1,024 matches
-
umanități cu totul nobile, sublime. Era iarna, luna decembrie, o iarnă vijelioasă, aprigă, ea a cerut unui aghiotant al ei, noaptea, să vie la mine acasă și să-mi aducă vestea, vestea salvatoare, că a obținut autorizarea trimiterii de ajutoare deportaților în Transnistria; iar dimineața s-a și început cu realizarea acestei dispozițiuni, ajutoarele au început să fie trimise... Acum la atâta timp după ce s-au petrecut evenimentele dramatice despre care vorbeați, cum priviți, ca om al înțelepciunii, o problemă pe
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
2001 privind venitul minim garantat, donatori, persoane cu handicap și însoțitori - eliberarea se face fără restricții până între 8-31 ianuarie. Beneficiarii legilor nr. 44/1994 și 118/1990 vor ridica legitimațiile de la sediul asociațiilor - foști deținuți politici - 20-21 ianuarie, foști deportați în U.R.S.S. - 22-23 ianuarie, foști deportați în Bărăgan - 24-30 ianuarie. Centrul de gratuități va fi deschis în zilele lucrătoare între orele 7-15 (inclusiv în 11 ianuarie). VALI CORDUNEANU Cursuri de formare l Certificate recunoscute de M.A.A.P. Oficiul
Agenda2003-2-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280561_a_281890]
-
cu handicap și însoțitori - eliberarea se face fără restricții până între 8-31 ianuarie. Beneficiarii legilor nr. 44/1994 și 118/1990 vor ridica legitimațiile de la sediul asociațiilor - foști deținuți politici - 20-21 ianuarie, foști deportați în U.R.S.S. - 22-23 ianuarie, foști deportați în Bărăgan - 24-30 ianuarie. Centrul de gratuități va fi deschis în zilele lucrătoare între orele 7-15 (inclusiv în 11 ianuarie). VALI CORDUNEANU Cursuri de formare l Certificate recunoscute de M.A.A.P. Oficiul Județean de Consultanță Agricolă Timiș anunță că
Agenda2003-2-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280561_a_281890]
-
traducerea este realizată de Marionela Wolf. Vernisajul timișorean îi va prilejui tinerei autoare Tatiana Cernicova Dincă lansarea, la vârsta de doar 18 ani, celui de-al patrulea volum individual: „Anno Domini 1951“, apărut la Editura Mirton sub egida Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan. S. P. Partido del Salsa l Vineri noaptea, la Club 30 Pentru că primăvara înfierbântă sângele la fel ca... ritmurile latino, Club 30 din Timișoara (Piața Victoriei) inițiază „Partido del Salsa“ în fiecare vineri, de la ora 22, cu un
Agenda2003-9-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280744_a_282073]
-
Domnul viceprimar Dorel Borza ne-a informat că începând din 10 martie s-au demarat lucrări de reparații în zona de nord, pe următoarele străzi: Războieni, Cireșului, Dunărea, Nekrasov, Măslinului, Lisabona, Negulici, Țebea, Sinaia, Chișinău, Făgăraș, Popa Laurențiu, Mendeleev, Madrid, Deportații din Bărăgan, I. Brezeanu, Mircea cel Bătrân, S. Blănaru, Herța, Macilor, Eroii de la Păuliș, Rudăria. În zona de sud a început repararea carosabilului pe următoarele străzi: Miron Costin, Zugrav Nedelcu, T. Cipariu, Ady Endre, E. Gojdu, I. Ghica, Văcărescu, Mangalia
Agenda2003-11-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280789_a_282118]
-
am ezitat niciun moment: Dădu Rosenkranz era cea mai bună alegere, si ca profesionist strălucit , și fiindcă o cunoștea personal pe "acuzată". În cadrul unei pledoarii curajoase, el a arătat sprijinul acordat de Mela Iancu, în ilegalitate, mișcării antifasciste, ajutorul dat deportaților politici reveniți din lagărul de la Vapniarca, precum și întreaga ei activitate pe tărâm social până la arestare. Dintre toate pledoariile în apărarea celor inculpați, cea a lui Dădu a fost fără îndoială cea mai curajoasă. Contrar acuzărilor, a dovedit că mișcarea sionista
DESPRE ACTIVITATEA AVOCATULUI DAVID (DADU) ROSENKRANZ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378246_a_379575]
-
speteze la munci grele - toți lucrau la spitale, contabilitate, depozite de alimente, bucătărie etc. datorită unui român, care lucra la planificare, și a unui evreu, Vasile Papuc a scăpat cu viață. Din satul Vancicăuți la 13-14 iunie 1941 au fost deportați următorii locuitori: Boincean Afanasie Alexandru, născut în 1902, român de naționalitate, cu studii primare, țăran. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportat într-o localitate specială pentru apartenență la un partid contrarevoluționar. A fost reabilitat la 17 aprilie
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
Moldova, s-a oprit catehizarea tineretului. Curând după anul 1944 peste o mie de preoți ortodocși (la care se adaugă și cei romano-catolici, greco-catolici și protestanți) au fost arestați, aruncați în închisori, trimiși să lucreze la canalul Dunăre-Marea Neagră, unii deportați chiar în Siberia; unii au murit acolo, iar cei mai mulți au fost eliberați abia în 1964. Între cei aruncați în închisori, se numărau și teologi de mare prestigiu, ca: Nichifor Crainic, Ioan Savin, Dumitru Staniloae, Liviu G. Munteanu, Ilarion Felea, Ion
