1,136 matches
-
prin derivare regresiva, cînd se pornește de la feminine: Brîndus, Corin, Isabel, Ortans etc. - formate de la Brîndușa, Corina, Isabela, Ortansa. Amploarea fenomenului e pusă în legătură cu tradițiile onomastice de atribuire a numelui - după cel al unor rude de sînge sau al nașilor. Derivarea moționala a unor forme feminine de la numele de familie e un fenomen inexistent în unele limbi, oficializat în altele (rusă, cehă) - dar care la noi, cu toată varietatea sufixelor de care dispune (a se vedea exemplele Ianuloaia, Davideasca, Papadopolina, Grăurita
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
cu produsul. Distanță presupusa în discursul obiectiv de simplă utilizare a denumirii comerciale este substituita aici de o afectivitate ușor ironică. Din punct de vedere formal, cuvîntul ilustrează reunirea a doua procedee destul de răspîndite în argoul românesc actual: trunchierea și derivarea cu sufixul -an. Trunchierea (procedeu care a fost destul de puțin productiv la noi, cu excepția numelor proprii de persoana; în extindere sub influența unor modele străine) e atestata, circulînd și forma Mert: "Mertul, Opelul, BMW-ul etc." ("România liberă" 2562, 1998
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
fapt adevărat doar dacă nu ținem cont de registrele oralității colocviale. Sufixul -an poate fi găsit în mai multe cuvinte argotice, unele de origine țigăneasca, mai vechi sau mai recente. Dacă etimologia adjectivului și substantivului barosan nu e certă (alături de derivarea din baros cu sufixul -an propunîndu-se și sintagma baro șan "ești mare"), pentru molan "vin", format de la țigănescul mol, explicația e sigură. Circulă de mai multă vreme și forme că friptan(a) "friptură", formată prin substituție de sufix, si chiar
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
a) "friptură", formată prin substituție de sufix, si chiar kentan(a) - pentru țigară Kent: folosite mai ales la plural - friptane, kentane - , nu e totdeauna sigur dacă sînt feminine sau neutre. Ultimul caz se apropie foarte mult de Mertan, baza de derivare fiind tot un nume de firmă străină - întîmplător sau nu, tot din categoria produselor simbolice, a căror posesie și utilizare e asociată, în anumite medii, unui statut economic invidiabil.
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
un alt sufix moțional, -iță: "este o "făniță" a echipei Rapid" (EZ Magazin, 8, 2000, 1); Am slăbit 14 kilograme, așa că sper să-mi crească cota printre fănițe" (EZ 2481, 2000, 12). Concurența celor două sufixe moționale se manifestă în derivarea de la diferite împrumuturi mai mult sau mai puțin recente. în genere, -ă corespunde unui registru stilistic neutru, standard, în vreme ce -iță e mai marcat de familiaritatea orală. Uzul a impus preferința pentru combinarea anumitor cuvinte cu unul sau altul dintre sufixe
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
de conținut, interesînd mai puțin aspectele propriu-zis lingvistice. Dicționarele existente vizează în primul rînd conceptele, semnificațiile teologice, sursele biblice ale lexicului de specialitate. Lingvistul ar fi în schimb mai interesat de viața formelor, de concurența arhaismelor și a neologismelor, de derivarea sau de specializarea semantică din interiorul limbajului bisericesc. Analiza lingvistică - așa cum se face deja în anumite articole, studii, cercetări, lucrări de licență - trebuie să distingă, de pildă, diferențele de sens sau nuanțele semantice și stilistice din interiorul seriilor sinonimice. Un
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
lexicale ale respectivilor termeni. Alături de a zappa se folosește tot mai mult - chiar dacă nu e vorba de un adevărat sinonim - și a butona: verb necuprins în ultima ediție a DEX-ului (1996), format pe tiparul bine reprezentat în română al derivării de la numele uneltei sau al instrumentului (a lopăta, a trîmbița etc.). Pot varia mișcarea și obiectul ei - "butonează pe scala radioului" ("Luceafărul", 1997, 16) - dar cel mai des verbul apare construit cu complementul direct telecomanda; o atestă citatele următoare, din
"Zappare" și "butonare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16967_a_18292]
-
dincolo de ea. (Trebuie să mărturisesc că am prins gustul oximoronului, vădit în fraza dinainte, de la maestrul lui necontestat, de la Arghezi, care numește acest fel de hoție - mai sigură decît "hoția de-a dreptul, de bucăți și rînduri întregi" - "imitație prin derivare".) Manualul e un genial exercițiu de stil, de digitație pe claviatura cuvintelor, încercînd toate combinațiile și epuizîndu-le efectele, o paganiniadă verbală, cînd jucăușă, ușoară, ca fulgul, cînd grea, apăsătoare, ca piatra, cînd plină de lirismul cel mai înaripat, cînd tîrîtoare
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
