108 matches
-
sine însuși, încît {EminescuOpXI 97} nu oricine se crede capabil de-a reprezenta în Parlament interesele generale. Acolo apoi apetiturile diurnelor, favorilor, misiunilor în străinătate, arenzilor, punerilor în slujbă nu împing la acea vânătoare de candidaturi care la noi privește deputăția, în cea mai mare parte, ca o mină californiană de afaceri lucrative, ca un mijloc de chiverniseală, ca o cale pentru a-și aduna bani albi pentru zile negre. În Englitera interese reale conduc și inspiră pe alegători și toți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poporului, a țării lor ș. a. m. d. Pentru acest soi de nebuni s-au inventat aceste tinichele, nu pentru d-voastră, oameni practici și cuminți, care știți să scoateți din capitalul intelectual al unui abecedar cele mai mari procente, precum: deputăție, directorat de bancă, directorat la Domenii etc. D-voastră care nu cunoașteți nici deșertăciunea sacrificiului, nici aceea a meritului și cari, în taină, râdeți de ele între pahare, numindu-i pe cei ce le au trași pe sfoară și nerozi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Orest în stihuri și Moartea lui Avel, tălmăcită din limba franțozească, cum și pre Omer îl are tălmăcit și preste scurtă vreme îl va da la lumină, cum și pe Numa Pompilie. Onoratul dumnealui Naum Petrovici, case - perțeptor la mărita deputăție a fundusului școalelor românești, sârbești și grecești, au dat la lumina Methodica și Pedagogia din limba nemțească; carele și acum se gată a da mai multe alte cărți folositoare la tipari. Cinstitul și cu adevărat cultivirei românești rîvnitoriu dumnealui Nicola
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
încât am izbutit să întorc inima lui Vodă în favoarea domnului Kogălniceanu, încât Vodă m-a însărcinat să spun domnului Kogălniceanu casă se ducă la El. În continuare sunt relatate alte fapte făcute de narator în favoarea lui Kogălniceanu, inclusiv reușitele în deputăție. „După cele de mai sus spuse oricine ar fi în drept să creadă cu siguranță, că eu aș fi fost ajutat de domnul Kogălniceanu, în tot cursul vieții mele. Domnia sa cu plăcere a primit serviciile mele, dar a le răsplăti
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fiziologii (Schițe din viața contimporană) comprimate, surprinzând șarjat tipuri ale epocii, năravuri și patimi. Șarja nu este foarte intensă, dar incisivă și cu pregnanță. O siluetă grotescă, aceea a cămătarului evreu, e conturată cu oarecare finețe. Un „filosof”, aspirant la deputăție, ține un logos incoerent, inept, nu departe de caragialescul Marius Chicoș Rostogan. Maniera nu este analitică, ci mai mult pitorească și spectaculară. Schița Bucureștenii la masă ar fi un soi de cronică satirică, vădind un bun spirit de observație, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
cere în ședințele Guvernului Provizoriu împroprietărirea țăranilor prin despăgubiri, eliberarea țiganilor robi, votul universal și direct. În același scop, colaborează la redactarea ziarelor „Învățătorul satului” și „Popolul suveran”. După înlocuirea Guvernului Provizoriu cu o Locotenență domnească, B. este propus în deputăția care va pleca la Constantinopol pentru a obține recunoașterea unor reforme. Misiunea eșuează, ca și întreaga mișcare, și apelurile sale pentru o mobilizare armată rămân zadarnice. Întors în țară la 13 septembrie, este arestat de turci și îmbarcat într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
Clencea advocatu ș.a.). În Chelnerul de la otelul Patriii, unde apare un personaj burlesc de prostănac, se rostește la un moment dat o replică mai târziu celebră sub pana lui I. L. Caragiale („Mă rog, domnilor, să aveți nițică răbdare”). Aspirant la deputăție aduce în scenă un demagog care îl prevestește pe Cațavencu. Cu nelipsita tendință etică, Samsarii de voturi sau Cum se specula inocența poporului e o comedie naivă în care sunt vizate moravurile electorale. Precaragialescă, mai ales în dialog, este comedia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
înființarea consiliilor județene din Dobrogea, "au a fi aprobate de guvern", ulterior, trebuind să fie aprobate de către parlament 626. La articolul 42 al legii se prevedea că "la finele fie cărei sesiuni ordinare, au dreptul a adresa Domnului, prin o deputăție, espunerea tutulor trebuințelor, îmbunătățirilor și plângerilor județelor lor"627. Același articol precizează faptul că "această facultate se dă consilielor județene din Dobrogea până la regularea representațiunei ei în sânul Parlamentului român"628. Articolul 43 prevede că nicio hotărâre a consiliului județean
