382 matches
-
limbajul popular, adesea ieșite din uz - și uzul actual, care impune alte diminutive, specifice limbajului familiar orășenesc. Absente din DEX, dar frecvente în textele actuale sînt, de exemplu, substantivele glumiță și animăluț. Glumița este mai ales o glumă proastă; sensul depreciativ nu e inerent derivatului, dar apare ca dominant statistic: “atitudinea ministrului (...), facilă, cu glumițe nesărate” (EZ = Evenimentul zilei, 3363, 2003, 3); „ce nu mi-a plăcut la poezia ta a fost desueta glumiță cu Venus din Millo”; „poezioara de față
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
apare însă secvența cu ambele substantive feminine: "aș avea și eu câteva cuvinte pentru doamna ministră și pentru celelalte persoane din ministerul învățământului în legătură cu bacalaureatul din 2003" (portal.edu.ro). Ceva mai rară (circa 50 de atestări) și mai clar depreciativă e forma ministresa: "Ministresa e o femeie neputincioasă în fața unui sistem în care se regăsesc toate slăbiciunile societății" (EZ 3353, 2003, 1); "Ministresa Andronescu își împinge sora către șefia CJAS Mehedinți" (gds.ro); "Ministresa Daniela Bartoș nu vrea să apară
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
mai multe utilizări (în sport, jocuri, alegeri politice) și sub-sensuri, începînd de la descrierea obiectivă a actorului unui eșec pînă la caracterizarea celui care pierde întotdeauna, pentru că nu are calitățile necesare pentru a cîștiga, cuvîntul pare să se fixeze ca termen depreciativ, ca în textul "strigat� a cărui "adresă" e la fel de semnificativă: "ești LOSER LOSER LOSER!!!" (vaidevoi.ro); de aceea apare, desigur, și la vocativ: "panaramă ești tu, losere" (fanclub.ro); "eu le știu mai bine decât tine, losere" (autoshow.ro); "Loserilor
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
s-au dovedit efemere - actagiu, bombagiu, declamagiu -, altele s-au impus și au pătruns în dicționare: biliargiu sau calamburgiu sînt înregistrate în DEX. Sînt mulți termeni în -giu (împrumuturi din turcă sau formații pe teren românesc) cu valoare de epitet depreciativ: scandalagiu, cusurgiu, damblagiu, palavragiu, pomanagiu, chilipirgiu etc.; foarte adesea elementul negativ era deja prezent în cuvîntul de bază (scandal, cusur, dambla etc.), uneori el e fost produs de derivare: fustangiu. În prezent pare mai accentuată valoarea peiorativă a variantei -angiu
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
Rodica Zafiu Pentru a indica relațiile sentimentale stabile, dar neoficializate, româna actuală pare să dispună de o serie sinonimică foarte bogată, cuprinzînd desemnări neutre, juridice, depreciative, afective, populare, familiare etc. Limbajul jurnalistic, cel puțin, oferă numeroase exemple de folosire a acestor termeni, în comentariile despre viața privată a personajelor la modă - actori, fotbaliști, manechine, cîntăreți - dar și în reportajele curente, în multe pagini de cronică mondenă
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
un bărbat a fost înjunghiat de concubina sa" (gardianul.ro); "și-a omorât concubina cu un cuțit, pe care i l-a înfipt în abdomen" (ib.). Nici ibovnicul și ibovnica nu stau mai bine: termenii populari sînt folosiți, cu conotație depreciativă, în contexte la fel de sumbre: "Gherghina a fost omorîtă de ibovnicul ei" (EZ 3.02.2000); "Dan Trancă și-a tocat ibovnica cu toporul" (EZ 17.07.1998) etc. Ușor depreciativ e și cuplul amant-amantă, mai prezent în știrile sadice decît
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
nu stau mai bine: termenii populari sînt folosiți, cu conotație depreciativă, în contexte la fel de sumbre: "Gherghina a fost omorîtă de ibovnicul ei" (EZ 3.02.2000); "Dan Trancă și-a tocat ibovnica cu toporul" (EZ 17.07.1998) etc. Ușor depreciativ e și cuplul amant-amantă, mai prezent în știrile sadice decît în cronica mondenă: "a fost omorîtă joi seara de amantul ei, Vasile Vlaicu (48 de ani), care a înjunghiat-o în gît cu un cuțit" (EZ 8.11.2003); "și-
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
în casele unor patroni din Galați", (vlg.sisnet.ro); al doilea e ambiguu, fiind folosit cel mai adesea cu referire la parteneriatul de afaceri, de spectacol etc. Nu mai e foarte la modă nici cuplul de termeni marcat familiar-argotic, ușor depreciativ, gagică și gagic (gagiu): cuvintele apar însă în contexte expresive, de pildă într-o construcție în care partenera e obiectualizată - a-și trage gagică: "A. M. și-a tras gagică nou-nouță" (EZ 10.082003) - sau cu gagiu construit ca un veritabil
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
bou". "Oralitatea scrisă" a Internetului ne furnizează și în acest caz destule exemple de clișee și inovații, de variații pe tema dată a prostiei omenești. Limbajul familiar recurge cu ușurință la superlative ale insultei sau pur și simplu ale caracterizărilor depreciative. Sînt numeroase atestările formulelor prost (sau mai prost) ca noaptea: "ești prost ca noaptea și nu știi în ce te bagi" (agonia.ro); "Ești mai prost ca noaptea și mai retardat ca cel mai handicapat om de pe pamânt!!!" (counter-strike.ro
