109 matches
-
s-a meționat, Fetești are un nivel de protecție de 0,5%, care se situează între nivelele de referință corespunzătoare Q1% și Q0.1% ale apei din model, indicat în Figura 10 (simularea de 0,5% nu a fost disponibilă pentru Dunăre). Zonele depresionare vizibile în figura de mai jos ar trebui remediate. Cu toate acestea, deoarece cea mai mare parte a liniei de apărare (terenul existent) este deja la un nivel de 0,1% (plus efectul de reducere al măsurilor) și se potrivește cu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
de sol este mijlocie spre superioară, oferind astfel condiții favorabile pentru stejerete și șleauri de câmpie (Doniță et al., 2005a, 2005b). Luvosolul. Face parte din aceeași clasă ca și preluvosolul, și anume clasa Luvisoluri. Se întâlnește pe terenuri plane sau depresionare cu drenaj defectuos. Procesul pedogenetic prin care a luat naștere acest tip de sol este procesul de eluviere-iluviere care însemna o migrare a argilei și a oxizilor și hidroxizilor de fier și aluminiu dintr-un orizont superior (E luvic
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
de -31,6 °C (25 ianuarie 1942), aceasta fiind probabil mai scăzută în zona joasă a Văii Arieșului unde intensitatea inversiunilor de temperatură este mai mare. Cele mai ridicate valori au trecut probabil de 39 °C în spațiile joase ale culoarului depresionar al Arieșului (la Turda, 38,3 °C în 29 iunie 1963). O valoare destul de apropiată de aceasta s-a înregistrat în 24 iulie 2007 (37,5 °C). Ecartul dintre temperaturile extreme indică și faptul că continentalismul termic este destul de mare
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de aer. Direcția vântului urmează o componentă predominant nord-vestică (18,2 %) și nordică (6,9%) în condițiile obstacolului realizat de Munții Apuseni în calea advecțiilor de aer dinspre vest. Situațiile de calm atmosferic prezintă o frecvență medie multianuală ridicată (50,5 %), specifică regiunilor depresionare, atingând un maxim iarna (63,0 %), în condiții cu frecvente inversiuni de temperatură și stabilitate atmosferică. În lunile decembrie (65,6 %) și ianuarie (65,5 %) se înregistrează cea mai ridicată frecvență lunară a calmului. Cele mai reduse frecvențe lunare ale calmului atmosferic se
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
proiectului Sfântu Gheorghe ... 1.2. Descrierea proiectului Figura 1: Zona de studiu a proiectului Figura 2: Schema sinoptică a proiectului ... 1.3. Justificarea proiectului Oportunitate implementare măsuri verzi În zona orașului Sf. Gheorghe pe malul drept al r. Olt există o zonă depresionară care este inundată atât din cursul râului Debren, cât și de râul Vale Porumbelor. În ceea ce privește r. Olt, lucrările de apărare existente sunt deversate pentru viituri cu probabilitatea de 1%. Datorită zonei extinse cu potențial de stocare și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
Dornei, Panaci, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei; Bistrița-Năsăud - UAT: Bistrița Bârgăului; Mureș - UAT: Răstolița, Lunca Bradului; Harghita - UAT: Toplița, Bilbor, cuprinzând zona superioară a Masivului Călimani, delimitat la est de șirul depresiunilor Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor și Secu, la nord, de zona depresionară a Dornelor și Munții Bârgăului, la sud de Defileul Mureșului iar la vest, Piemontul Colinar al Călimanului face trecerea spre partea estică a Podișului Transilvaniei. Accesul este posibil din orașele Vatra Dornei și Toplița, și comunele: Șaru Dornei, Panaci, Bilbor
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
în luncă depinde mai mult de factorii hidrici și climatici, dar procesele sunt încetinite de structura afânata a solului și de vegetația ierboasă, care nu îl fixează suficient, la care se adaugă și procesele de înmlăștinire din spațiile interdunare sau depresionare. Aceste condiții pedogenetice specifice unei lunci largi, amenajate, nu le asigură o fertilitate ridicată pe termen lung. Înainte de realizarea lucrărilor hidroameliorative, solurile evoluau în regim natural și erau inundate periodic mai ales primăvara, dar după realizarea lucrărilor de amenajare
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
a fost accentuată, în special în sudul, sud-vestul și sud-estul țării. Pe diferite perioade de referință (1961-1990, 1971-2000, 1981-2010), se evidențiază faptul că valorile maxime de arșiță s-au înregistrat în regiunile Oltenia și Muntenia, iar cele minime în zona depresionară din Transilvania-Maramureș. Fenomenul de arșiță în România se va intensifica continuu în perioada 2021-2050, contribuind la amplificarea stresului termic agroclimatic prin încălzire excesivă, în raport cu pragul termic critic de 32°C. Cele mai mari valori anticipate ale acestui indicator
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