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
mutat în Academia de la Ocnele Mari a lui Petre Pandrea, pe care însuși C. Coroiu o elogiază. Oricât ar căuta să descopere calități mitologice și spirituale imensului deșert asiatic, ele n-au fost resimțite ca atare nici de către milioanele de deportați ruși, nici de către zecile de mii de prizonieri români, suferind cu anii în "cele mai cumplite lagăre siberiene" (cf. Viața ca o postfață, p. 25). Acesta cred că este sensul expresiei Siberia spiritului: înghețarea, încremenirea, interdicția absolută de a-ți
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
accentuarea unor cuvinte și sintagme prin utilizarea cursivelor etc. Toate aceste preferințe sînt vizibile în "Strugglerforlifer". Dar un examen atent relevă ceva mai mult: în fapt, aici se reia un fragment dintr-un "foileton social" dat la iveală de fostul deportat siberian cu șase ani mai înainte. E vorba de cel intitulat Din carnetul unui visător, inserat, sub semnătura Visător, în ziarul "Lumea nouă"3. Foiletonul cu pricina se ocupa de fenomenul cel mai important, în viziunea lui C. Stere, la
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
1956 nu a fost numai anul în care la cel de-al XX-lea Congres al P.C.U.S. comuniștii sovietici s-au despărțit de cultul personalității, a fost înăbușită revolta anticomunistă din Ungaria și a început un dezgheț ideologic în România (deportaților în Bărăgan li s-a permis să se întoarcă în Banat), ci și anul în care la Institutul Pedagogic din Timișoara s-a înființat o facultate de filologie, în cadrul căreia au fost constituite o secție de limba română, o secție
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
Agenția Națională de Locuințe ( A.N.L. ) se află în desfășurare pe strada Miloia“. (Agenda din 16 iunie 2001). „Datoria de a nu uita. 50 de ani de la primele deportări în Bărăgan... în 16 și 17 iunie... în organizarea Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, manifestarea va debuta la ora 9, în sala de festivități a Casei «Adam Müller Guttenbrunn» prin simpozionul «După 50 de ani: datoria de a nu uita»“. (Agenda din 16 iunie 2001). MARIA POPESCU
Agenda2006-23-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285023_a_286352]
-
Cu ocazia comemorării a 55 de ani de la deportarea în Bărăgan, sâmbătă, 17 iunie, la ora 10, vor avea loc un parastas și o lansare de CD-uri „Amintiri din Bărăgan“. Evenimentul se va desfășura în Parcul Justiției, la Monumentul Deportaților în Bărăgan. ( C. V.) Premii În această săptămână, Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din Timișoara a organizat festivitatea de premiere a studenților participanți la tradiționalul concurs de programare „Alexandru Rogojan“, manifestare ajunsă la cea de-a XXIV-a
Agenda2006-24-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285063_a_286392]
-
una dintre marile cărți ale genocidului armean, parte din scrierile sfinte, ca proclamația profetului distrugerii care prevede capitole din elegia poporului său, încearcă să înțeleagă secretul existenței străbunilor săi, urmărește masacrele comise de turci, grozăviile care se petrec în convoaiele deportaților, toate scrise într-o limbă reținută, cu o durere care frânge inima. Scriitorul încearcă să explice sensul întâmplărilor și de ce acestea se exprimă în șoaptă, și nu în țipăt. Paginile cărții scriu o istorie a durerii. Autorul scrie: „Poate că
Cartea Șoaptelor – un strigăt al suferinței by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/4214_a_5539]
-
dă lumii rugăciunea de acceptare a destinului și iertare. Fiecare personaj aduce câte un dar care exprimă în felul său nenorocirea, iar în sfântul chivot se adună obiecte din viața fiecăruia; bunicul Garabet aduce cadou cutia cu pantofi, în amintirea deportaților în Siberia, depunerea pantofilor e ca depunerea unei jertfe, iar alături de ea Micael Noradunghian așază colecția sa de hărți. Și astfel se întoarce la noi Minas orbul care aici, în cadrul acestui ritual fantezist, încearcă să readucă lumina, depunând în sfântul
Cartea Șoaptelor – un strigăt al suferinței by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/4214_a_5539]
-
radiografie amplă, necruțătoare a societății sovietice, autorul ei având avantajul că a cunoscut toate palierele vieții sovietice din acea perioadă: el a avut și „condiția de privilegiat, membru al nomenklaturii, cât și pe aceea de deținut politic, iar apoi de deportat/ exilat în imensul sistem concentraționar sovietic”. Cartea lui trebuie citită, fiindcă să cunoaștem grozăviile de atunci ne va ajuta să înțelegem grozăviile din vremurile noastre. De ce ți-e frică, nu scapi Suplimentul literar al ziarului ROMÂNIA LIBER| (nr. 10) prezintă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4279_a_5604]