formațiilor în -ui și în -ăi (-îi) care reprezintă adaptări morfologice ale unor împrumuturi recente, în special din engleză. Tiparul poate părea surprinzător prin contrastul stilistic; dar tocmai acest contrast - între un sufix perceput ca popular și o bază de derivare care conotează modernitatea occidentală - e cel care stimulează folosirea sa actuală, de către vorbitori în căutare de expresivitate și de efecte comice. În monografia sa Formarea cuvintelor în limba română, III, Sufixele. Derivarea verbală (București, Editura Academiei, 1989), Laura Vasiliu oferă
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
sufix perceput ca popular și o bază de derivare care conotează modernitatea occidentală - e cel care stimulează folosirea sa actuală, de către vorbitori în căutare de expresivitate și de efecte comice. În monografia sa Formarea cuvintelor în limba română, III, Sufixele. Derivarea verbală (București, Editura Academiei, 1989), Laura Vasiliu oferă o descriere foarte amănunțită a sufixelor -ui și -ăi și a variantelor lor. Datele prezentate confirmă percepția obișnuită a valorii stilistice: "Din cele 575 de derivate în -ui (împrumuturi analizabile sau formații
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
sînt extrem de numeroase (în pronunție, în transformarea diftongilor și a hiatului, pierderea sau conservarea finalei, simplificarea grupurilor consonantice, deplasarea accentului etc.). Alte capitole deschid mai ales pofta de a aprofunda subiectele evocate pe scurt: evoluțiile semantice, falșii prieteni, latinismele aparente, derivarea, registrele și valorile stilistice ale împrumuturilor din latină, situația dubletelor, influențele reciproce dintre limbile romanice (mai ales în semantică, în utilizările moderne ale cuvintelor), poziția latinismelor în limbile non-romanice, statutul lor de "termeni internaționali" etc. Comparația pe care romanistica a
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
pot aduce numeroase exemple de exces tehnic - "să vă logați pe undeva ca root"; "exemplu practic: ați spart un calculator care e în spatele unui firewall și nu aveți cum să uploaduiți fișiere" (a se observa verbul a uploadui - exemplu de derivare familiară cu sufixul -ui de la un englezism); "atacă serverele cu bug-uri, pun rootkit pe ele și trimit e-mail hackerului cum că au rootat un anumit IP (...). Iar hackerul își citește e-mailul și vede ce servere a mai spart în ultimul
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
2,9672 euro/m. l., 50x50 - 1,6222 euro/m. l., 1/8x21 - 0,1606 euro/m. l., 2/15x35 - 0,4154 euro/m. l., MCS 3 - 1,1864 euro/m. l., 3/15x60 - 1,0324 euro/m. l.), doze derivare - 0,2851 - 1,2903 euro/buc., doze încastrate - 0,1296 - 0,1814 euro/buc., doze rotunde - 0,0540 - 0,0620 euro/buc., tablou siguranțe pentru canal-cablu - 0,4600 euro/buc., doze legătură aparentă - 0,6609-2,4300 euro și altele. ( C.
Agenda2003-4-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280619_a_281948]
-
4); băiatul cu chitara, a cărui prezență cu cânt luminează coliziunea lumii: el "Trăiește în planeta lui de cântece și vis", iar ceilalți, trecătorii, care "Mai scot câte-un dolar și în pălăria mare / Îl zvârl" au "gânduri abătute" cu derivarea logică: "Transformă-n evantai a lumii clipă stearpă", (Băiatul cu chitara, p. 6); "apașii năuci", ima ginați în "trenul cu circuit oval" de la gara din Chicago spre O'Hare, cu amintirea preriei, "privind prin geamurile securit / La turmele de animale
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
ar baza pe al doilea sens al cuvîntului popular bojoc sau bojog - care ar însemna, pe lângă "plămîn", și "pungă"). În acest caz, boșogarul ar fi un echivalent perfect al lui pungaș. Ideea e plauzibilă, fiind susținută de productivitatea tiparului de derivare și a modelului semantic: în care intră și ploscar, cu același sens ("hoț", consemnat de Ștefan Pașca, în 1934, în articolul "Din Ťargotť-ul românesc"). Ploscar este un derivat de la ploscă, denumire metaforică , în argoul mai vechi sau mai nou, a
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
datini. Mergînd pîn' la romani și pînă la Homer. Un regal etimologic, cu trimiteri adînci în mitologie, cu ceea ce știința noastră de azi numește literature review, urmărirea exhaustivă a temei în scrierile specialiștilor de toate neamurile, cu ipoteze îndrăznețe, ca derivarea colindei (corindă, horindă) din horă, de citit cu aplecare și cu încîntare. În același stil, pe alocuri cu completări în peniță, cu inconfundabila caligrafie a vremii, scrie Mangiuca despre apa de la botez, despre... Păcală ("de origine din Itali'a"), adevărat
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
nu au o formă clară, bine cristalizată. Scopul esențial al concertului este de a pune în valoare virtuozitatea violonistică prin abundența de duble și triple coarde. Temele sunt simple, abuzând aproape de armonia elementară a funcțiunilor principale și procedeul figurării acordurilor. Derivarea motivică și variația sunt abia intuite, ele vor deveni procedee favorite după studiile la Schola Cantorum. Nici Rondo-ul final nu are o structură clară, pare o combinație de rondo și lied tripartit complex. Planul tonal al cupletului median evoluează
