185 matches
-
colindați de Barbă-Cot, Printre ghindari când nimfele se joacă. Și-atâtor dumitrițe, cum să știu Că nu le mângâi specia fragilă, Când brumărel, ca un poet diliu, Se-nvăluie-n manta de xantofilă. Cum să pricep că nu mai vrei să vezi, Dereticat cu sapa seculară, Tezaurul bostanilor obezi: Tain la roibi, din truda mea de-o vară. Dar veverița, minte o mai ții? - Oho, ce trenă! însă-n rest puțină - Cu, parcă, sfredelușe-ntre gingii, Hărăciuindu-mi nucul din grădină... Patriarhal, nu-ș^ câte să
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
noi prezent e răul care-n suflete ne scurmă, toate-or să devină-incandescente, căci nimic de-acum nu se mai curmă. Vom uita că timpu-a curs bezmetic, că ne-a fost întruna împotrivă și-am să-ncep cu tine să deretic nava care încă e-n derivă. De va fi nevoie de vreun petic vom găsi, că peticele-s stivă de când doru-a devenit patetic. Și-ntr-o noapte neagră, fără lună, vom ieși în larg și ne vom duce fericiți că
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1459013151.html [Corola-blog/BlogPost/383363_a_384692]
-
merg la culcare. Nici să mă spăl singur nu mai pot. - Nu te mai murdări și tu, râse Nicolae la remarca lui Miron. - Da, aici la stână toate se fac singure, ca la tine la bloc. Vine nevasta și le deretică pe toate. - Nu ai atâtea ajutoare? - Măi Neculai, dragul meu! Aici dacă nu pui tu mâna, nimic nu iasă așa cum trebui. - Ei, lasă văicăreala și hai să ne apucăm de treabă, că ne apucă miezul nopții și atunci înseamnă că
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
fericit caz, putând să stea să se odihnească, să se răcorească puțin, așezându-se la masă, rememorând amintiri din filmul copilăriei, fiecare colțișor din casă, din curte având pelicula lui bine conservată, ce prinde viață la fiecare vizită. Apoi să deretice puțin, să curețe curtea, pregătind-o să reziste până data viitoare. Ceilalți..., trecând pe la o poartă ce poate nu mai există, neputând zări casa în care au venit pe lume din cauza pomilor și a ierburilor sălbatice ce au năpădit-o
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1412872192.html [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
cele mai tinere, care intenționăm să devenim mame în viitorul apropiat. În viitorul foarte apropiat. Ințelegi? Cucu: Păi dacă vrei să devii mamă, stai acasă, nu te duci la cros. Doamna Cucu iese din scenă. Cucu se apleacă și mai deretică puțin în urmă. Soneria. Temur zvâcnit la Cucu. Deschide ușa un personaj straniu într-un pardesiu de circ în carouri. Partea din față a pardesiului este mai scurtă, în timp ce partea din față atinge podeaua. Poartă cu el un pachet de
COANA MARE SE MĂRITĂ, 2 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_2.html [Corola-blog/BlogPost/375346_a_376675]
-
să fie prins din nou. Nu trecu mult și o servitoare înțelese că în camera prințesei cea mică se petrecea lucru necurat. Adică, fata începuse să mănânce și să bea cât pentru doi și nu mai lăsa pe nimeni să deretice în acea odaie, pe motiv că deretica ea singură. Dornică să se pună bine cu Mustață-Sură, femeia dădu fuga la împărat și îi povesti cele văzute. Săgetat de o bănuială, împăratul se năpusti dpre camera fetei. - Vai și-amar de
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
mult și o servitoare înțelese că în camera prințesei cea mică se petrecea lucru necurat. Adică, fata începuse să mănânce și să bea cât pentru doi și nu mai lăsa pe nimeni să deretice în acea odaie, pe motiv că deretica ea singură. Dornică să se pună bine cu Mustață-Sură, femeia dădu fuga la împărat și îi povesti cele văzute. Săgetat de o bănuială, împăratul se năpusti dpre camera fetei. - Vai și-amar de capul nostru, vine împăratul-monstru! Auzind strigătul disperat
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
alegi un anumit poem pe care să îl transpui într-o altă limbă? - Criterii absolut subiective, care țin de lecturile curente, filmele vizionate sau anumite melodii - ascult muzica tot timpul, în timp ce fac traduceri la birou - cu căștile la urechi, când deretic pe-acasă, scriu corespondență, intru pe chat, etc. Muzica mai veche mă duce, pe rând, cu gândul la crâmpeie de viață din bogatul bagaj pe care-l purtăm fiecare, cu noi în conștiință, de unde memoria afectivă ne dă flash-uri
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy.html [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
în fiecare zi”, îmi spune Gabriela Achihai, președintele Fundației de Sprijin Comunitar (FSC) din Bacău. De când sunt foarte mici, mulți copii din comunitățile rurale sărace merg cu vaca pe câmp, hrănesc animalele, taie lemnele, fac focul. Fetele fac mâncare, spală, deretică, își cresc frații mai mici. Trudesc toată ziua, iar la capătul acestei munci grele se află zidul acela mare care le închide viitorul. Membrii fundației încearcă să îi convingă pe părinți să îi lase la școală, le trimit pediatru în