monitorizare și metodologiile de monitorizare a habitatelor de mlaștini și turbării sunt aferente următoarelor tipuri de habitate: 7110* Turbării active; 7120 Turbării degradate capabile de regenerare naturală; 7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante - nefixate de substrat; 7150 Comunități depresionare din Rhinchosporion pe substrate turboase; 7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus; 7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin - Cratoneurion; 7230 Mlaștini alcaline; 7240* Formațiuni pioniere alpine cu Caricion bicoloris- atrofuscae. 7.1. Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
și codul Natura 2000 Prezența în regiunea biogeografică PAN CON ALP STE PON 7110* Turbării active V 7120 Turbării degradate capabile de regenerare naturală V 7140 Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante - nefixate de substrat V V 7150 Comunități depresionare din Rhinchosporion pe substrate turboase V V 7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus V 7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin - Cratoneurion V V 7230 Mlaștini alcaline V V 7240* Formațiuni pioniere alpine cu Caricion bicoloris- atrofuscae V În tabelul
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de tranziție și turbării oscilante -nefixate de substrat Observații directe prin: - metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului. 7150 Comunități depresionare din Rhinchosporion pe substrate turboase Observații directe prin: - metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului. 7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Lacul Negru ROSAC0122 Munții Făgăraș ROSAC0124 Munții Maramureșului ROSCI0125 Munții Rodnei ROSCI0226 Semenic - Cheile Carașului ROSAC0242 Tinovul Apa Roșie ROSAC0248 Tinovul Mohoș - Lacul Sf. Ana ROSCI0256 Turbăria Ruginosu Zagon ROSCI0264 Valea Izei și Dealul Solovan ROSAC0322 Muntele Șes 7150 Comunități depresionare din Rhynchosporion pe substrate turboase ROSCI0002 Apuseni ROSAC0112 Mlaca Tătarilor 7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus ROSCI0055 Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina Hărman ROSCI0065 Delta Dunării ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii ROSCI0170 Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer 7220* Izvoare
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de vârstă Precambrian superior, care în partea centrală, nordică și estică a parcului este reprezentată prin șisturi cristaline și granitoide la zi, iar în partea vestică și sud-vestică -între Bănița și Pui - Grădiștea de Munte, la contactul cu estul bazinului depresionar Hațeg, din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului- prin formațiuni sedimentare de vârstă Paleozoic - Mezozoic în special călcare și gresii. În cadrul rocilor metamorfice se disting trei formațiuni: a plagiognaiselor, a gnaiselor cuarțo-feldspatice și a plagiognaiselor și micașisturilor. Sedimentarul din Domeniul Getic
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
având talvegul cu 25-30m mai ridicat față de nivelul actual. Atras de nivelul de bază mai jos al Bazinului Petroșani, râul și-a adâncit valea, în sectorul amonte al cheilor observându-se patru nivele de eroziune. Interesant este și bazinetul depresionar central, rezultat al confluenței din chei. Datorită lucrărilor de amplasare a căii ferate Simeria - Petroșani, sectorul aval al cheilor a fost lărgit antropic. Peștera Bolii reprezintă o străpungere a Văii Jupâneasa. Cu aspectul unui tunel meandrat, peștera are o lățime
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
formează la contactul dintre rocile impermeabile (non-carstice) și cele carbonatice, caracteristica morfologică principală fiind aceea că rețeaua hidrografică organizată pe roci impermeabile se "pierde" în subteran odată cu pătrunderea acestora în domeniul rocilor calcaroase. În relief apar ca niște cuvete depresionare a căror parte bazală este plată sau nu, localizate pe văi ale căror cursuri dispar în subteran prin ponoare. În acest tip se include Depresiunea de la Acre, dezvoltată la vest de Lacul Leșu, fiind localizată între vârfurile Piatra Acră
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
mereu prin organizarea unui număr crescut de drenaje subterane. Defileul Crișului Repede - sculptat de râul cu același nume între confluența cu Iada și până la localitatea Vadu Crișului, este format dintr-o succesiune de sectoare de tip chei și bazinete depresionare de eroziune dezvoltate în zonele de confluență cu afluenții principali. Două sectoare sunt caracteristice. Primul este în amonte de localitatea Șuncuiuș la sud de Dl. Gropilor un sector de chei de cca. 3.25 km, caracterizat de versanți abrupți cu portale
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
subteran. Frecvența mare de apariție a acestora se remarcă în zona platoului carstic Zece Hotare, unde acestea sunt răspândite pe cca. 80% din suprafața platoului și în Dl. Culmea Frunții din bazinul văii Iadei. Uvalele - sunt forme de relief carstice, depresionare, superioare ca dimensiune dolinelor. Cel mai adesea, uvalele iau naștere prin asocierea mai multor doline în dezvoltarea lor, dar sunt cazuri în care uvalele se dezvoltă direct, ca atare, fără să fie implicate dolinele. Exemple frumoase de uvale se găsesc