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-au înființat la domul ministru I.Nistor și pretinzând a fi „reprezentanții” învățătorimei din Bucovina, au formulat cu destulă naivitate și lipsă de modestie următoarea cerere: domnilor Cozmiuc și Ifrim Popescu să li se dea câte un mandat de deputăție în Cameră și în plus un loc de senator pentru un al treilea învățător,și atunci dumnealor declară că întreaga învățătorime intră în partidul democrat al unirii. Li s-a răspuns din partea noastră în chipul următor: dacă dv. sunteți convinși
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
243 500 de membri, ceea ce însemna, totodată, că fiecare al treilea adult maghiar transilvan era membru al organizației. Nucleul partidului îl formau deputații nealeși, numiți în Parlament de către guvernator. Principiul de bază al selectării acestora pretindea din partea respectivului candidat la deputăție dovezi de participare la cei 22 de ani de viață publică minoritară maghiară. Nu ne surprinde deci să găsim, printre ei, politicieni ai Partidului Maghiar și ai Uniunii Populare Maghiare din România (în patru ani au făcut parte din Camera
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Românească și Moldova au prezentat împărătesei dorințele celor două țări: “Se dădu cuvânt întâi episcopului de Huși, care va fi știut rusește, și numai după dânsul mitropolitului muntean, Grigorie, care ar fi putut aștepta să treacă el înainte. Vorbind în numele deputăției fiecăreia din cele două țări, ei făcură lauda dezrobitoarei, de la care se așteaptă deplina desfacere de împărăția Otomană, - ceea ce până atunci nu se rostise niciodată -, și se cerea <protecția Roșiei>, amintind că aceasta a fost și dorința înaintașilor”. Cum adevăratele
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
despre o numeroasă delegație munteană care s-a deplasat la Giurgiu pentru a-i mulțumi lui Suleiman Pașa pentru eforturile sale de a ajunge la o soluție pacifică: „Unul dintre Locotenenți, Dl. Golescu, a plecat într-acolo, urmat de o Deputăție de aproape 4000 de oameni. Scopul Deputăției era să-i mulțumească lui Suleiman Pașa pentru interesul dovedit față de problemele Valahiei și să-l asigure de a adânca gratitudine a națiunii față de el pentru modul liberal de a-i trata în timpul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a deplasat la Giurgiu pentru a-i mulțumi lui Suleiman Pașa pentru eforturile sale de a ajunge la o soluție pacifică: „Unul dintre Locotenenți, Dl. Golescu, a plecat într-acolo, urmat de o Deputăție de aproape 4000 de oameni. Scopul Deputăției era să-i mulțumească lui Suleiman Pașa pentru interesul dovedit față de problemele Valahiei și să-l asigure de a adânca gratitudine a națiunii față de el pentru modul liberal de a-i trata în timpul cât a fost însărcinat să fie în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Comisia Sultanului și să-l roage pe Excelența-Sa ca la întoarcerea la Constantinopol, să continue să le fie avocat față de sultan și să-și folosească influența în fața Divanului în sprijinul poporului amenințat în prezent cu anihilarea tuturor speranțelor sale. Deputăția este, de asemenea, purtătoarea unei petiții și a unui protest, semnate de câteva mii de locuitori ai Bucureștiului”. Consulul englez a fost cu promptitudine informat și despre ocuparea primului oraș muntean, Brăila, de către trupele otomane : „Dl. Eliade, unul dintre Locotenenți
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
datoria sa să adreseze documentul anexat de protest pentru Comandantul Turc”. Colquhoun dă detalii, în aceeași zi (6/18 septembrie 1848), și despre faimoasa manifestație care a ars Regulamentul Organic și Arhondologia: „Azi pe la ora douăsprezece, populația a trimis o deputăție la Guvern, care cerea ca exemplarul original al Regulamentului Organic să le fie încredințat, împreună cu “Cartea de Aur” sau registrul care avea patentele de înobilare. Locotenența a obiectat contra oricărui act de violență care ar putea avea doar efectul de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
registrul care avea patentele de înobilare. Locotenența a obiectat contra oricărui act de violență care ar putea avea doar efectul de a-i irita pe trimișii Turci sau Ruși. Această obiecțiune a displăcut populației adunate în mare număr în jurul Palatului, deputăția reușind să obțină documentele menționate care au fost imediat puse pe un catafalc și duse la Mitropolie, însoțite de muzică funebră și de dangăt de clopote. Mulțimea era formată din nu mai puțin de 10.000 de oameni. Sosiți la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
dar și de a prospecta posibilitatea stabilirii unei misiuni românești permanente la Londra și Paris. Un asemenea plan a fost schițat și de Nicolae Bălcescu, care la 15 decembrie 1849, îi împărtășea lui Ion Ghica, necesitatea de a avea o deputăție permanentă a exilului românesc la Londra., alături de Paris și Constantinopol. Misiunii lui Golescu i-a urmat cea a lui Dimitrie Brătianu, care a fost primit de ministrul de externe britanic la 8 decembrie 1848. Acesta a redactat în februarie 1849