Oamenii care au schimbat viața unui sat din România. De la „dă-i țuică copilului să doarmă”, la generația tinerilor care învață și merg la liceu by https://republica.ro/oamenii-care-au-schimbat-viata-unui-sat-din-romania-de-la-zda-i-tuica-copilului-sa-doarma-la-generatia [Corola-blog/BlogPost/338100_a_339429]
-
din sufragerie, prima după atâta pauză, că la soacră-sa nu folosise acest drog, c-o vedea lumea din sat, își puse pe mâini mânușile chirurgicale primite de la Bebe, bărbatul fin și grijuliu pentru palmele ei, și se apucă să deretice ca să refacă ordinea în propria ei casă. Soarele dădea spre asfințit. Afară se mai răcorise. Deschise ferestrele și chiar ușa de la intrare, să se aerisească și să pătrundă aerul în toate încăperile. Cu o lavetă nouă, șterse praful de pe mobilă
PARTEA A CINCIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494776025.html [Corola-blog/BlogPost/372062_a_373391]
-
începutul lunii iunie. Acoperișurile erau construite cu susținători din lemn tare și acoperite cu țiglă, unii puneau chiar tablă, pe care o dădeau cu grund și apoi cu două straturi de vopsea. Interiorul casei se afla în administrarea femeii, care deretica și trebăluia tot timpul cât bărbatul se afla pe câmp, la arat sau în pădurea care domnea peste scorbura dealurilor, între care se așezase vatra satului, nu de români, ci de tătarii și turcii care s-au dorit să fie
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
sus. La casa furnicii fumegă hornul. Nevăzut, neștiut, trecea Iisus. E o noapte de povești și de minuni, Cu aerul ușor rarefiat; Doar vrăjitoarele de mai strâng cărbuni Și din când în când câte un oftat. Zgripțuroaica a pornit voinicește: Deretică puțin planetele. Poetul privește și se uimește, Notează de zor epitetele. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Transfigurări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 344, Anul I, 10 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate
TRANSFIGURĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Transfigurari.html [Corola-blog/BlogPost/351433_a_352762]
-
Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 691 din 21 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Albinița Rița umblă cu cofița, De cum apar zorile,pe la toate florile, În păru-mpletit în cozi are două funde roz, Șorțulet are-apretat, gata-i de dereticat. N-are nimeni ce să-i spuna,lasă totu-n urmă lună Florile s-o răsplăteasca îi dau mierea lor gustoasă, Ea deloc nu face nazuri ce o pune iute-n faguri, Ce face cu ea-apoi știi, toată-o-mparte
ALBINIŢA RIŢA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Albinita_rita_valeria_iacob_tamas_1353567337.html [Corola-blog/BlogPost/351327_a_352656]
-
Articolele Autorului hai să inaugurăm odată azilul acela hoții ne dau confetti vinovații iertare prizonierii lagăre de câteva zile stă la fereastră un porumbel și-a fixat privirea pe masă acolo vei juca baba-oarba cu cine vrei tu eu voi deretica prin grâul de peste drum să prind asfințitul în pumn să-l aduc cu noi ce mult ne-a iubit nu mai știe trec des prin fața zăvorului mă văd în ușă e pe măsura mea am putea intra amândoi deodată cam
ZARUL DE FORŢĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1412006816.html [Corola-blog/BlogPost/341085_a_342414]
-
Lacrimi amare-i șiroiau necontenit pe obrajii plini de riduri. Mâinile chinuite de reumatism, chircite și galbene ca scurmacele unui pui de gaină plouat, tremurau de durere și usturime. Stomacul hămesit de foame îl ignora; de dereticat prin chiler uitase; de supărare și oboseală nici că-nchidea vreun ochi. Cu-o batista spălată în suferință își freca ochii roșii și tulburi. O rugăminte fierbinte se strecura scâncit printre buzele-i arse de soare. Implora ajutorul Sf. Mina
O prietenie înmuiată în lacrimi by http://balabanesti.net/2012/09/30/o-prietenie-inmuiata-in-lacrimi/ [Corola-blog/BlogPost/340007_a_341336]
-
merg la culcare. Nici să mă spăl singur nu mai pot. - Nu te mai murdări și tu, râse Nicolae la remarca lui Miron. - Da, aici la stână toate se fac singure, ca la tine la bloc. Vine nevasta și le deretică pe toate. - Nu ai atâtea ajutoare? - Măi Neculai, dragul meu! Aici dacă nu pui tu mâna, nimic nu iasă așa cum trebui. - Ei, lasă văicăreala și hai să ne apucăm de treabă, că ne apucă miezul nopții și atunci înseamnă că
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389511582.html [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