-
dedat mulți soldați ruși. Stalin avea lângă dânsul un secretar care tot lua note. Ceilalți membri ai delegației asistau îngroziți la această avalanșă de acuzații ale colegilor lor ce li se părea de o excesivă temeritate. Se și vedeau cu toții deportați în Siberia. în clipa aceea, un artist - și mai înspăimântat decât ei - s-a ridicat și a rostit: "Mint! Nimic din ce-au spus nu-i adevărat". Parhon, s-a ridicat și el, declarând: " Da, relațiile dintre România și armata
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
de vie (Trenul vieții, 1998). În Trenul vieții, o restrînsă comunitate evreiască decide să emigreze în Rusia, pentru a nu fi deportată de naziști, și alege modul cel mai excentric cu putință de a evada, acela de a trece drept deportați, în timp ce o parte din coreligionari joacă rolul naziștilor. Nu lipsit de semnificație este faptul că unul dintre personajele de acolo, poate cel mai interesant, nebunul, poartă același nume cu eroul nostru, Șlomo. Și unul și celălalt au propriile lor viziuni
Trăiește și dă mai departe! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9365_a_10690]
-
acel adevărat turnir pe la mai marii uzinei, își trecuse palma aspră peste creștetul capului, oftase și îi spusese inginerului: Îl vedeți, îl arătase pe fiul său, cel mai mare derbedeu din câți există, cartea lui de muncă arată ca la deportați, pe unde a fost peste tot a împlinit-o, cum dă de greu, gata își ia tălpășița și doar îi spun: mă, băiete, mă, vezi ce faci viața asta a ta, mă. M-am săturat până în gât de el, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de a-i aduce acasă pe românii lui din Siberia, cu Rusie cu tot, dacă se poate. Eram tânăr spuse Satelitu când am dislocat cătunul din pământul înghețat, elanii, mai mulți decât copacii, erau împușcați de soldați, nu pentru că vreun deportat încerca să evadeze legat cu metrul curelei de coarnele lor, ci pentru că prizonierii trebuiau să mănânce bine, ca să aibă forță la tractat și noi mâncam evadați fierți în fasolea lor multicoloră, iar rușii carnea divină de elan, așa cum divină era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
informații, Consiliul Județean Buzău, secția anchetă și cercetări penale. Chiaburii semnau cu ochii închiși colectivizarea după ce tovarășul comandant îi convingea cu "vorbă bună". (26 au dat ortul popii pe timpul anchetelor, 30 închiși de la Râmnic nu au mai văzut soarele, 210 deportați în Balta Brăilei, 13 împușcați pe timpul hărțuirilor din munții Nehoiului, 4 îngropați de vii pe valea Milcovului.) Tovarășul a ieșit la pensie, partidul a avut grijă să-l dosească de mânia nepoților lui Sterian, banditul ce a băgat spaima prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Vest de mai multe ori la Rătești, unde declara mereu că el se va omorî, ca dovadă că există cuvînt pe lumea asta, el, prietenul copilăriei noastre, s-a spînzurat sub un pod de cale ferată din Nürnberg. Cei doi deportați Drumul de pămînt, care pornea chiar din fața primăriei din Rătești, ducea la Socond și mai departe, În Țara Codru lui. Nici o sută de metri nu făcea acest drum, că era tăiat de albia unui torent peste care se usca la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu evidente semne de loialitate, În Însăși ființa sa, față de „Marele Stat Ungar“. Pesemne că au Întrebat mai sus, au dat telefoane, au bătut telegraful, s-au consultat. Probabil că, În tensiunea și graba lor de a Îndeplini norma de deportați strict supervizată și accelerată de la Budapesta de Însuși Adolf Eichmann, șefii le-au trîn tit vreun „descurcați-vă!“ atît de cunoscut de toate nea mu rile din această parte de lume, chiar dacă de unii mai mult, de alții mai puțin
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și alți răzvrătiți, a fost atîrnat de stîlp, cu mîinile legate la spate, preț de două ceasuri. Fiecare stîlp era păzit de cîte un soldat pentru ca nu cumva pedepsitul să recurgă la vreo Înșelăciune spre a-și ușura chinul. Toți deportații trebuiau să asiste ca să ia aminte. Cei mai mulți condamnați nu rezistau pînă la capăt, leșinau, dar erau aduși În simțiri cu o găleată sau mai multe de apă rece. Pauza era cronometrată și adăugată celor două ore, iar scripetele Îl trăgea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
erau români. Soldații au Început să dezerteze pe capete. S-a pornit o debandadă de bătălie pierdută pe care n-o mai putea stăpîni nimeni. Unii se bucurau că vine sfîrșitul războiului, alții se văicăreau că-i vor jupui rușii. Deportații la muncă au Început să evadeze. Costin printre primii. Valeriu Ruba a rămas mai la urmă, reținut de reputația lui de căpetenie a rebelilor și, În consecință, de teama că, dacă va fi prins, risca mult mai mult ca alții
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]