55 matches
-
care partidul și-a construit baza pentru susținerea programului ideologic: sistemul retribuțiilor (premii, avantaje materiale, excursii în străinătate) și avântul mișcării artistice de amatori prin organizarea festivalului "Cântarea României". În opinia autoarei, mișcarea artistică de amatori a fost "semnalul unei deprofesionalizări a oamenilor de cultură, în condițiile în care nu mai era obligat să recurgă la scriitori de meserie pentru a obține operele dorite". Creația literar-artistică a devenit un simplu mijloc de propagandă pentru susținerea obiectivelor regimului. Discursurile lui Nicolae Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
însă accesul la publicare celor care nu înțelegeau să se conformeze directivelor. Pe de altă parte, a încurajat producțiile amatorilor, care-și găseau un loc propice de exprimare în cadrul festivalului "Cântarea României"17. Prin această atitudine, regimul trimitea semnalul unei deprofesionalizări a oamenilor de cultură, în condițiile în care nu mai era obligat să recurgă la scriitori de meserie pentru a obține operele dorite. Folosirea creației literar-artistice ca mijloc de propagandă politică nu a avut în anii 1980 efectul scontat de
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sau în relația cu instituții ale statului; decalajul de dezvoltare între regiunile României; tendințele demografice negative și procesul de îmbătrânire a populației; calitatea scăzută a sistemului de educație prin degradarea actului educațional, cu efecte directe asupra evoluției societății românești prin deprofesionalizarea acesteia; degradarea coeziunii familiilor ca urmare a fenomenului de migrație, cu consecințe puternic negative asupra copiilor și tinerilor; deficiențe în protecția și funcționarea infrastructurii strategice. Obiectivele naționale ale României vizează pe de o parte, asigurarea unui climat intern stabil pentru
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial s-au reprodus. Practic, aveam de-a face, la Începutul anilor ’50, cu un minister complet nou, ale cărui cadre au fost formate pentru profesie timp de o lună. Asistăm astfel la o deprofesionalizare flagrantă a diplomației românești, vizibilă prin faptul că, până către sfârșitul anilor ’60, România nu Înregistrează nicio reușită diplomatică demnă de a fi reținută. Filtrul politicilor: Secția de Relații Externe Am Încercat, În cele două secțiuni precedente, să oferim o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
CC al PCR. Secția Relații Externe, dosar nr. 27/1953, pp. 1-4. „Regulamentul de funcționare a Secției Cadrelor din Exterior a CC al PMR”, 23 aprilie 1956, În Nicoleta Ionescu-Gură, op. cit., p. 361. Se poate argumenta că, În fapt, această deprofesionalizare s-a perpetuat până În zilele noastre și că, de fapt, distrugerea Ministerului la Începutul anilor ’50 are consecințe vizibile și astăzi, Însă argumentația nu face obiectul prezentului articol. ANIC, Fond CC al PCR. Cancelarie, dosar nr. 117/1950, „Regulamentul Secției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
evident, cu schiurile pentru a ne bucura de condițiile Clăbucetului. Profesional, eram bucuros pentru rezolvarea reîncadrării Nicoletei la cabinetul medical al Întreprinderii "Sintofarm", iar în ceea ce mă privea, apreciam că repartizarea mea la Direcția Protocolului nu era o situație de deprofesionalizare, eram însă convins că porțile viitorului îmi erau închise, că trebuia să îmi adun resursele de optimism, să îmi reamintesc că nu fusesem și nu eram la umbra protectoare a niciunuia dintre potentații vremii, nici măcar a vreunuia dintre cei ajutați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Așa cum, de altfel, am încercat s-o fac și eu când atmosfera privată a școlii depindea mult de mine. Anul nostru terminal a fost anul dezvrăjirii de propriile noastre iluzii. La sfârșitul lui eram aruncați care încotro pe drumul spre deprofesionalizare. Ne așteptau cunoștințele social politice și economice, organizarea muncii, eventual agricultura și desenul tehnic. În iulie 1978 n-am mai avut unde și cum să ne ascundem de mașinăria castratoare. 3. Marsupialii Marsupialii este numele cărții pe care nu am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
ori mai proaste. Dar nu mă mir prea mult: educația este o profesie destul de idealistă și de implicantă. Pe aceasta pariază și guvernele și „sponsorii”: pe „plăcerea” (perversă?!) a muncii care ne costă salarii mici și răzmerițe ineficiente, dar și deprofesionalizarea. Acesta este ambientul financiar al situației de mai jos. Conduceri și profesori: starea de fapt Deocamdată în general avem un învățământ cantitativist, relativ seniorial, slab specializat managerial, cu conduceri supraimplicate, profesori slab implicați instituțional, administrații obediente, studenți relativ nemulțumiți și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