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
G. Pienescu Între istoricii și criticii literari (pe de o parte) și textologi (pe de altă parte) mocnește de multă vreme o tensiune reciproc depreciativă și totodată păgubitoare, cred, pentru cultura noastră. Explozii nu s-au produs, cel puțin până acum. Dar din când în când a mai răbufnit câte o supapă de siguranță și s-a mai auzit și câte un țignal de alarmă
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
minime, aducând obiecții infinitezimale și inutile, în ton doct și peremptoriu; spectacolul vechilor pustnici ce voiau să-și înfrângă tentațiile trupului sub asprimea ciliciului"(opt. cit., ed. cit., p. 63; sublinierea îmi aparține - G.P.). Sub penița lui G. Călinescu, tonul depreciativ la adresa textologiei și a textologilor devine, la un moment dat, ostentativ sfidător, cu o lesne descifrabilă intenție ofensatoare. Momentul este însă unul din cele culminante ale suferințelor sale fizice și psihice din ultimii ani chinuiți - știu ce spun! - ai vieții
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
mai mare e riscul de a produce efecte involuntar comice. Oricît de bune ar fi intențiile, facturica e profund ridicolă. Să nu uităm, apoi, că diminutivul are mai multe valori - denotative ("obiect mic"), dar mai ales stilistice: afective, dar și depreciative, minimalizatoare, ironice. Riscul de confuzie între ele nu e mic. Exemplele de la care am pornit evocă și o altă temă, sociolingvistică: la noi n-a fost încă studiat sistematic limbajul femeilor: în familie, în conversații între femei sau în grupuri
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
uz al diminutivelor - politicos și cooperant - e specific conversației, interacțiunii orale. În scris atestările sale sînt extrem de reduse; chiar în scrisul cu puternice trăsături de oralitate - forumurile de pe Internet - cuvîntul facturică apare aproape numai în formulări glumețe, (auto)ironice sau depreciative: "Vine facturica în poștă și ce să văd ... total de plată 4.210.000" (forum.softpedia.com); Oferi garanție la ce faci? Un tarif, ceva... o facturică... un act, ceva?" (computergames.ro). Am întîlnit totuși și folosiri în contexte destul de
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
se dueleze în Occident, unde a stat vreo 15 ani. În urma unui duel în Franța el a rămas cu o rană la picior, motiv pentru care a umblat toată viața ajutîndu-se de un baston.10 De fapt, una dintre poreclele depreciative date tinerilor "moderniști" din prima jumătate a secolului al XIX-lea era aceea de duelgii. "Boierii cei mai tineri - își amintește Ion Creangă -, crescuți de mici în străinătate numai cu franțuzească și nemțească," erau numiți de boierii "ișlicari" astfel: "bonjuriști
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
în viața politică, socială, culturală; personalitate"; de fapt, sensul următor, pur descriptiv - de individ reprezentat într-o operă artistică - este cel mai puternic și mai frecvent azi. Pentru prima semnificație, uzul actual pare a fi întărit destul de mult conotațiile negative, depreciative, produse de o insistentă folosire ironică: un personaj este de obicei pitoresc, dar adesea controversat, dubios, chiar ridicol: "au reapărut în atenția opiniei publice două personaje pitorești" (Evenimentul zilei = EZ 1748, 1998, 15); "generalul F., personaj mai mult decît controversat
Persoane, personaje, personalități... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11794_a_13119]
-
se întîmplă așa ceva. Discursul său era cît se poate de clar și apodictic. De aici greutatea de a percepe intenția vorbitorului și opinia sa. Totul era la nivelul zero: seriozitatea precum și trăznaia erau abordate firesc, fără vreo intenție apreciativă sau depreciativă. Asemenea unui entomolog, se apleca asupra subiectului și-l cerceta pe față și pe dos, găsindu-i calități și defecte cu un aer cît se poate de natural"(pag. 249). Dar Radicalizare și guerrilla mai este și o cascadă de
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
s-ar fi străduit autorii respectivelor lucrări să-și pună personajele în situații-limită care amintesc de Dostoievski și Kafka, cei doi eroi au rămas, cel puțin pentru mine, niște burghezi simpatici, dar neinteresanți. Un fel de SpieBer, cum sunt numiți depreciativ în germană, sau Biedermanner. De ce am zis însă argint și bronz mai devreme? Pentru că am vrut să îi rezerv un loc special lui Der Konig der Langweiligkeit (Regele plictiselii): Ulrich, „omul fără însușiri" din romanul omonim al lui Robert Musil
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
