1,926 matches
-
spațiu de pierzanie a timpului și a idealurilor, se găsește cântecul și jocul de ta vernă (ce trecut majestos au avut acestea, „umăr lângă umăr”, în evul mediu timpuriu în lumea hispanică !). Citez poemul însemnări din târgul copilăriei, o zguduitoare depoziție despre... vârstele cunoașterii, aflată pe talgerul ... poetului: Mai cântă cobzarul în târguri o dramă / Boii uitați îi țesală vântul / Mă readuce acasă dorul de mamă / Pământul se umflă, zbicește cuvân tul.// Se rostuiesc țăranii în piețele centrale / Alegere febrilă a
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
C.I.A. și F.B.I. au fost acuzate că nu au putut preîntâmpina atentatele de la 11 septembrie 2001. l Procesul presupușilor asasini ai premierului sârb Zoran Djindjici, întrerupt la 9 martie, a fost reluat, la Belgrad, de tribunalul pentru crimă organizată, prin depoziția lui Dușan Krsmanovici, unul din cei 13 inculpați. Miercuri, 14 aprilie l Premierul Adrian Năstase a participat, la Stockholm, la reuniunea internațională intitulată „Construirea alianțelor globale în secolul XXI“, unde a fost analizat rolul organizațiilor internaționale în asigurarea securității pe
Agenda2004-16-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282322_a_283651]
-
pentru Drepturile Omului a solicitat abolirea definitivă a pedepsei cu moartea, aprobând cu o largă majoritate o rezoluție a Uniunii Europene. l Principalul martor în procesul împotriva asasinilor fostului premier sârb Zoran Djindjici, garda sa de corp, a contrazis, prin depoziția sa, versiunea poliției asupra asasinatului. Joi, 22 aprilie l Premierul Adrian Năstase, aflat în vizită oficială în Germania, s-a întâlnit cu președintele S.P.D. , Franz Muntefering, și a prezentat cancelarului german Gerhard Schröder planul de măsuri prioritare al Guvernului român
Agenda2004-17-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282348_a_283677]
-
unei crase superstiții. Martorilor li se cultivă credința într-o forță punitivă aflată dincolo, a cărei privire supraveghează desfășurarea procesului, o posibilă minciună din partea martorului fiind pedepsită fie în plan divin, fie în planul conștiinței. Dar în ambele cazuri, sinceritatea depoziției provine dintr-o contrafacere de tip superstițios. „Nu se poate da alt temei, spre a-i obliga pe oameni din punct de vedere juridic, să creadă și să admită existența lui Dumnezeu, decît atunci cînd, prestîndu-se un jurămînt, și de
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
poată fi constrînși să fie veridici în afirmații și sinceri în promisiuni. Nu se ia în considerație aici moralitatea acestor două exemple, ci numai o superstiție oarbă a oamenilor, căci în probleme juridice nu se promite nici o garanție doar pentru depoziția solemnă făcută în fața instanței.“ (p. 127) Condiția solemnității e superstiția de a crede în ceva deasupra capului tău, idee inadmisibilă pentru Kant. O carte din alt univers pentru ființe trăind în alt univers, dar nu în cel omenesc. Oricum, Kant
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
un caracter de literă mărită (italice), un rezumé avertisment, în aceeași tonalitate grafică; dimpreună, fiind detașate spațial, imprimă o idee - fanion, tipică regimului de opresori.Numai după aceea se derulează scurte narațiuni construite în jurul personajului. Toate relatările - povestiri sunt reale depoziții pentru autoreferențialitate. Textele au vioiciune, faptele sunt cele mai banale, centrate însă pe o mișcare supravegheată din două turnuri de control: unul al partidului, al exponenților săi (care îndeplinesc neabătut, ba chiar cu zel... indicațiile prețioase) și altul al autorului
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
duceau o luptă disperată împotriva comuniștilor. Este deci meritul celor de la Jurnalul literar de a fi cercetat și dat publicității acest Memorial anticomunist din închisoare, împreună cu mărturiile foștilor camarazi de luptă ai lui Oliviu Beldeanu: Chirilă, Codrescu și Ochiu sau depozițiile unor importanți martori ai procesului de la Berna, printre care: Grigore Gafencu, fostul ministru de Externe al României, principele Nicolae, Mihail Fărcășanu, președintele Ligii Românilor Liberi, foști demnitari români aflați în exil precum V.V. Tilea, Eugen Titeanu și alții. Memorialul lui
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
român de la Berna, vrând să atragă atenția lumii civilizate din Occident asupra României asuprite de ruși, dovedindu-se prin arhiva Legației că acolo se afla, de fapt, camuflat - diplomatic -, un adevărat viespar al spionajului sovietic. Era, cum va afirma în depoziția sa la procesul intentat celor patru temerari, fostul nostru ministru de Externe, Grigore Gafencu: "un protest teribil, de deznădejde, împotriva vidului moral care domneșe în țara lor" exprimând, de fapt "deznădejdea unei întregi națiuni." Evenimentul a fost prezentat, bineînțeles, de către
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