plecăciune și la intrarea în vagon, și când se retrage, cu spatele, după ce și-a făcut datoria. Îl vezi în piața de pește, unde e atât de ocupat, de simți că-l încurci, că îi stai în picioare. Femeia ce deretică la hotel nu-și întrerupe munca nici când se zgâlțâie candelabrele de cutremur. Ea e prea ocupată să bage de seamă sau să se lase întreruptă. Curățenia este obsesivă la japonezi. Ei nu fac lux, dar curățenia e sfântă, acolo
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) by http://revistaderecenzii.ro/milena-munteanu-amintiri-din-tara-soarelui-rasare-1/ [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
joiana cu un lanț Să pască iarba de pe șanț Alături, cei mai mari, jucau barbut Fugeam după amiaza să mă scald Adeseori mă înțepam pe grund Și prelungeam distracția c-un rund Și cât puteam să fur din timpul cald Dereticam prin casă și ogradă Cu aerul de om adult Dar dintre toate, cel mai mult Îmi plăcea să țopăi prin livadă Băteam mingea, încingeam o țurcă Alergam cu zmeele de sfori, De-a v-ați ascunselea... De câte ori, Nu dădeam părinților
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mi_e_dor.html [Corola-blog/BlogPost/355778_a_357107]
-
a seniorului de-arama coclită feluritelor servituți - a arenda cu folos o bună bucată de timp peste care stă tolănită veșnicia pentru a se primeni cu sevele gliei Suferința și credința pentru dascăl sunt răni-făclii ce luminează cărările lumina trudei deretică întunericul din noi și-l albuiește și-l curăță - risipind mai repede mirosul îndoielii Omul și lucrarea lui de cărturar sprijină zidul înâlțat printre ruine al speranței chiar dacă știa că multe lucruri cu ce știm din copilărie fiecare nu mai
RĂBOJ PRIN VREMI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Raboj_prin_vremi_.html [Corola-blog/BlogPost/359605_a_360934]
-
viața unei familii nu presupune ca soția să își aștepte soțul cu cina caldă, după care, în timp ce el se relaxează (că, na, a venit obosit de la birou, de unde ea a venit, în schimb, odihnită), să spele tot ea vasele, să deretice bucătăria, să spele copiii, să-i culce și să pregătească hainele și pachețelele cu mâncare pentru a doua zi. Oricare dintre parteneri îl poate aștepta pe celălalt cu cina caldă, oricare poate face orice dintre treburile familiei. Și e normal
Mai vrem să trăim ca mamele noastre? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20769_a_22094]
-
facă zacusca și să pună gogonelele pentru iarnă; 3. Dacă le va mai rămâne timp liber, și-l vor umple, la alegere, cu una dintre următoarele activități: cârpit izmenele alegătorilor, brodat fete de pernă cu monogramele alegătorilor, călcat cămăși și dereticat prin Piața Moghioros, mai ales la secțiunea “butoaie de varză din producția de anul trecut”, unde e cam mizerie și cam pute.
Lenuto, Luminito, puneti, fata, mana pe mop! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19819_a_21144]
-
Dumbrava înmiresmată de parfumul florilor atrage mii de albinuțe harnice. Un fluturaș vesel, ce poartă pe aripi toate culorile curcubeului, se învârte fermecat pe deasupra livezilor înflorite. Caută cu nerăbdare un prieten cu care să se joace. Dar albinuțele sunt ocupate: deretică stupul. Rândunelele își construiesc cuiburile și clocesc ouăle, nu au timp de joacă. Doar un bondar gras se lasă atras de zborul fluturașului și se înalță amândoi spre cerul albastru. Munteanu Florentina
Alabala by Munteanu Florentina () [Corola-journal/Imaginative/573_a_710]
-
O R G E F I L I P ( C A N A D A ) Poezii MARIA PRE PĂMÂNT du-te Maria pe pământ, I-a zis prea-sfântul Dumnezeu, acolo multe treburi sunt, ce nu le-am terminat nici Eu. deretică, măicuța mea și pe copii să îi iubești. le-am pus în frunte câte-o stea că ei sunt îngeri pământești. nu duce lumea la război. învață-i să dospească pâini, să umple lumea de altoi cu lumânările în mâini
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
atât în gândire cât și ca fizic, devenind, așa cum constată părinții la finalul nuvelei, « o fată frumoasă, cu forme pline ». Ea reușește să trateze situația fratelui ei cu mai multă luciditate că părinții, fiind cea care îi aduce mâncare, îi deretica cameră și îi arăta înțelegere. Se angajează de asemenea la un magazin, cu toate că talentul și visurile ei vizau lumea muzicii. Eforturile Greței pot fi interpretate și că o dorință de a se poziționă în cadrul familiei. Decizia ei de la finalul nuvelei
Metamorfoza (nuvelă) () [Corola-website/Science/330375_a_331704]
-
una câte una, inima i se umplu de bucurie. Știa ce avea de făcut. Se răsuci iute în jurul razei de lună și intră în casă. Trecu prin camera părinților, desenă cu lumină un fagure de miere, învioră florile de la ferestre, deretică prin camera copilului, se cuibări în pătuțul lui și, acoperindu-l cu aripile, intră în visul lui. Și se făcu dimineață. La masă, erau prea morocănoși ca să se mai uite unul la celălalt. Dar asta n-o să dureze o veșnicie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]