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ziarului „Lumea nouă” (1898-1899). Acum se lansează excentricul gazetar într-un gen publicistic inedit la noi - interviul. Om de spirit, având întotdeauna ceva de spus, ia cuvântul cu destul succes la diferite întruniri publice. E rampa lui de lansare spre deputăție, D., care a fost și prefect de Tecuci, evoluând în Parlament între 1901 și 1917, în toate legislaturile liberale. Între timp, în 1900, împreună cu grupul așa-numit al „generoșilor”, trecuse la liberali. Îi va părăsi mai târziu și pe aceștia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
Entuziasm enorm. Duminică, 15/27 martie Vreme splendidă, foarte cald. Din cauza înmormântării împăratului Alexandru II se suspendă toate manifestațile, steagurile sunt scoase. Dimineața prefectul Poliției. Văcărescu. Enorm de multe depeșe din toată țara. Bucurie de nedescris. Ora 1 primit o deputăție a studenților de la Universitate. Orele 1½-3 audiențe. Miniștrii de război și de justiție. Ora 4 venit Boerescu. A văzut câțiva miniștri, care însă, cu excepția lui Wight, nu s-au pronunțat. Seara scris. Enorm de multe depeșe, încă nici una din străinătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
aprilie/29 martie Vânt rece, vreme întunecată. Ora 10 la Biserica catolică (Floriile), stat până la ora 11½, la episcop. Ora 1 primirea ministrului de război din Bulgaria, generalul Ehrenroth, care mă felicită din însărcinarea lui Sandro. Ora 1½ primirea unei deputății din Galați, cu discursuri, apoi audiențe până la ora 4. Cu Elisabeta. Ora 6½ Rosetti, președintele Camerei, la masă, conversat până la ora 9. Elisabeta mai bine, dar obosită. Luni, 11 aprilie/30 martie Vânt îngrozitor de rece. +4°R. Frig. Ora 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
limpede că nu ar fi disprețuit-o). Dimpotrivă, el a solicitat mereu, de oriunde, în orice condiții. Afară de șefia de cabinet, obținută, cum cu amărăciune mărturisește, mulțumită ecoului produs de moartea părintelui său, a solicitat și sperat mereu zadarnic : prefectură, deputăție, post diplomatic. Adevărul este că ar fi făcut neîndoielnic o figură mai mult decât excelentă ca ministru plenipotențiar și ar fi fost în atare post un funcționar ireproșabil, de mare folos țării. Titulescu, pe care s-a dus să-l
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
acestei aserțiuni, o dau ca o convingere personală. Interesant e că, dacă eroilor săi favoriți, adică hipostazelor sale bovarice, le conferă aura renunțărilor și dédain-ului, Mateiu îi atribuie lui Gore Pirgu propriile sale veleități : șefie de cabinet, însurătoare profitabilă, prefectură, deputăție, carieră diplomatică etc. E drept că, dacă în privința șefiei de cabinet, Pirgu, bizuindu-se pe sprijinul lui Pașadia, a mizat greșit, căci acesta a avut grijă să-l „lucreze”, în rest, prin alte „ponturi”, a izbutit cât se poate de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
întreținute din banii provincialilor 96. Această măsură a lui Enzenberg și, mai ales, cea referitoare la impunerea unei livrări de fân pentru caii armatei imperiale, care putea fi răscumpărată în bani, au determinat protestul nobilimii mijlocii din Bucovina. Printr-o deputăție trimisă la Lemberg, mazilii din ocolul Cernăuți, Suceava și Câmpulung interveneau pe lângă Comandamentul General al Galiției împotriva măsurilor Administrației militare a Bucovinei 97. Doleanța lor principală era aceea de a participa, prin reprezentanții aleși, la sesiunile săptămânale ale Administrației Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Doleanțele stărilor bucovinene, cuprinse în memoriu, vor găsi un ecou favorabil la autoritățile centrale vieneze. În expunerea asupra problemei despărțirii Bucovinei de Galiția, prezentată împăratului la începutul lunii iunie 1790, de Cancelaria Reunită Boemiano-Austriacă, de Cămara Aulică și de Banca Deputăției Ministeriale (Ministerial Banco Deputation)13, erau aduse o serie de argumente desprinse din memoriul bucovinean. Expunerea arăta că partea din Moldova cedată imperiului de Poartă în 1775, numită acum Bucovina, a fost unită în anul 1786, din porunca lui Iosif
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pentru executarea unor reparații la clădirea școlii. La 1780, în Banat exista o adevărată rețea de școli românești confesionale. Întorcându-ne asupra începuturilor învățământului din spațiul bănățean, reamintim că Regulae directivae au sintetizat hotărârile Regulamentului ilir din 1770 și propunerile deputăției ilire, însușite de Maria Theresia în 1772, cu precizarea de a fi aplicate experimental doar în Banat. Pe aceeași linie, un an mai târziu, a fost numit director al învățământului ortodox din Banatul istoric Teodor Iancovici. Inimosul dascăl va elabora
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]