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
calcul, apa se deplasează prin rețeaua minoră. Pentru precipitații care depășesc ploaia de calcul, rețeaua de canalizare se pune sub presiune, gurile de canalizare refulează, iar o parte din apa pluvială se scurge pe străzi sau se acumulează în zonele depresionare. Dezvoltarea localităților a perturbat ciclul hidrologic natural, pe de o parte prin creșterea excesivă a gradului de impermeabilizare a terenului, iar pe de altă parte prin nivelarea terenului și desființarea unor vechi albii de pâraie cu caracter permanent sau temporar
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
2 tipuri de hărți au fost obținute atât pentru viiturile fluviale (sau riverane), cât și pentru viiturile pluviale. Hărțile de inundabilitate din sursa pluvială pun în evidență atât căile preferențiale de scurgere la nivelul rețelei de străzi, cât și zonele depresionare, de acumulare a apei pluviale. Hărțile de hazard pentru adâncime se caracterizează prin următoarea scară de intervale, cărora le corespund culori diferite: < 0,45 m (verde), 0,45-0,80 m (vernil), 0,80-1,0 m (galben), 1,0-2,0 m (oranj), 2,0-5,0 m (roșu) și > 5,0 m
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
de stocare, pozate în straturi din pietriș grosier sau piatră spartă; 2 - zonă de bioretenție; 3 - sistem rutier sau pietonal, cu bordură de protecție, supraînălțată față de nivelul circulației. (15) Biocanalele și grădinile de ploaie constituie amenajări vegetale în zone depresionare, sub cota terenului construit, cu arbori, arbuști și ierburi destinate colectării apelor pluviale în exces. Biocanalele sunt utilizate pe străzi (pot fi utilizate și pe străzile și servituțile de acces aferente zonelor rezidențiale sau ansamblurilor de clădiri), în timp ce
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
iese din vatra magmatică la suprafață. CUESTĂ formă de relief asimetrică, formată în structuri monoclinale, constituită dintr-un versant abrupt, cu pantă contrară înclinării stratelor și dintr-un versant prelung, de aceeași direcție cu înclinarea acestora; sinonim: coastă. CULOAR spațiu depresionar alungit și îngust, bine delimitat de regiunile înconjurătoare. CUMPĂNA APELOR linia care delimitează bazine hidrografice vecine și de la care apele de suprafață curg în direcții opuse. CURBĂ DE NIVEL linia de pe o hartă topografică sau de pe un plan, rezultată din
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de modelarea acestuia care imprimă o percepție de specificitate. Ochiul supraestimează distanțele verticale și, de aceea, denivelările au un efect semnificativ chiar dacă sunt mici, iar efectul vizual crește dacă pantele sunt abrupte. În cazul solului plat, de câmpie sau șes depresionar, dimensiunea verticală poate fi asigurată de diferite elemente naturale sau construite, de aceea, modificările asupra modului de utilizare a terenurilor schimbă considerabil perceperea reliefului. Liniile și contururile sunt cele mai vizibile elemente, mai ales, în cazul peisajelor antropice și antropizate
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
1000-1500 metri, iar inversiunile au efecte devastatoare asupra agriculturii, porumbul neatingând maturitatea decît rareori, doar cartoful ocupă întinderi ceva mai mari. O variantă și mai accentuată prezintă depresiunile Giurgeu și Ciuc din Carpații Orientali. Cu toată deschiderea largă a câmpului depresionar (șesuln.a.), deci cu posibilitatea mai accentuată a dispersării masei de aer rece acumulat, inversiunile determină temperaturile cele mai joase din țară, la Joseni și Miercurea Ciuc (”poli ai frigului”n.a.)....Cu toată extensiunea relativ mare a terenurilor în pantă lină
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
generalizează folosirea locurilor relativ înalte, situate pe promontoriile teraselor și pe marginile platourilor, precum și pe holmurile, atât din silvostepă, cât și din câmpia cu caracter stepic din NE Moldovei, observându-se gruparea locuirilor în jurul șesurilor și a câmpiilor cu caracter depresionar. Numai în extrem de puține cazuri așezările din această fază a culturii Cucuteni au poziție joasă, când sunt situate pe grindurile din cuprinsul șesurilor largi. Spre deosebire de așezările de înălțime din faza Cucuteni A, majoritatea acelora din faza Cucuteni AB au o
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
forma unui defileu face parte din cele 330 de depresiuni, câte sunt în spațiul georgrafic românesc, ocupând circa 30% din teritoriul montan. „Remarcabile, din acest punct de vedere, [al gradului de umanizare] sunt culoarele de vale, cu bazinete de tip depresionar, în cadrul cărora treptele genetice de relief în sens linear (alungit) dau o anumită orientare drenajului hidrografic și un specific deplasării maselor de aer” <footnote Vasile S. Cucu, România. Geografie umană, casa Editorială “Glasul bucovinei”, Iași, 1995, p. 35 foonote>. Marele
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]