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
urmă infecția o dată ce a conștientizat-o și a asumat-o, trăind. În cartea lui Marin Mălaicu-Hondrari, acest proces al înțelegerii se parcurge mai ales prin procură. Personajul se gândește la sinucidere pe urmele tragice ale altora, iar nu printr-o derivare logică a mizeriei și nonsensului din propria viață. Insul fără nume devine un colecționar de gesturi ultime și un arhivar al acestor experiențe din care deprinde gustul sfârșitului. El caută, răbdător, fraza de final, gestica însoțitoare, contextul simbolic în care
Golden Gate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7784_a_9109]
-
Rodica Zafiu Una dintre trăsăturile definitorii ale argoului, în comparație cu alte variante ale limbii, este rolul însemnat pe care îl joacă în evoluția sa jocurile de cuvinte. Pe lângă mijloacele obișnuite de îmbogățire a vocabularului - împrumutul lexical, derivarea și compunerea, schimbarea sensurilor prin metaforă și metonimie -, lexicul argotic utilizează și simpla modificare a formelor și a construcțiilor, prin confuzia voită cu alte cuvinte asemănătoare. Contaminarea, calamburul, "deraierea lexicală" (de obicei procedee discursive efemere) se fixează, produc cuvinte și
Jocuri de cuvinte by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6952_a_8277]
-
constituie o paradigmă animalieră a banilor. Dacă fiecare inovație, luată în parte, nu e foarte ingenioasă, asocierea lor - de exemplu: "datoria de un bulion de epuroi" (gunoiul.ro, 12.12.2008) - e spectaculoasă, creând impresia unui cod secret. În procesul derivării se produc calambururi potențiale, în măsura în care noile formații sunt (neîntâmplător) omonime cu cuvinte mai vechi, având cu totul alt sens (fenomenul a fost descris de Adriana Stoichițoiu-Ichim, în Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, creativitate, București, 2001, p. 139). Tensiunea dintre
Jocuri de cuvinte by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6952_a_8277]
-
cu totul alt sens (fenomenul a fost descris de Adriana Stoichițoiu-Ichim, în Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, creativitate, București, 2001, p. 139). Tensiunea dintre forma și sensul curente, pe de o parte, și cele deductibile pornind de la cuvântul-bază a derivării produce efecte comice. Derivarea argotică provoacă jocuri de cuvinte prin termeni ca budist ("cel care curăță WC-uri", format de la budă), botanist(ă) ("naiv", din bot, în a pune botul), presar ("polițist", din presă), pisanie "bătaie, anchetă", din a pisa
Jocuri de cuvinte by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6952_a_8277]
-
fenomenul a fost descris de Adriana Stoichițoiu-Ichim, în Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, creativitate, București, 2001, p. 139). Tensiunea dintre forma și sensul curente, pe de o parte, și cele deductibile pornind de la cuvântul-bază a derivării produce efecte comice. Derivarea argotică provoacă jocuri de cuvinte prin termeni ca budist ("cel care curăță WC-uri", format de la budă), botanist(ă) ("naiv", din bot, în a pune botul), presar ("polițist", din presă), pisanie "bătaie, anchetă", din a pisa), bordeleză ("prostituată", din bordel
Jocuri de cuvinte by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6952_a_8277]
-
echilibru ale proiecțiilor pe acestă față a tensiunilor ce activează pe fețele perpendiculare: (4.1) Problema importantă este de a stabili direcțiile (valorile unghiului α) după care tensiunea normală este maximă sau minimă,precum și valorile corespunzătoare ale tensiunii σ. Prin derivarea relației (4.0) se obține: tg2α1= yx xy σσ τ − 2 (4.2) adică după o direcție tensiunea are valoarea maximă,iar după direcția perpendiculară, o valoare minimă, adică: 2= 22 4)( 2 1 2 xyyx yx τσσσσ +−±+ (4.3
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
celorlalți în relațiile de muncă, modul în care dirijează și controlează impresiile pe care alții și le fac despre el. Concluzia lui Goffman este că viața socială, activitățile individuale și comunicarea organizațională nu se produc rațional, ci se realizează prin derivare (inferențial); altfel spus, din mesajele verbale și nonverbale transmise și interpretate în legătură cu propriul sine și activitatea sa derivă alte mesaje, cristalizate în percepții și impresii structurate mai apoi în reguli și norme. Interesant este că fiecare va încerca, în cadrul acestor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
prea puțin eufonică a contribuit la această utilizare. Cel mai vechi din seria argotică pare să fie termenul mortăciune, cu sensul "crimă, omor", diferit de cel al vechiului substantiv omonim ("stîrv, animal mort" - metaforic "ființă lipsită de vlagă"); creat prin derivare sau mai curînd prin reanaliză, termenul este atestat deja în anii '30: "I-a tras cinci coți la grubă pentru mortăciune" ș="cinci ani de închisoare pentru omor"ț (P. Ciureanu, Note de argot, 1935)". Exemplele actuale provin tot din
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]