pînzele albe - acțiunea ei nu denotă un instinct al cruzimii. Dezbaterea se desfășoară pe un tărîm abstract al conceptelor. Cînd e pus la îndoială devotamentul față de o credință, poetei îi displac compromisurile, jumătățile de măsură, aranjamentele. Degeaba asud, aducînd argumente, depoziția în apărarea verticalității în agora e întîmpinată cu scepticism. La ordinea zilei nu e doar sforțarea de a obține dosarele de la fosta Securitate, dar și cea de a elimina falsele interpretări puse în circulație odată cu demararea insurgentei din decembrie 1989
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
Autorul este un observator exersat al societății românești; el surprinde esențialul, iar esențialul nu se perimează atât de repede. Și mai interesante - de-a dreptul captivante - sunt reconstituirile principalelor momente ale revoluției. Comentariile lui Stelian Turlea - scurte, funcționale - alternează cu depozițiile unor participanți direcți la evenimente, ca Laszlo Tökes, Constantin Dăscălescu, Ion Iliescu, Ion Caramitru, Mircea Dinescu, Petre Român, Dan Iosif sau Victor Atanasie Stănculescu. Autorul stăpânește artă montajului, creând din cuvinte un film al evenimentelor din decembrie 1989, un film
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
direct, expunându-l în toată goliciunea și întorcându-l pe toate fețele. O face chiar cu prea mare directitate, câteodată, aducând în pagini tonalități de discurs. Același lucru se întâmplă și când este vorba în român despre râul prezent, în depozițiile diferitelor personaje, mai ales feminine, care mai toate dezvolta o retorică a incriminărilor din care își fac aproape o voluptate. Iar aceasta retorica recriminatoare adeseori nu vizează persoane (personaje) sau împrejurări concrete, ci starea de lucruri generală, "situația": "Cum să
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
fascizant, în sfârșit exilul ca suferință și eliberare -, dar și, poate chiar în primul rând, prin expresia literară, prin unicitatea artistică a confesiunii și reflecției. Martor sau scriitor? Împărăția Documentului sau Împărăția Eului? Mărturisitorul suferinței (administratorul, arhivarul, istoricul) sau artistul? Depoziția sau Compoziția? Formula acestei literaturi este prin definiție ambiguă, frontierele dintre domenii sunt uneori, deseori, fluide, există apoi momente care privilegiază un anumit tip de lectură în dauna celuilalt, iar opțiunile tranșante sunt pândite de capcane și riscuri”. Narațiunea lui
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
accentueze paradoxul pe care opera lui Norman Manea ni-l semnalează: experiența exilului determină, în cele din urmă, un retur simbolic spre matricea originară, în „casa melcului”, prin intermediul ficțiunii, o ficțiune, ce-i drept, saturată de efluviile documentalului, de resorturile depoziției, ale unei anamneze a traumei, ca și de rigorile unei interogații decisive.
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
și asta, să văd colegi care transmiteau cunoștințele cu o răceală perfectă, fără nici un fel de contact real cu sufletul tînărului din fața lui. Oameni străluciți am văzut care nu comunicau, nu interesau, intrau la curs, ca și cum ar fi făcut o depoziție ca martori într-un proces. Ei bine, asta spun, pedagogia asta extraordinară, specială, era a marilor intelectuali români, care au suit la catedră. Eu mă gîndesc la Maiorescu, pentru că, direct, cumva, prin Pogoneni, care au fost discipolii direcți, mă socotesc
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
precizie, în conduita presupusului Destin, apariția, spre final, a Henriettei Yvonne Stahl în momentul în care, - dar să nu anticipez.... Am mai scris și despre această scenă. Revin, nu de altceva, ci pentru a întări - fie și numai prin repetiție - depoziția mea de martor direct. Precum și de a arăta că marilor personalități, - chiar și la moartea lor, - li se întîmplă totdeauna lucruri cu sens... Sau spectaculoase. Ceremonia de la Crematoriu este foarte austeră... Nimic în plus, față de muzica funebră, Chopin. Fără discursuri
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
și notițe critice", reluînd, aici, o parte din volumul Note și schițe. Mai tîrziu, în 1944-1945, Tudor Vianu, într-un curs universitar, publicat în 1987 de dl George Gană, observa că În Nirvana "este mai degrabă o bucată literară decît depoziția unui martor". O considera, deci, o proză: "Este foarte interesant de analizat acest volum, fiindcă din el se constată progresele artei scriitoricești a lui Caragiale față de felul în care ea s-a manifestat în prima și a doua perioadă, adică
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
ne putem opri de a spune că acest portret este oarecum stilizat; avem impresia că I.L. Caragiale descrie mai degrabă un geniu romantic decît pe omul viu care va fi fost Eminescu. Nirvana este mai degrabă o bucată literară decît depoziția unui martor. Caragiale îl vede pe Eminescu prin prisma unor concepte, a ideilor curente ale vremii asupra firii neliniștite, cînd plină de melancolie, cînd plină de elanuri mari de bucurie care străbat ființa geniului solitar și bizar... Prin urmare, iată