frivolității, snobismului și capriciilor publicului (mi se cer mereu romane de dragoste, exotism, esoterism și cărți motivaționale, când eu sunt obsedat cum să trec mai mult pe ecran filosofie, istorie, documente, religie, politologie, sociologie), pe scurt un anume grad de deprofesionalizare. Pe care mi l-am asumat cu bună știință, de vreme ce am renunțat la doctoratul prevăzut în 2004 (după ce trecusem de toate probele prealabile, referate scrise, examene orale), am demisionat de la Institutul de istorie și teorie literară " G. Călinescu" și am
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
al acesteia din urmă. Spre deosebire de ea, inactivitatea are consecințe extrem de negative (cu forme și intensități diferite). Consecințele inactivității pot fi: biologice, de ordin fiziologic sau metabolic; psihice, de natură emoțional-afectivă, comportamentale și chiar de tip caracterial; sociale, reprezentate prin izolare, deprofesionalizare, dificultăți de ordin economic; profesionale, legate de inactivitatea profesională, modificarea profilului profesional, schimbarea locului de muncă, a condițiilor de muncă, retehnologizări etc.; morale, care implică o afectare, o alterare a imaginii de sine, a sentimentului propriei valori, impresia inutilității și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
școli și săli de clasă este de a beneficia de o bună administrație; supravegherea și controlul sunt căile care duc la o bună educație 34. În realitate, s-a constatat că efectul este contrar celui scontat, obținându-se doar o deprofesionalizare accentuată a profesorilor. Exigențele normalității disciplinare tutelează elaborarea curriculumului, a sistemului de examinări, a strategiilor instrucționale din sala de clasă; interesele elevilor, inteligența și pasiunea profesorilor, nonconformismul și creativitatea reprezintă abateri de la normă. Dar aceste exigențe rămân necunoscute, mai mult
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
parte din arsenalul acestei paradigme a normalității; sancțiunile corective, examinările și ierarhizările obiectivează și întăresc exigențele puterii disciplinare. Orice reformă educațională centrată pe curriculum, pe instrumentele de control nu face decât să optimizeze dimensiunea disciplinară a școlii; efectul imediat este deprofesionalizarea profesorilor. Aceștia sunt obligați să renunțe la entuziasm, creativitate și la individualizarea experiențelor educaționale din cauza exigențelor pe care promovarea testelor și examinărilor le implică; dar, în acest caz, educația nu mai poate fi înțeleasă ca un "proces de creștere", ci
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
problemele sale sau poate învăța să facă astfel de unul singur. Una din cele mai semnificative aspecte ale politicii hipnoterapiei este de a învăța pacientul să practice auto-hipnoza, pentru că transferă puterea de la profesionist la pacient. Este un act profund de deprofesionalizare, care recunoaște calitatea esențială a ființelor umane de a fi auto-directive și de a deține controlul. Se apreciază din ce în ce mai mult că individul participă la propria boală în grad considerabil, și că odată ce recunoaște acest lucru poate fi încurajat să joace
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Mălaimare. Pentru a nu fi învinovățit că are ceva personal împotriva acestor eventualități, Cronicarul reamintește că Adrian Păunescu are o cotă proastă, mai ales în lumea culturii, deoarece bardul metamorfozat din socialist verdețian, în pedeserist iliescan, are și astăzi nostalgia deprofesionalizării culturii. Poetul a reanimat Cenaclul Flacăra, din perioada cea mai de jos a acestuia, în Cenaclul Totuși iubirea, cu aproximativ aceleași scopuri cu care Adrian Păunescu inventa glorii de o noapte pe vremea lui Ceaușescu. Pentru a trece neobservate, protestele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
a cărei poezie e prea bogată și complexă pentru a fi așternută pe o pagină doar! LV. E critica literară de vreun folos în zilele noastre? Te mulțumește critica universitară, savantă? FS. E de lăudat concentrarea criticului universitar. E multă deprofesionalizare a criticii literare în Anglia, nu în discurs ci în exigențe. Accesibilitatea e cuvântul de ordine. Ciudat, nu-i așa, când există atâtea poeme mari pe care nu le pricepi de la prima lectură. Nici rigoarea formală nu e bine cântărită
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
rămâne principalele forme de recrutare a cadrelor și de promovare pe scara ierarhică. Tuturor acestor trăsături locale li s-a adăugat și nefasta inițiativă numită "Bologna", culmea, după numele celei mai vechi universități din lume. Avanpost al corectitudinii politice, al deprofesionalizării și al superficialității, această convenție transformă învățămăntul superior într-un fel de spoială ce amintește - dacă are cui să amintească! - de universitățile "pe puncte" din perioada stalinismului. În numele unei iluzorii "compatibilizări", s-a renunțat atât la specificul local și național
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
vorbi de ,interesul școlii" înseamnă cu totul altceva decât tonul profesoral al unor jurnaliști repetenți. Înseamnă, în primul rând, a restitui demnitatea meseriei de dascăl. Crunta școală a meditațiilor - alternativa la salariile de mizerie - e vinovată, în mare măsură, de deprofesionalizarea celor din învățământ: efortul intelectual și uzura au contribuit indubitabil la degradarea generală a educației. Dar la fel de mult au contribuit și pantofii scâlciați ai profesoarelor și pantalonii uzați ai profesorilor, ce iscă nu doar zâmbete ironice printre elevi, ci plasează