pur și simplu "a ține închis", fără precizarea locului - și s-a concretizat treptat, dar destul de repede (apare deja în textele cronicarilor). Pușcărie și pușcăriaș sînt termeni simțiți azi ca popular-familiari, folosirea lor implicînd o foarte ușoară notă ironică și depreciativă (destul de redusă în cazul lui pușcăriaș). Articolele din presa actuală par să folosească această pereche lexicală cu măsură și doar din nevoia de variație stilistică, introducînd o marcă a perspectivei deținuților înșiși. Citatul următor ilustrează trecerea de la oficial la informal
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
șapte prozatori, editura Polirom lansa pe piața românească de carte sloganul "Votați literatura tânără"! Pe cât de diverse s-au dovedit de la început scrierile promovate, pe atât de numeroase reacțiile din trena noului trend. Dezbateri publice, confruntări mediatice, cronici laudative și depreciative s-au conjugat într-un boom promoțional ce a consacrat Ego. Proză drept rampă de lansare. Urmată de inițiative similare ale unor edituri precum Humanitas și Cartea Românească din București sau Brumar, din Timișoara, ofensiva Polirom continuă, cu meritul incontestabil
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
cît., pag. 11. Această replică vine în calitate de răspuns la celebra afirmație făcută de Pierre Boulez în 1952 în articolul “Schoenberg este mort”: “Compozitorul este inutil în afara cercetărilor seriale”, în: idem., pag. 21. footnote>. În comparație cu termenul fragmentarism, în calitatea lui de depreciativ avangardist, mult mai pertinenta se prezintă a fi imaginea mulți- sau pluri-fațetată<footnote Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 127. Este vorba despre titlul Părții a treia din textul citat - “DE MULTIPLES FACETTES”, idee pe care o implicăm în ecuația textului nostru
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
formal care va face substanță volumului din 1998: "Daaa... Hîii... cu askii n kisioarii / și ku gloanța n kiept / k n at fo și ceret di / MANKARIIII...!". Nu numai că experimentul este aici încă timid, dar are o oarecare conotație depreciativa: poetul monologhează întotdeauna după reguli gramaticale stricte, lăsînd altor voci (o babă, un reporter) inovațiile nu prea bine exersate pe atunci. O dată cu volumul din 1998, Deadevă, poetul și-a găsit, daca nu un idiolect, cel puțin un mod specific de
De-a poezia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17695_a_19020]
-
hranei e reflectat în orice limbă, de pildă în metaforele mîncatului și ale foamei, ori în desemnările alterității, ale străinilor, pe baza hranei consumate. În cazul de la care am pornit, domină totuși, în mod destul de probabil, efectul glumeț și ușor depreciativ al obiceiurilor alimentare folosite că metonimie cognitivă. Tehnicile elementare ale hrănirii apar că semne de maturitate intelectuală în mai multe proverbe autohtone; de la foarte cunoscutul Crede că tot ce zboară se mănîncă la altele mai puțin frecvente, precum cel citat
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
an nou, obiceiuri vechi și păguboase" - EZ 1403, 1997, 8; "Suntem neamu' lu' manivelă. Ori rămîn ei, ori rămînem noi." - RL 2072, 1997, 9; "a fost speranța nepoților lui Manivelă" - AC 27, 1999, 4) - iar lui Pește constituie un determinant depreciativ, minimalizator: - "N-am avut loc de senatorii lui pește" (EZ 1549, 1997, 11); " Adevăr a strigat, cine a strigat: "Asta-i Parlamentu' lu Pește!"" (RL 1181, 1994, 1). Paginile ziarelor înregistrează și uzul familiar curent al articolului cu formulele pentru
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
pricinos, spăimos, tabietos etc. S-a vorbit și de o anumită valoare peiorativă a sufixului, care ar fi provenit din combinarea sa cu anumite teme lexicale (Zorela Creța, într-un articol din 1967, cita multe derivate în -os cu sens depreciativ, între care arțăgos, bădărănos, clonțos, ghebos, mătăhălos, păduchios, porcos, rufos, zdrențăros). La lista elementor populare și familiare astăzi în uz s-ar mai adăuga bășcălios, bătăios, pontos, pricinos, drăcos, lenevos, țîfnos și multe altele. O particularitate a registrului familiar e
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
și Republica Moldova. Caracterul festivist și ineficient al aruncării de flori în apele Prutului a fost însă simțit ca aflîndu-se în evident contrast cu nerezolvarea adevăratelor probleme, a gravelor crize politice și economice: s-a creat astfel, de la început, un context depreciativ pentru reutilizarea expresiei. Formula podul de flori (de peste Prut) a căpătat un caracter emblematic, desemnînd în mod succint demagogia politică din raporturile dintre cele două state: "dacă firmele din România, dacă acel capital românesc n-o să se trezească în timp
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]