bisericii, cu același alibi demonic. Iar la V. Voiculescu predomină, pe fundalul unor similitudini argheziene, temperamentul teluric, pătimașa senzualitate care-l împing spre indecizii și
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
cu festivismul, iar critica e luată drept dovadă de ură. Întâmplarea făcând ca Amis să plece la New York tocmai când romanul apărea în librării a pus gaz pe foc: trădare de neam și patrie!, s-a strigat de către mulți. Amis deploră exagerările, deși știe prea bine că presa britanică este cea mai necruțătoare din lume, tabloide precum The Sun încălcând fără nici un scrupul regulile de deontologie, făcând dezvăluiri despre viața privată a personalităților politice sau artistice, plătindu-și gras informatorii, fie
Interviu cu Martin Amis () [Corola-journal/Journalistic/3521_a_4846]
-
a asigurat dintotdeauna cea mai mare parte a acestor fonduri. Tocmai publicitatea s-a redus în ultimul an cu patruzeci la sută, conform unor date pe care nu le pot verifica, dar care par verosimile. Altă cauză este distribuția. Am deplorat într-un articol recent din „Adevărul” dezinteresul oamenilor de afaceri de după revoluție pentru această verigă vitală a lanțului care îl leagă pe editor de publicul sau. Holdingurile de presă au fost preocupate exclusiv de editare și tipărire. Cand Rodipet a
Criza presei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6570_a_7895]
-
apă la moară" negaționiștilor Holocaustului din România. în spatele acestor poncife se află, cred, în primul rînd traumele trecutului, teama neostoită, devenită aproape viscerală, de antisemitism, pe care o bună parte dintre evreii israelieni originari din România nu încetează să-l deplore și să-l "demaște" de-a valma. într-unul din romanele Simonei de Beauvoir personajul principal, confruntat la nesfîrșit cu o imagine a sa monstruoasă în care nu se recunoaște, sfîrșește prin a sparge oglinda detestată, desființînd sursa vie a
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]