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
pe masa de operație. Cum sistemul de funcționare al spitalelor e cel al feudelor gelos păzite, chirurgii-șoguni au început să opereze în marș forțat. Aud din ce în ce mai des de operații dezastruoase ale unor somități - ceea ce nu se explică prin brusca lor deprofesionalizare, ci prin numărul prea mare de pacieți ce le trec prin mâini. Cadrele din învățământ s-au obișnuit să înceapă noul an școlar cu o grevă. Nu vor obține nimic altceva, în afara câtorva zile de întârziere a cursurilor. Li se
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
nefericitele experiențe ale trecutului nostru istoric, cu efecte la fel de nefericite asupra celor ce se întâmplă azi. Rareori sunt exprimate speranțe, rareori câte o tresărire de umor. Mircea Dinescu deplânge situația țărănimii, dezafectarea satelor (continuând-o pe cea începută în comunism), deprofesionalizarea muncitorilor și proletarizarea intelectualității prin sărăcire totală. O speranță de mai bine nu-și poate îngădui Mircea Dinescu decât luându-se după vorba că „vacile slabe sunt urmate de cele grase”. Ar fi prea frumos, conchide Dinescu, și așa la
În labirintul tranziției (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5727_a_7052]
-
din urbe avea sau nu activitate - la un moment dat, nici nu mai avea importanță lucrul acesta - totul se rezolva cu cîte o săptămînă de festival, cu temă sau fără, cu agitație, specifică, oricum. Lipsa spectacolelor de calitate, a regizorilor, deprofesionalizarea trupei păleau în fața unui du-te vino cu morgă, specific, nu-i așa, unui festival de teatru. În felul acesta, și autoritățile finanțatoare deveneau și mai importante, se lățeau și se lungeau cît toată țărișoara, scoțîndu-și fața înnobilată pe truda
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
Dar încă mai înainte a comis Doinaș acte de recalcitranță. Ne amintim că în 1978, la Colocviul Național de Poezie de la Iași, a rostit un discurs care a pus pe jar autoritățile, criticând inflația de lirică așa-zis patriotică și deprofesionalizarea poeților care făceau oficii de propagandă. Fără să le fi numit, Doinaș polemiza străveziu cu Tezele din Iulie ale lui Ceaușescu și cu revoluția culturală a acestuia. Mai târziu, în ședințele de Consiliu de la Uniune și la Conferința din 1981
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
de afaceri zonal, la care se pot adăuga: lipsa unui sistem inteligent de facilități (fiscale, bancare, vamale etc.), ponderea ridicată a sectorului public (despre privatizarea serviciilor publice abia dacă se mai discută pe la mese rotunde), slaba susținere a IMM-urilor, deprofesionalizarea și politizarea structurilor economice, criza managerială, lipsa unor mecanisme funcționale în administrație, Camere de Comerț ș.a. Nu există la nivelul administrației locale, în plan economic cel puțin, nici o coerență între obiective, mijloace și rezultate; nu există un sistem informațional adecvat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
decât orice altceva, critica literară. Poate pentru că literatura mai ales poezia despre care scriam nu-mi mai spunea mare lucru? Spun toate astea pentru a înțelege că practic un anumit fel de critică, care are drept consecință un fel de deprofesionalizare. Mă provoca cu adevărat Maestru și Margareta, Toba de tinichea sau Calcanul. Dar cum să faci critică literară, în România, scriind despre Grass sau Bulgakov, după ce le-ai citit cărțile în traducere? M-au provocat, mai degrabă, niște cărți grele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sau altul de scrierea și difuzarea acestor texte. 1. Spiritul public în România postcomunistătc "1. Spiritul public în România postcomunistă" După 1989, desprinzându-se lent și convulsiv de orizontul mental al ceaușismului, făcut din „gândire captivă” (Czesßaw Mißosz), izolaționism și deprofesionalizare, limbă de lemn, „autonomia esteticului” și avatarul ei, „rezistența prin cultură”, cu foarte rare excepții de curajoasă reflecție alternativă articulată și relativ numeroase formule - de regulă, mutante- de expresie liberă, preponderent literare și esopice, intelectualii români au început să edifice
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
activitatea managerului organizației de educație a adulților este cea de evaluare a activității formatorului, atât prin prisma activităților de formare, cât și prin contribuția formatorului la alte activități ale organizației. Lipsa unui control formalizat al activității va duce inevitabil la deprofesionalizare și la conflicte organizaționale. De exemplu, modul în care circulă informația în organizație constituie o sursă tradițională de conflicte. În România, cultura organizațională „tradițională” se remarcă prin prezența la niveluri decizionale medii și superioare a unor așa-numiți gatekeepers, care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]