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
violarea unei fete, într-o magazie, și apoi la găsirea cadavrului ei, pe jumătate carbonizat, în magazia distrusă de un incendiu. El este un martor (de aici și titlul romanului) care nu poate povesti nimănui ce a văzut. Romanul reprezintă depoziția lui virtuală, inutilizabilă de către justiție. Fără melodramă Să fii de față când se petrece ceva îngrozitor, să încerci, fără succes, așa cum face protagonistul romanului, să te opui răului, iar ulterior să nu îi poți denunța pe vinovați - iată o situație
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
mai clare asupra unei personalități. În acest sens, deși despre Ion Țuculescu au apărut, de-a lungul anilor, nenumărate mărturisiri, consider utilă orice informație venită din partea celor care au fost în contact cu el. Cu atât mai importante pot fi depozițiile unor buni prieteni. Este cazul celor două epistole scrise de dr. Sandu A. Sturdza, personalitate științifică remarcabilă, cercetător la Institutul Cantacuzino, dintre care publicăm numai una. El l-a cunoscut pe Ion Țuculescu încă din primul an de studenție și
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]
-
tema „Cum reglementăm activitatea de lobby în România”, organizatori fiind Academia de Advocacy din Timișoara, Centrul de Resurse Juridice și Asociația Pro Democrația. Dl Radu Nicosevici, președintele consiliului de administrație al Academiei de Advocay, ne-a declarat că au depus depoziții scrise 38 de persoane, respectiv senatori, deputați, ziariști, președinți de organizații neguvernamentale, șefi de instituții, alte 25 de personalități prezentând verbal puncte de vedere asupra subiectului audierii. Concluziile vor fi făcute publice pe 28 februarie de către comisia de experți a
Agenda2003-8-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/280728_a_282057]
-
când propovăduia în Templu: „Și în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată” (Ioan 8,17). Martorii apărării ar fi trebuit să fie primii audiați, dar cum nu există, sunt ascultați cei ai acuzării și cum depozițiile lor nu se potrivesc, nu pot fi reținute. Văzând impasul astfel creat, alții, din sinedriu, se ridică și spun „Noi L-am auzit zicând: Voi dărâma acest templu făcut de mână, și în trei zile altul, nefăcut de mână, voi
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
e suficient însă pentru a determina o reacție violentă, care să conducă la lovirea, până la ucidere, a acuzatului și astfel cazul să fie definitiv rezolvat. În aceste condiții, Caiafa trebuie să schimbe tactica și să continue procedura. Cum dezacordul dintre depozițiile celor doi martori le anula ca probe, din punct de vedere judiciar acuzația de blasfemie constând în amenințarea distrugerii Templului nu mai subzistă și drept urmare procesul rămâne deschis. Trebuie căutat un alt capăt de acuzare, tot atât de grav, care să conducă
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
nu găseau”(14, 55). Acuzația de distrugere a Templului din Ierusalim „făcut de mână” și promisiunea că „în trei zile altul, nefăcut de mână, voi clădi”, era cea mai potrivită pentru un asemenea deznodământ. După ascultarea unor martori îndoielnici, cu depoziții contradictorii, neconcludente și mai ales neconvingătoare, singura speranță a marelui preot, președintele tribunalului, rămânea recunoașterea inculpatului, fapt pentru care Caiafa, „sculându-se în mijlocul lor”, îl întrebă pe Iisus: „Nu răspunzi nimic la tot ce mărturisesc împotriva Ta aceștia?” (14, 60
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
surprinzătoare dispoziție către artificiu și, n-am cum altfel să-i spun, cochetărie filologică. În centrul romanului se află un dosar de urmărire care se transformă (nu e nici o noutate) într-un dosar de existență: corespondența electronică a unui adolescent, depozițiile cercului de prieteni, transcrierile notelor de filaj ș.a.m.d. Ancheta urmărește să demonstreze implicarea tânărului, elev în clasa a douăsprezecea, într-o rețea de trafic de droguri. Strâns cu ușa, acesta clachează și se sinucide. Prilej pentru o nouă
Dosare de existență, exerciții de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2631_a_3956]
-
Z. Ornea în prefața prezentei ediții), aș vrea să mă opresc asupra unui punct nevralgic al Amintirilor de la Junimea din Iași. E vorba despre relatarea ședinței de cenaclu în care Eminescu și-a citit nuvela Sărmanul Dionis. Cum știm, conform depoziției lui Panu, reacția participanților a fost mai degrabă negativă. Lectura n-a impresionat. Dimpotrivă. Majoritatea celor prezenți au considerato de o „extravaganță neiertată” (p. 99). Multă vreme acreditată (și fiindcă servea de minune opiniei curente conform căreia Eminescu și-ar
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]